3,801 matches
-
spele veceuri și dușumele ? — Nimeni nu freacă dușumelele mai bine decât un orb, proclamă Fane, cu aerul lui grav. — Iar mandea e regele veceurilor, se făli Costică. Nu mă-ntreba cum arată sceptrul... — Cu mine nu prea au ce face... medită Coltuc. — Orice om e bun la ceva, spuse rar orbul, atunci când vrei să-ți bați joc de el. — Că bine zici, aprobă Costică. De pildă, băiatul ăsta ar fi bun pe post de șomoiog... Orbul se lăsă să alunece pe lângă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce nu le dădea pace plutea între ei. Se traseră mai lângă foc, cenușa fumega încă, ațâțară un foc nou pe locul celui vechi, cu găteje mai mari, ca să mocnească îndelung. — Toate lucrurile care lumea zice că nu sunt bune, medită Bunelu, se fac folositoare într-o zi, ba începi să și crezi în ele. — Republica Populară... își aminti Chisăliță, neînțelegând, de altminteri, nimic din ce spusese bătrânul. Nici nu sună rău... — Să te ferească Dumnezeu de ce sună bine, spuse Bunelu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iasă. — M-am lăsat de fumat de trei luni, se apără Maestrul păpușilor. — Degeaba, spuse Tili, întinzându-se să se dezmorțească. Fumul care-ți îneacă mințile nu vine de acolo. Poate că ar trebui să mă las de meseria asta... medită Maestrul păpușilor, privindu-și cu tristețe cutiile. — Eu zic să nu-ți pară chiar așa rău, îl bătu Tili pe umăr, în pragul ușii. Dacă n-ai fi bolnav, n-ai mai fi în stare să creezi nimic. Nici n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se întâmplă fără să-ți dai seama, ca-n somn. — Erau multe frunze pe care putea să pășească. Acolo, la clisură, pădurile coboară până la mal. Între noi, el a dus jocul până la capăt. Uite că n-a fost de ajuns, medită Maca. Sau poate că jocul nici n-are capăt. Poate că așa l-au și găsit după aia, după urmele de sânge picurate pe frunze. — E ca și cum ai hăitui un vânat, spuse Tili. Știi că l-ai nimerit și îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frumoase decât cele de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase decât cele dinaintea lor. Adică pe dos decât statuile. Cât despre noi, ce să mai zic. Am trecut de la armură la izmene. — De la o vârstă, medită Jenică, lipsa izmenelor începe să se simtă. Priviră în tăcere. Femeia se unduia în jurul unui automobil uriaș, de un negru lucios. — A cui o fi ? întrebă Jenică. — Cine, gagica sau mașina ? — Amândouă... — Nu știu, dar pot să-ți spun că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
au murit, sunt cu toții de-o seamă. Dacă n-ar fi așa ar însemna că morții tineri ajung și ei, într-o zi, să fie bătrâni. Și atunci ar trebui să moară și morții... Poate că asta înseamnă învierea morților... medită Maca, dispus, după ce băuse, să vorbească despre orice. — Îți imaginezi, să ajungă morții să se îngroape între ei, continuă Jenică. — Ți-o fi frică de moarte, se miră Tili, de vorbești atâta de ea ? — De frică nu scapi... se apără
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
buzele în vin. Popa îl privi cu familiaritate. Ca să termine, cu oarece caznă, cuvintele pe care le începea pe dibuite, vorbea rar și rotunjit. — Simțeam eu că te știu de undeva... — Oare sfinții au fost primii oameni ? întrebă Maca. Popa medită, privi parcă spre locul rămas gol de pe catapeteasmă și oftă iarăși : — Unii da, alții nu... Dacă ar fi fost primii, cine i-ar mai fi martirizat ? Imperiul Roman, de pildă, a fost o adevărată fabrică de făcut sfinți, Doamne, iartă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
las pe perete, era pe inventar. Eu le-am zis s-o scoatem de tot, când o citești, ai impresia că vine sfârșitul lumii. Aici e loterie, nu apocalipsă. — Deși ar putea să aibă sens și amândouă la un loc, medită străinul. Scoase câțiva bănuți pe care îi lăsă, de la înălțimea lui, să se rostogolească pe tejghea. Apoi își trecu degetele peste mapa cu lozuri. Jenică vru să mai spună ceva, dar nu găsi în el destulă tărie. Tot ce mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de ales și alta e să nu alegi că așa vrei tu. A doua variantă, refuzul, este un gest de mare demnitate. Numai cel ce are puterea de a refuza este cu adevărat liber. — Dar atunci n-o să știm niciodată, medită străinul. Poate că soarta s-a gândit că nu suntem pregătiți și ne-a dat un timp de gândire. Păi, atunci, să gândim, se agăță Jenică de idee. — Pot să mă așez ? întrebă străinul. Nu-i așteptă încu viințarea, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
