4,239 matches
-
întăresc ideea unei monografii pictate a Hușilor. Datarea tablourilor și manieră constantă de execuție precum și dorul de Itaca natală exprimat cu sinceritate în confesiunile epistolare de la Paris conduc tot spre unitatea monografica. Chiar dacă izvorul de inspirație n-a fost doar meleagul natal, memoria afectiva a artistului diluează dimensiunile universalului, supunându-le unei grile de autohtonizare. Poate o stradă din periferia Parisului să-l fi inspirat, dar Viorel Huși o supune unei stilistici plastice a locului natal, o hușenizează. Observat cu atenție
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
benzeniques condensés, 1938; Absorbtionspektren der Heptanlosungen von Chrysen Chrysenthnon, fluoren und Di-biphenylenathylen im ultravioletten Lichte, 1941; Spectres de fluorescence en excitation monochromatione du benzène, du naphtalène et du Chrysène à -180 C., 1942. Iubitor al limbii materne că și al meleagurilor natale, pe care le vizită ori de câte ori avea ocazia, s-a străduit permanent să adune în jurul său intelectualii moldoveni aflați în Cluj. În anul 1947, când aproape întreaga Moldova suferea de foame, în urma secetei din anul 1946, a fost inițiatorul și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fost tipărite În secolul al XVII-lea, În toate țările Europei Centrale și de Vest. Simptomatic este faptul că, În unele țări nordice (Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a fost tradusă și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe acele meleaguri. Acolo, etnonimul „evreu” nu era prea cunoscut În popor și probabil că din acest motiv protagonistul legendei nu era numit nici „evreul rătăcitor”, nici „evreul etern”, ci - ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120)"/>. Peste tot legenda se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Dora Mezdrea și Dinu D. Amzăr, Editura România Press, București, 2006, p. 67. 884. Andrei Oișteanu, „Alogenizarea adversarului politic. O tehnică de manipulare”, Revista 22, nr. 806, 16 august 2005, p. 12. 885. Claus Stephani, Basme evreiești, culese pe meleagurile Carpaților, traducere din germană de Hosu Ruxandra Georgeta, Editura Hasefer, București, 2004. 886. Călători străini despre Țările Române În secolul al XIX-lea, Serie nouă, vol. I (1801-1821), volum Îngrijit de Paul Cernovodeanu et alii, Editura Academiei Române, București, 2004, 887
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acele cereri. Populația critică și spune că nici acum nu pot beneficia de pe urma evreilor, pentru a căpăta prăvălii în custodie sau chirie, dat fiind că se aduc oameni străini în locul acelor evrei, care nu au nici un interes pentru localnici și meleagurile acestea, ci vin numai cu interese și cu intenția de a se îmbogăți. Locuitorii județului Dorohoi erau nemulțumiți și de modul în care, prefectul județului a administrat bunurile rămase de la evreii deportați; prefectul județului a fost criticat pentru că a tolerat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bine cu sănătatea. La mulți și plini de roade bogate ani! Nicolae Gr. Stețcu </citation> (33) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”28 decembrie 1983”> Mult stimate domnule Călin, Noul An 1984, care, în curînd, va ateriza pe meleagurile noastre, să vă aducă Dumneavoastră și Celor Dragi, viață lungă, sănătate, bucurii și satisfacții în munca pe care o duceți. Mă bucur că, în sfîrșit, corespondența E.I.Vaian −Mușoiu va apărea în paginile revistei Ateneu. Totuși, vreau să văd cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zilei numelui. Ce ați mai publicat? La anul și la mulți ani! N.Gr. Stețcu (șăzător în orașul de la apa Moldovei) </citation> (41) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”29 dec [embrie] 1991”> Mult stimate domnule C. Călin, De pe meleagurile romașcane (la 30 martie 1992, se împlinesc 600 de ani de la atestarea documentară a Romanului), vă rog să primiți − împreună cu cei dragi − călduroase urări de sănătate, viață lungă și fericită de la un fost colaborator al Ateneului. La mulți, mulți și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
specificase că aceasta este În reconstrucție „...cu ajutorul dat de Joint și de comunitatea locală”. Situația lăcașurilor de cult era foarte bună, evreii având În Huși cinci sinagogi și În Răducăneni una. Dar, iată și suma aproximativă a trăitorilor evrei pe meleagurile județului Fălciu: „La un total de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
