5,805 matches
-
celebrului său Compendium der Psychiatrie publicat în mai multe ediții (opt), continuu augmentate, între 1883 și 1915. În ediția a II-a, Psychiatrie: ein kurzes Lehrbuch für Studierende und Ärzte, în care evoluția clinică devine criteriul esențial pentru a distinge maladiile mintale vindecabile (melancolia, mania, delirul și stările acute, epuizarea) de cele incurabile (nebunia periodică sau circulară, delirul cronic, care corespundea pe atunci cu ceea ce psihiatria franceză numea folie systématisée, démence sau, mai simplu, "paranoia"), autorul face următoarele observații asupra unui
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
mai ales, prin "tulburări emoționale și volitive, din care cauză este considerată o formă de dementia præcox (1919: 154). Savantul german menține un hotar clar între bolile psihiatrice majore, precum paranoia și dementia præcox, ori schizofrenia. Deși viziunea sa asupra maladiei a suferit destule modificări și completări în timp, paranoia a rămas o dereglare primară cronică, stabilă, caracterizată prin prezenta delirurilor, construite logic și consistente intern (ea având mai curând caracter intelectual decât afectiv), legate patologic de aspecte ale vieții reale
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
întotdeauna să-și apere ficțiunile cu argumente luate din realitate. Semnele bolii rămân multă vreme ascunse, pentru că pacienții disimulează - faptul este atât de frecvent, încât cei doi autori cred că "poza" aceasta ar putea fi considerată drept un simptom caracteristic maladiei. Interpretările delirante au la bază o fantezie maladivă, care denaturează, "travestește" și amplifică datele reale. Orice - un gest, o vorbă - poate deveni pretext pentru o interpretare delirantă, cu cât este mai insignifiant gestul ori vorba cu atât este mai puternică
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
care să se agațe" (1997: 98). Studiul Psychoanalytische Bemerkungen über einen autobiographisch beschriebenen Fall von Paranoia (Dementia paranoides), pe care Sigmund Freud l-a publicat în 1911 în Jahrbuch für psychoanalytische und psychopathologische Forschungen, rămâne central pentru înțelegerea psihanalitică a maladiei, deși este scris exclusiv pe baza lecturii atente a volumului Denkwürdigkeiten eines Nervenkranken (1903) în care Daniel Paul Schreber, președinte al Curții de Apel din Dresda, își detaliază experiențele de-a lungul unui episod psihic prelungit, din 1900. Hotărât să
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a eșecurilor și la susceptibilitate. Cazul profesorului Wagner sau analiza personajului Hans Kolhlaas, dintr-o povestire a lui Kleist, ilustrează tocmai acest tip de personalitate, precum și rolul pe care interacțiunea dintre evenimentul-cheie, experiența trăită și mediul o joacă în declanșarea maladiei (cf. Ballerini & Monti 1990: 13). O stare delirantă, pe fondul unei predispoziții psihopatice (dependență, vulnerabilitate, scrupulozitate, timiditate etc.), apare progresiv, în general ca urmare a eșecurilor sau decepțiilor: printr-un mecanism specific, subiectul începe să interpreteze de o manieră delirantă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paranoia descris de Kraepelin este atât de rar încât nu necesită o clasificare separată și a propus în consecință o explorare mai atentă a simptomelor schizofrenice în cele două cazuri, căci în final ar fi vorba de una și aceeași maladie (paranoia fiind sindrom al schizofreniei), incurabilă, dar care nu perturbă grav afectivitatea și procesele de cunoaștere, nu e de regulă însoțită de halucinații și nu duce numaidecât la demență. Cele două maladii se intersectează, cu mențiunea că procesualitatea schizofreniei e
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
final ar fi vorba de una și aceeași maladie (paranoia fiind sindrom al schizofreniei), incurabilă, dar care nu perturbă grav afectivitatea și procesele de cunoaștere, nu e de regulă însoțită de halucinații și nu duce numaidecât la demență. Cele două maladii se intersectează, cu mențiunea că procesualitatea schizofreniei e mai largă și mai fragilă, câtă vreme procesualitatea paranoică, cu o stranietate mai discretă, nu presupune perturbări. De la psychose paranoïaque dans ses rapports avec la personnalité, teza de doctorat pe care Jacques
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de Kretschmer, dar hașurează totuși personalitatea ei psihastenică și dispoziția paranoică, tocmai pentru a pune cât mai bine în lumină trăsăturile bine-cunoscute ale bolii - megalomania, suspiciunea, animozitatea, acuzația de plagiat etc. - întrucât ele joacă doar un rol secundar în etiologia maladiei. Legătura între personalitatea lui Aimée și delirul ei este localizată în "conflictul central" al vieții acesteia, și anume în relația cu sora sa mai mare de care este vădit dominată ("Sora mea era prea autoritară. Nu era niciodată de partea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