putea fi momentul în care spiritul celui pe moarte intră în faza de meditție. Mă rog ca Majestatea Sa să-l cheme pe Tung Chih. Dacă nici singurul său fiu nu îi ocupă ultimele gânduri, atunci la ce ar putea medita? Miniștrii încep să plângă. Câțiva bătrâni leșină în curte și eunucii vin cu scaune să-i scoată afară. Mă duc spre patul lui Hsien Feng, trăgându-l pe Tung Chih cu mine. Nimeni nu are voie să tulbure spiritele! îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
văzut numele meu scris cu un marker negru pe exteriorul unui plic, așezat În spatele ambalajului de celofan. După ce am acceptat că nu era o eroare de livrare, un al doilea gând Îmi apăru imediat În minte: erau de la Sammy, care meditase la cele Întâmplate mai devreme și voia să-și ceară scuze pentru purtarea lui. Ura! Știam că nu era un băiat așa de rău, iar florile erau un mod foarte dulce și galant de a relua legătura și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În Poughkeepsie. Avea să-mi spună că nu va fi ușor - să fim Împreună, cu presiunile sociale și profesionale cu care ne confruntam amândoi - dar că merită să luptăm, iar el era pregătit și dispus. Aveam să mă prefac că meditez la toate astea, dând din cap din când În când și Înălțându-mi brusc capul la unele cuvinte, ca și cum aș fi vrut să spun „Ei da, Înțeleg ce vrei să spui“ și când În sfârșit aveam să-mi ridic privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
urmat o mică pauză, după care el a pus mîna pe creionul lui albastru și a bifat-o, înapoindu-ne-o. Totul a fost stabilit într-un interval nu mai mare decît timpul necesar notării cifrelor pe ea. Firește, am meditat îndelung și cu oarecari temeri asupra punctului nostru de vedere și am luat în calcul doar aranjamentele imediate din timpul războiului. Toate chestiunile implicînd probleme de anvergură mai mare au fost rezervate ambelor părți pentru ceea ce speram atunci că va
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sprijinul comunicării sale adeziunea tuturor colegilor săi. Exagerarea avea însă meritul de a reda o stare de spirit generalizată. Cavour și principele Napoleon inspirau și chiar se atașaseră „rezonabil” pregătirii unei diversiuni armate „revoluționare”, pornind din Principate, împotriva Austriei. Împăratul medita și el la o manevră amenințătoare, nu însă și revoluționară, sau acceptabilă numai în Orientul european, dar sub un control care, în cele din urmă, a făcut-o imposibilă. Un război declarat Austriei de Sardinia și Franța ar fi raliat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusia însă, care nu putea suporta eventualitatea trecerii strâmtorilor sub controlul Franței prin cucerirea Constantinopolului de egipteni, a acționat decisiv inițial și numai aparent defensiv, curs care va evolua spre dobândirea unui protectorat propriu în zonă. Țarul a hotărât să mediteze între sultan și vasalul său Ali Pașa, trimițând la Constantinopol și Alexandria pe generalul N. N. Muraviev. Mobilurile acțiunii țarului reies limpede din instrucțiunile (1 noiembrie 1832) către emisari „succesele lui Mehmed Ali vor pregăti o catastrofă funestă Imperiului otoman. Oricare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ironie scriitoarea, să se amorezeze de propriu-i suflet, pe care "mi-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii pătimirii", având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la cele șapte pătimiri ale Fecioarei... "În lumea mea, își amintește scriitoarea, carnea nu avea drept de viață". Mama Simonei, oripilată de "chestiunile fizice", nu o prevenise nici măcar cu privire la "surprizele ce mă așteptau în pragul pubertății". Și, desigur, pentru a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oară în viața lui, Stingo are toate motivele să fie încredințat de victorie, iar senzația pe care o încearcă este "divină". Putem vorbi de flirt, de fiorii urmăririi, de încântarea și provocările seducției greu realizate; fiecare fază are plăcerile ei, meditează el pe parcursul acestor patru zile. Dar sunt multe de spus în favoarea delicioasei și negrăbitei anticipări ce însoțește siguranța că totul e pregătit și te așteaptă, că tot ce ți-e hărăzit, ca să spunem așa, ți-e pus deoparte". Gândul că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că teama este irațională. Totuși, majoritatea celor care suferă de fobie socială își dau seama că anxietatea pe care o resimt în situațiile sociale este mult mai intensă decît în cazul celor care nu suferă de această tulburare. Uneori, dacă meditați cu calm asupra lucrurilor, după încheierea situației, este posibil să acceptați ideea că anxietatea determinată de circumstanțele reale a fost exagerată. Vom discuta mai detaliat despre acest lucru în cele ce urmează. 1.1. Care sînt diferențele dintre fobia socială