astfel, a Încercat să-și apropie și mai mult masa compactă a celor indeciși. După cum au dovedit evenimentele ulterioare, investiția de hrană dar și de Încredere au fost un lamentabil fiasco deoarece puțini din acești alogeni au mai rămas pe meleagurile noastre pentru a-și Împleti soarta cu cea a românilor. În „Raportul de activitate pe perioada 22 noembrie-23 decembrie 1946”, la capitolul „Sarcini și realizări”, Iancu Gutman remarcase Înființarea secției de tineret care, scria el, „...s’a organizat cu aproape
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
județului Fălciu sau al orașului Huși ceea ce ne face să credem, pe bună dreptate, că „prețioasa indicație” venită de la „teoreticienii” de la „centrală” a rămas doar În stadiul de proiect. Dacă evreii nu s-au spetit la munca ogoarelor pe meleagurile noastre, ei au făcut-o cu vârf și Îndesat la construirea Statului Israel organizând cooperative agricole de producție sub numele de „Kibutzuri”. a.t. Situația reală a evreimii hușene La baza inter-titlului nostru stau două documente, unul Întocmit de conducerea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că Încercările de acest fel au fost sortite eșecului, oamenii preferând migrarea „la plesneală”, gândindu-se că oricum În Țara Sfântă va fi mai bine decât pe meleagurile unde s-au născut. b.a. Restratificați-vă, pentru binele vostru și al patriei socialiste! În martie 1948, deci la două luni și câteva zile de la proclamarea republicii populare, fapt ce a marcat victoria definitivă a comuniștilor față de propriul popor, avocatul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
CC al PCR, tovarășului Nicolae Ceaușescu, În care se exprima adeziunea totală față de rezultatele vizitei În Statele Unite ale Americii - strălucită afirmare a politicii țării noastre de pace și cooperarea internațională - și se evidențiau eforturile susținute pe care oamenii muncii de pe meleagurile vasluiene le depun pentru transpunerea În viață a prețioaselor indicații (subl.ns.) date de secretarul general al partidului cu prilejul ultimei vizite În acest județ. (...) Un al doilea material intitulat <<Planurile de măsuri trebuie Însoțite de acțiuni concrete pentru realizarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nuanțe, a dispozițiilor de muncă, revederii și reîmprospătării lor periodice În timpul schimbului de experiență făcut cu colectivul de la Iași”. Din frazele următoare reiese că Petru (Petrache) Necula nu era vasluian ci venetic ca mulți alții vărsați de partid pe aceste meleaguri pentru a-i Învăța pe oameni ce este comunismul și la câte „binefaceri” trebuie să se aștepte cei cu gura căscată pentru primirea cu sârg a perii mălăiețe, atâta timp cât el, cenzorul, dădea drumul la ziar numai ceea ce convenea urechilor ciule
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a funcționat, până în anul 2001, când s-a pensionat. În 1990 a obținut la Universitatea Al. I. Cuza Iași titlul de doctor în litere, cu teza Toponimia Văii Zeletinului, de la Zapodia la Motoșeni, jud. Bacău. Se simțea mereu atras de meleagurile natale, încât titlul de „doctor în filologie” l-a obținut în urma unor îndelungate cercetări dialectologice și toponimice în zona în care a crescut și a copilărit. Între anii 19911992 a fost inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Iași. Profesorul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
naște, în 1804, la Triest unde beneficiază de o atentă pregătire (ca descendent al unui negustor înstărit). După eșecul revoluției din 1821 la care participase sub comanda prietenului carbonar Mazzini, pictorul este nevoit să-și părăsească patria, poposind întâi pe meleaguri levantine. Către anul 1830 vine în Moldova și se statornicește definitiv la Iași unde, foarte curând, se afirmă ca dibaci pictor de portrete, asigurându-și o clientelă numeroasă din rândul protipendadei. Respectând dorința fermă a comanditarilor, Livaditti caută să redea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1, p. 237238 RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999) INGINER AGRONOM În complexa și îndelungata sa activitate științifică, dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești, în domeniul ameliorării plantelor. A văzut lumina zilei pe meleagurile Basarabiei, în comuna Ruseni, județul Soroca, la 2 ianuarie 1929, într-o familie de agricultori apreciați pentru viața și munca lor. A urmat școala primară în localitatea natală, după care, evenimentele din vara anului 1940, îl obligă împreună cu familia să