parcă pentru a ilustra o anumită confuzie semiologică, se semnalează și "schizofrenia paranoidă", identificată prin prezența delirurilor de persecuție și de grandomanie, frecvent asociate cu halucinații prin atitudine ostilă și agresivitate consistentă, dar nepărând a dezorganiza personalitatea pacientului (DSM-II: 35-38). Maladia reapare în 1980 (DSM-III) și 1987 (DSM-III-R) sub o nouă titulatură, de "tulburare delirantă" (delusional disorder), schimbarea denumirii fiind motivată și prin faptul că, în terminologia psihiatrică de limbă engleză, termenul de "paranoia", care desemnează un sindrom psihiatric specific, este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
durabile de tip auditiv ori schizofrenic sunt incompatibile cu diagnosticul bolii. Apărând de obicei la adulți, cu o evoluție adesea strâns legată de circumstanțele vieții pacientului (autorii vorbesc, de pildă, de prezenta unui delir persecutoriu la membrii unei minorități comunitare), maladia se individualizează prin aceea că, exceptând acțiunile și atitudinile direct legate de sistemul delirant, afectele, vorbirea și comportamentul subiectului rămân în limitele normalității. Se mai vorbește de "tulburarea delirantă indusă" (induced delusional disorder), o afecțiune rară ce apare la persoanele
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
depresive, durata totală a acestor episoade afective este relativ scurtă, comparativ cu durata totală a perioadelor delirante (criteriul D). Ideile delirante nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de exemplu, cocaina) sau unei condiții medicale generale (de exemplu, maladia Alzheimer, lupusul eritematos sistemic) (criteriul E). Se menționează că interpretarea datelor și diagnosticul sunt adesea greu de stabilit în raport cu trăirile normale, pentru simplul motiv că mobilul există doar în mintea pacienților, nu în experiența lor de viață. Unii dintre ei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de ea este diferită: în varii comunități, de exemplu, se manifestă înțelegere, chiar toleranță, pentru unele manifestări ale bolii, mai ales dacă autorii sunt bărbați (de exemplu, crima pasională). Gelozia patologică pare mai evidentă la bărbați, există însă dovezi că maladia se manifestă la fel de puternic și la femei. Gelozia asociată paranoiei poate apărea subit sau treptat, și are de obicei o dezvoltare lentă; cursul ei normal depinde de circumstanțe, dar boala are tendința de a se rezolva pe măsură ce circumstanțele care au
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
gât un microfon care transmite vocea lui subvocală spre stații de recepție din Statele Unite. Când i-am spus că este absurd și ridicol, mi-a răspuns, cu o voce șoptită, "Nici vorbă, Peter, sunt un gânditor mare". Literatura despre această maladie mintală rămâne deocamdată săracă și, din acest motiv, incidența ei este rară, în ciuda faptului că multe persoane manifestă aroganță și insolență în comportament. Deși sunt prizonieri ai propriului sistem delirant, mulți pacienți continuă să ducă o viață aparent normală, astfel încât
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
afectate capacitatea de judecată și nivelurile normale de inhibiție. În ciuda faptului că sistemul delirant rămâne stabil, iar boala, odată declanșată, se cronicizează, personalitatea pacientului nu este în totalitate afectată. Unele trăsături îi fac deosebit de periculoși pe paranoici: caracterul cronic al maladiei, faptul că ei își păstrează capacitățile intelectuale intacte, iar capacitatea de a raționa nu le este lezată, ei continuând să funcționeze aproape normal în societate. Delirurile sunt adesea elaborate, ingenioase și, aparent, foarte plauzibile. Întrucât rămâne în societate, paranoicul poate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Tulburarea delirantă indusă (induced delusional disorder), într-o clasă distinctă (ICD-10: F.24) ce include "nebunia în doi" (folie à deux), tulburarea paranoidă sau psihotică indusă (induced paranoid or psychotic disorder) și psihoza simbiotică (symbiotic psychosis), este descrisă drept o maladie împărtășită de două sau mai multe persoane cu strânse legături sentimentale între ele, dintre care doar una suferă cu adevărat, dar care, prin inducție, transferă boala celeilalte persoane, în împrejurări speciale (de exemplu, izolare față de alte persoane). Diagnosticul este pus
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
XX, când paranoia era un concept larg acceptat, aceasta era văzută ca membră a unui grup de boli ce mai includea parafrenia și schizofrenia paranoidă: prima, o boală ignorată azi, cea de a doua, plasată alături de schizofrenie. În plus, există maladii precum parafrenia târzie (late paraphrenia), a cărei incidență este tot mai recunoscută, dar și sindroame delirante, a căror proveniență este puțin cunoscută (Munro 2004: 145-146). Pe de altă parte, reperele nosografice ale unor tipuri marginale de paranoia - persecuția, gelozia, mistica
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
