4,819 matches
-
apare frecvent în unele documente din secolele XIV - XVI,cu ocazia unor dispute între familiile maghiare nobiliare Bethlen și Neczply, prima atestare documentara din 1364 prezintă așezarea sub denumirea de “Șeproș”- dupa legendă populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de maturi”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de rachița (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau maturi de nuiele
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo și am văzut că zidurile sunt înalte, groase, multe. Izbucnind la 1848 răzmerița, așa zisa inteligență a românilor din podgorie s-a
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo și am văzut că zidurile sunt înalte, groase, multe. Izbucnind la 1848 răzmerița, așa zisa inteligență a românilor din podgorie s-a dat de partea maghiarilor, care-i adimeniseră" [sic] "cu gândul că se luptă pentru libertate, egalitate și frățietate. Erau în dieta de la Dobrițin chiar și trei deputați dintre românii din podgorie: Gheorghe Popa, Sigismund Popovici (...) și Sigismund Borlea (...). Mulțimea mare a poporului, prostimea cea
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
Revoluția de la 1848 reiese din conținutul scrisorii adresate de către Iosif Fink, administratorul comitatului Alba Inferioară, lui Avram Iancu, aflată în Arhivele Statului, filiala Hunedoara, în legătură cu sigiliul Prefecturii Auraria Gemina condusă de Avram Iancu: "„Duminică dis-de-dimineață au atacat ai noștri pe maghiari la Vizokna, Ocna Sibiului și i-au respins până la Miercurea, pierzând aceștia 300 de cai în summa summarum, aproximativ. Cu o pierdere foarte mare s-au retras la Sebeș, rămânându-i numai 10 din 30 de tunuri. Vorpostul, avanpostul lui
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în folosința ortodocșilor români iar sârbii și-au construit în anul 1879 o biserică nouă închinată Nașterii Maicii Domnului, ei fiind despăgubiți de comunitatea românească căreia i-a rămas vechea biserică. În localitate există și două cimitire, unul romano - catolic, maghiar și unul ortodox, comun pentru sârbi și români. În acesta din urmă, epitafurile sunt scrise de multe ori în ambele limbi, amintind astfel de trecutul comun al celor două etnii atât în plan bisericesc cât și familial. În anul 1762
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
funcționau două școli confesionale, una romano - catolică maghiară cu 75 de elevi și una greco-orientală a sârbilor și românilor cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau înscrise 2.368 de persoane, dintre care: 1.453 maghiari, 495 români, 332 sârbi, 51 nemți și 34 slovaci. În proprietatea orașului - târg existau 4.377 de iugăre cadastrale. În anul 1908 pe ștampila localității scria “Comuna Turnu”, ceea ce înseamnă că din orășel se transformase în comună. Tratatul de pace
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
52 de sate în plasa Dimitrie Cantemir și 29 de sate în plasa Răducăneni. Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 115.055 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,1% evrei, 1,6% țigani, 0,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 91,7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Fălciu era de 125.640 de locuitori. Față de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
1937 reprezentau un spor natural de 10.585 de locuitori pe o perioadă de 6 ani și jumătate. În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect confesional, orășenimea era alcătuită din 61,8% ortodocși, 23,3% romano-catolici, 14,7% mozaici ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus era de 87.231 de locuitori, din care
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
teritorii aflate sub controlul diferitelor clanuri. Cum membrii acestor clanuri deveneau tot mai puternici, interesele lor regionale nu corespundeau cu interesele Kievului. De aceea, principii locali se luptau între ei, deseori apelând la aliați din exterior, precum cumanii, polonezii și maghiarii. Între anii 1054 - 1224, au existat, mai mult sau mai puțin efemer, 64 de principate, 293 de prinți au ridicat pretenții la tron, iar certurile dintre ei au dus la 83 de războaie civile. Cruciadele au dus la o schimbare
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1329 (Hozyumezeu). Etimologia numelui localității: din s. câmp „șes, câmpie” (< lat. campus) + adj. lung „întins” (< lat. longus) + la + Tisa. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