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stau cu totul altfel. Acestea încep să-și facă griji cu mult timp înainte, disconfortul se accentuează pe măsură ce situația se prelungește, iar în cazul unei ocurențe ulterioare a situației, anxietatea va fi și mai intensă. După încheierea situației, acestea pot medita în repetate rînduri asupra aspectelor care i-au nemulțumit, legate de comportamentul lor. Motivațiile acestui fapt vor fi discutate amănunțit în secțiunile următoare (secțiunile 4.4 și 5.4). Timiditatea severă, care are ca efect o evitare semnificativă a interacțiunii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se pare dificil să vă identificați gîndurile, întrebați-vă: Oare ce aș fi gîndit într-o situație ca asta?, Ce anume m-ar fi preocupat?. Dacă nu vă puteți identifica gîndurile în momentul în care sînteți implicat într-o situație, meditați asupra ei imediat după aceea, cînd v-ați mai calmat. După ce veți exersa mai mult, veți reuși să identificați și să vă puneți la îndoială gîndurile chiar și atunci cînd vă aflați într-o situație dificilă. Nu mă pot gîndi
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mult, presiunea sanguină devine prea scăzută; prin urmare, creierul este irigat insuficient (din cauza gravitației), iar celulele sale se confruntă cu o deficiență de oxigen. În acest stadiu, dacă nu vă întindeți, creierul își încetează funcțiile și vă pierdeți cunoștința. Dacă meditați asupra ei, această reacție este destul de logică, deoarece astfel sînteți silit să vă întindeți, iar sîngele poate reveni la celulele creierului. După cum puteți observa din această descriere, leșinul nu poate fi controlat. Modificările ritmului cardiac și ale presiunii sanguine sînt
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
exercițiile aerobice și reducerea administrării stimulentelor de tipul cofeinei sau nicotinei sînt potențiale intervenții utile, care ajută la dobîndirea unui anumit control asupra simptomelor fizice intense asociate cu hiperexcitația. Natura intruzivă a amintirilor traumatice și tendința multor supraviețuitori de a medita asupra experienței respective indică necesitatea unor intervenții cognitive directe. Unele dintre acestea, cum ar fi eliminarea gîndurilor sau tehnicile de distragere, sînt elaborate special pentru a facilita controlul asupra frecvenței și duratei evenimentelor cognitive care generează detresă. Altele, precum utilizarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
it prost �n scurt timp: Pinoit ?i principalii colaboratori au fost concedia?i �n 1897. Aceast? schimbare de vocabular se datora, �n parte, eforturilor unui filosof, care trecea drept un partizan �nfocat al organicismului, Ren� Worms. Ar fi mult de meditat asupra parcursului acestui str?lucit normalist, cu un bogat capital social, care �n pu?ini ani acumuleaz? titluri academice cu o u?urin?? deconcertant?, �nainte de a se lansa �n organizarea sociologiei, o disciplin? pe care el ar fi vrut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
treacă prin politicile regionale, ale diferențelor de sex, rasă și clasă. Clasa își impune încă prezența deși a fost incapabilă să-și constituie o identitate care să aibă și importanța și potența celorlalte identități. Iar noi trebuie să încercăm să medităm în legătură cu modul în care să creăm și să susținem organizații care să conștientizeze acest lucru. Deoarece ne aflăm în această situație fără ieșire în mare parte pentru că am fost incapabili să generăm o orientare trans-rasială și transsexuală în mișcarea socială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exclama și Albert Einstein: "Cîte nenorociri nu se fac în numele umanității! Ea e izvorul războaielor ce umplu pămîntul de durere, de amărăciune și de lacrimi"8. Și filosoful italian Gramsci, cel care avea o bogată experiență în privința oamenilor și a meditat îndelung asupra maselor, a lăsat o interpretare precisă a aceluiași proverb. După el, proverbul înseamnă: "O mulțime de persoane dominate de interesele lor imediate sau pradă unei pasiuni suscitate de impresiile de moment, transmise din gură-n gură fără nici un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]