mult sau mai puțin să îl facă mai vulnerabil. Primele identificări eșuează, iar dereglările de personalitate progresează adesea latent până în adolescență. Mecanismele de apărare prevalente în cursul acestui proces de instalare a paranoiei ar fi: divizarea eului, proiecția și refuzul. Maladia poate fi activată de evenimentele dificile ale vieții subiective, pe care izolarea impusă, afectivă și relațională le poate transforma în comportamente agresive, chiar periculoase față de alții sau față de propria persoană, și pot conduce la o stare delirantă. Oricum, demersul psihanalitic
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de cenzura raționalității. Produsul artistic astfel obținut ar putea exprima dorințele, imaginile și ideile cele mai adânci ale individului. Tot suprarealiștii au fost cei care au legat teoriile psihologice de ideea de creativitate și de producția artistică, neezitând să valorizeze maladiile mentale ca sursă de creație. În 1930, André Breton și Paul Eluard, publică L'Immaculée conception, un volum ce adună între paginile sale câteva din textele cheie ale suprarealismului, în primul rând, Le Message automatique, eseul-prefață redactat de Breton, dar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vieții sale grila de interpretare paranoică, propunându-ne o "prezentare teatrală și clarvăzătoare a propriului eu", instituind astfel o dimensiune nouă a propriei opere (Amossy 1995: 91-92). Inspirându-se din viziunea interpretativă a paranoicului, Dalí explorează "mecanismul" psihic specific acestei maladii mintale, într-un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite - prin asocierea sistematică a trăsăturilor obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează subconștientul - să le recreeze în conformitate cu logica dorințelor subconștiente, supra-determinându-le contururile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
domnește peste întregul univers. Frângerea primelor șase peceți generează în ansamblul tabloului apocaliptic patru fenomene generale care sunt evocate repetitiv în diverse forme: survenirea cataclismelor drept majore dezechilibre naturale, apariția unor conflicte politico-militare de maximă atrocitate, izbucnirea și revărsarea unor maladii devastatoare pentru omenire și recunoașterea întru prețuire a celor aleși care invocă Divinitatea și fac apel la dreptatea deplină a acesteia. Complexitatea efectelor ruperii peceții a șaptea o recomandă drept o zonă revelatorie de final, culminantă în raport cu frângerea anterioară a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
doar cum aș fi în aceste ipostazieri. Astfel, e posibil ca la acel moment să fiu damnat și expus deplin nenorocirilor deschise prin ruperea peceților. Într-un astfel de context, aș trăi plăgile teribile ale cataclismelor, conflictelor războinice interumane și maladiilor devastatoare. Și poate că aș supraviețui, privind cu ochii oboselii supreme la aleșii Divinității cum sunt învăluiți de sferele protectoare ale sfințeniei celeste și însemnați cu angelice condeie. Încercând o abordarea a celor trei situații apocaliptice în care aș putea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tip de considerente, cum ar fi cele de ordin moral. În mijlocul acestei dinamici în care omul, paradoxal, se sacrifică pe sine, mai precis, jerfește umanismul pentru jubilarea de sine, pentru idolatria propriei surveniri în lume, neașteptat și violent izbucnește o maladie incontrolabilă și devastatoare la nivelul întregii sfere a mapamondului. Desigur, debutul unui astfel de fenomen ar fi apariția unei epidemii. Termenul epidemie este rezultanta unei simbiozei dintre doi termeni grecești epi care înseamnă poziționarea deasupra și demos care semnifică ideea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la nivel individual, atunci când se prăbușește peste tine o nenorocire ești derutat, dezorientat, căderea de sus te surprinde și angoasează, te lasă fără glas și luciditate mentală tulburându-te spasmodic. O populație lovită de căderea peste ea a unei grave maladii generalizate este într-o stare de șoc orientativ, își pierde busola comuniunii, devine disparată în drama ce se prefigurează necruțător. Dar, viziunea apocaliptică nu se oprește la nivelul unei regiuni populate, ci ea vizează întreaga omenire răspândită pe suprafața terestră
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
drama ce se prefigurează necruțător. Dar, viziunea apocaliptică nu se oprește la nivelul unei regiuni populate, ci ea vizează întreaga omenire răspândită pe suprafața terestră. Așadar, aici este vorba despre o confiscare a punctelor cardinale și a busolei întregii omeniri. Maladia, coborâtă spre a strivi, se extinde generalizându-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
extinde generalizându-se și nu mai poate fi localizată spre împrejmuire. Ea indică reperele cardinale și ea delimitează locațiile pe care le cucerește ucigând fără încetare. Astfel, începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]