bucătăriile orientale din India, Malaezia, Nepal, Bangladesh etc. Un nume alternativ al ghimbirului, introdus de turci în Moldova și Muntenia a fost cel de 'piper alb'. Denumirea de ghimbir a fost folosită mai ales în Banat și Ardeal provenind din maghiarul "gyömber", iar apoi s-a impus în întreaga țară. În fostele colonii britanice, cum ar fi Canada, Australia, Jamaica, Kenya, se consumă o așa-zisă "bere" din ghimber ("ginger beer") care de fapt este o băutură ne-alcoolică, răcoritoare. Substanțele
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
au stăpânit localitatea până la începutul secolului al XX-lea. După formarea Imperiului Dualist Austo-Ungar din 1867, localitatea a devenit comună subordonată districtului Șomcuta Mare din Comitatul Satu Mare. În 1850, populația satului era de 716 locuitori, dintre care 512 români, 153 maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
din Comitatul Satu Mare. În 1850, populația satului era de 716 locuitori, dintre care 512 români, 153 maghiari, 5 germani, 7 evrei și 34 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1 262 de locuitori, dintre care 951 români, 220 maghiari, 83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
83 evrei și 8 romi. Sub aspect confesional, populația era alcătuită din 934 greco-catolici, 226 reformați, 83 mozaici, 16 ortodocși și 3 romano-catolici. Datele obținute prin recensământul din 1992 sunt: 1 323 de locuitori, din care 1 075 români, 208 maghiari, 39 romi și un german ș.a. În sat există o grădiniță și o școală cu nivele de învățământ primar și gimnazial. Grădinița este prima dintr-o localitate rurală maramureșană cu program prelungit; în 2008 s-au înscris aici peste 40
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
documentare din secolele XIV-XV. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ulmeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (51,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,89%) și romi (21,61%). Pentru 3,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,34%), dar există și minorități de reformați (20,29%), penticostali (9,82%) și martori
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
anul 1857, așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2 reformați. 3 persoane s-au declarat de altă religie. Structura populației pe sex și vârstă era următoarea: <br clear=left>
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
câștiga lucruri noi, prin cei care vin din alte părți, cu mentalități diferite de cele moștenite de localnici . La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.802 locuitori, dintre care 2.499 români, 285 evrei, 8 țigani și 5 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.479 greco-catolici, 286 mozaici, 22 ortodocși, 5 romano-catolici ș.a. În anul 2002 toți cei 4.223 locuitori ai comunei erau de etnie română, dintre care 3.087 de confesiune ortodoxă, 1.125
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al conviețuirii populației din aceste sate cu maghiarii. Școala, principalul factor de cultură și civilizație a început să se afirme în Maramureșul istoric încă din veacul al XIV-lea. Primele școli s-au creat pe lângă mănăstiri și biserici. La sfârșitul anului școlar 2002-2003 în cadrul celor 2 unității școlare
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
numai pe lângă drum, primind în schimb mai multe privilegii. A fost sub stăpânirea mai multor familii de nobili maghiari, iar de la sfârșitul secolului al XVI-lea sub cea a călugărilor minoriți. În 1836 erau 480 locuitori: 386 români și 93 maghiari În 1910 erau 976 locuitori: 759 români, 167 maghiari, 46 țigani În 2002 erau 3491 locuitori: 2777 români, 375 maghiari, 305 romi În anii industrializării socialiste dinamica creșterii populației a cunoscut un ritm accelerat, ajungând să fie de 4 ori
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
A fost sub stăpânirea mai multor familii de nobili maghiari, iar de la sfârșitul secolului al XVI-lea sub cea a călugărilor minoriți. În 1836 erau 480 locuitori: 386 români și 93 maghiari În 1910 erau 976 locuitori: 759 români, 167 maghiari, 46 țigani În 2002 erau 3491 locuitori: 2777 români, 375 maghiari, 305 romi În anii industrializării socialiste dinamica creșterii populației a cunoscut un ritm accelerat, ajungând să fie de 4 ori mai mare decât la începutul secolului. La recensământul din
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]