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în timp ce căruța se îndrepta spre poartă. După plecarea rudelor de la Cursești care le-a adus vești din locurile copilăriei lui Maria, viața în gospodăria lui Costache Gheorghiu își urmă cursul, cu faptele și întâmplările obișnuite într-o așezare sătească de pe meleagurile ce țin de Valea Racovei. Merită să arătăm ceva mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn de brad
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și-a dat seama cum s-a scurs viața unei comunități sătești de pe Valea Racovei, întro anumită perioadă de timp și în mod deosebit, destinul familiei Gheorghiu, care a înscris un episod însemnat în istoria locurilor și trăitorilor de pe aceste meleaguri. Interesant de urmărit calendarul vieților celor ce s-au zămislit din această familie. înaintașii, Ruxanda Gheorghiu s-a stins în 1929 la vârsta de 77 de ani iar soțul ei, Ion, în 1931, la 76 de ani. Fiica lor cea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru o zi când vedeam iarmarocul de la Bârlad din august, sunt pus acum în situația de a mă afla și a rămâne într-o lume străină, aproape ostilă dorințelor mele. Locul copilăriei mele nevinovate și fericite rămăsese undeva... tare departe! Meleagurile satului și împrejurimile lui, pe care le-am colindat jucându-mă și hârjonindu-mă cu toți copiii satului îmi erau acum interzise. Adio colegi și conșcolari, adio prieteni, vecini, frați și surori, adio copilărie! Acum nu mă mai aflu sub
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și de bună cu mine... Adio jocuri și pozne copilărești care m-ați făcut să simt că trăiesc intens tot ceea ce am făcut! Parcă și soarele, care-mi luminase pașii vieții până atunci, nu mai era același! Orizontul larg al meleagurilor natale rămas departe se diminuase în așa măsură, încât mă văd condamnat să trăiesc între zidurile mari ale școlii pe care mi-am dorit-o cu atâta ardoare. Oare cum mă voi descurca în noile condiții ale existenței mele? Voi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care m-a invitat pentru vara lui 1936 în satul lui Badea Cârțan. Ca pasionat de istorie, m-a preocupat în mod deosebit lupta românilor din Transilvania cu toate momentele importante ale acestei lupte de emancipare națională. Doream să cunosc meleagurile Transilvaniei, în care vedeam vatra formării poporului nostru. Cum doream să cunosc Transilvania și frații români de acolo, sosesc la 15 august 1936 la Cârțișoara. Am îndrăgit acele locuri și pe oamenii de acolo. Era ceva cu totul nou pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
grupului ceream insistent băutură... pentru ceilalți. Dragoste la prima vedere. Ne-am mai întâlnit întâmplător în zilele următoare și ne-am plăcut reciproc. Venerabila gazdă a observat „ocheadele” mele și îi spune Mariei că, dacă militarul străin poposit pe acele meleaguri o va cere în căsătorie, să nu refuze, pentru că eu îi par un om cu suflet și cumsecade. Puțin după aceea, la aceeași adresă, sosesc două învățătoare din București: fiica gazdei și sora Mariei, Ileana, care acum se întorceau de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
următoare merg la compania de aprovizionare și aduc și echivalentul hranei restante, ceea ce nu a convenit unora... obișnuiți să se îmbuibe din dreptul ostașului. Facem totul după ordinele superiorilor, conștienți de pericolul ce s-ar ivi cândva. Ne obișnuim cu meleagurile și oamenii locului - foarte puțini la număr și aproape numai femei, bătrâni și copii. Mereu sfătuiesc oamenii mei să fie corecți cu populația civilă, care îndura cu stoicism rigorile și ororile războiului. Am interzis furtul de la oamenii locului, deși mare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
însumi aveam nevoie de o încurajare în acel moment! Am sărbătorit decent cei 28 de ani pe care-i împlineam la 12 martie și gândeam că aceasta putea să fie ultima mea aniversare și poate ultima întâlnire cu familia și meleagurile natale!... Ajung punctual la datorie și aștept desfășurarea evenimentelor. Sosește și ordonanța cu oarecare întârziere și așteptăm încordați. Linia frontului era tot mai aproape de noi. După 29 martie lucrurile se precipită: batalionul se retrage, mă lasă ca ariergardă și-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
onoare, cu toată vitregia vremurilor! Mă căsătorisem în februarie 1941, sperând să cred că puteam să trăiesc prin urmași în cazul când aș fi dispărut! Am avut lângă mine o inimă și un suflet mare al soției cunoscute întâmplător pe meleagurile Cârțișoarei. Sub impulsul marii iubiri ce ne-a unit destinele în acele crâncene vremuri, am trăit cu sentimentul nobil al binelui și frumosului și m-am purtat omenește în toate situațiile, inclusiv în cele strict de război. N-am fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]