5,376 matches
-
pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră mulți catolici fugiți din Transilvania, din cauza unor grele obligații pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră mulți catolici fugiți din Transilvania, din cauza unor grele obligații pe care aceștia le aveau față de stăpânii lor feudali. La 15 martie 1490, Isaiu de la Răcătău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se stabiliseră mulți catolici fugiți din Transilvania, din cauza unor grele obligații pe care aceștia le aveau față de stăpânii lor feudali. La 15 martie 1490, Isaiu de la Răcătău și rudele sale împart ocina lor, anume satele: Gălășești, la gura Răcătăului și mânăstirea, care e la gura Dinețului și cu toate poienile care ascultă de ea, și satele Păncești, Horjești și jumătate din Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la gura Dinețului și cu toate poienile care ascultă de ea, și satele Păncești, Horjești și jumătate din Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dinețului și cu toate poienile care ascultă de ea, și satele Păncești, Horjești și jumătate din Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii Dobrovăț mai multe sate. Nepoatele lui Ivan Damianovici schimbau, la 26 noiembrie 1499, cu domnul, satele lor de pe Dobrovăț, anume Rușii, unde a fost curtea lui Stan al lui Popa, satul Călugărenii, unde a fost Giurgiu Călugărul, al treilea sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde a fost Belici, altul Radotești, unde a fost Borta. Ștefan avea un privilegiu pentru cele două sate de la Alexandru cel Bun. Asta înseamnă că ele făceau parte din domeniul personal al domnului. Alexandru cel Bun le-a luat de la mânăstirea Bistrița în schimbul cărora dăduse trei sate. Pe lângă cele două sate, Ștefan cel Mare a dat al treilea sat, Davideștii, pe Berheci, unde a fost David, pe care l-a cumpărat de la fiul lui Negrilă ploscar. Cel de-al patrulea sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al treilea sat, Davideștii, pe Berheci, unde a fost David, pe care l-a cumpărat de la fiul lui Negrilă ploscar. Cel de-al patrulea sat, Neagomirești, pe Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost David, pe care l-a cumpărat de la fiul lui Negrilă ploscar. Cel de-al patrulea sat, Neagomirești, pe Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august 1503, era întărită stăpânirea asupra satelor dăruite de Alexandru cel Bun soacrei sale Anastasia, de data aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]