4,790 matches
-
la orele 8,00, când începea programul, adică cum aveau și cadrele de comandă și profesorii. Eu, nu avusesem un astfel de program nici când eram copil acasă la părinți. Dacă nu trebuia să merg la școală, mă trimiteau cu mieii la păscut,iar după ce am crescut mai mărișor, aveam treabă tot înainte, că ținea tata,fie iertat, câte un cârd de vite pe lângă casă de care trebuia să grijesc.Pe vremea aia nu erau societăți din astea neguvernamentale plătite de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
armată ca militar în termen, elev militar și ofițer activ, dar nu am renunțat la visul meu de când eram copil la părinți, când veneam cu tata la Iași,să vândă anumite produse agricole la piață ca: brânză, făină,carne de miel,pielcele și multe alte cele de-ale gurii și-l rugam insistent, să meargă pe bulevardul unde se afla Casa Armatei și cazarma mare, cu care se lăuda el, cu vărul său Mitru, că făceau concentrare, la Regimentul 13. Accepta
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se naște din talent, dar și din respectarea unor artificii și constrângeri ce depășesc cu mult plăcerea ludică, așa cum afirmă, într-o frază celebră, John Ruskin, critic de artă și sociolog englez: „Copilul care se joacă pentru propria lui plăcere, mielul care zburdă sau puiul de ciută care se joacă sunt făpturi fericite și binecuvântate, dar nu sunt artiști. Artist e acela care se supune unei reguli penibile, numai ca să ne ofere o nouă bucurie plină de delicii”. în această nouă
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
aflat și eu, întâmplător, printre curioși. În același an, Nae Ionescu scria, formulându-și și el în ton religios ideile: „Pentru mântuirea nației noastre, Dumnezeu trebuia să accepte jertfa lui Moța, așa după cum, pentru mântuirea neamului omenesc, a acceptat jertfa Mielului.“ Naționalismul pendula între vizionarismul eminescian, nimicind din priviri inamicul, adică societatea „în plină descompunere, roasă de scepticism și egoism feroce, coaptă să cadă pradă barbarilor de afară și dinăuntru“ - cum spune Traian Brăileanu și „cruzimile de tigru, auzurile de câine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Caboche 1414-1417 Conciliul de la Constanța 1415 Înfrîngerea de la Azincourt 1420 Tratatul din Troyes 1429 Ioana d'Arc. Eliberarea orașului Orléans.Încoronarea lui Carol al VII-lea 1431 Procesul și tortura Ioanei d'Arc 1431-1439 Conciliul de la Bâle 1432 Van Eyck: Mielul mistic 1435 Tratatul de la Arras între Carol al V-lea și Filip cel Bun 1438 Sancțiunea Pragmatică din Bourges 1440 Praguerie (revolta contra reformelor lui Carol al VII-lea) 1450 Victoria de la Formigny. Recucerirea Normandiei 1452 Arnoul Gréban: Misterul Patimii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă vine-ncoronat Ca un împărat, ca un împărat De la Dumnezeu cel sfânt și binecuvântat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
De mult și patul ne-așteapta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine va pune degetele pe sare, toată vara îi va năduși mâinile. Sf. Gheorghe: Cine va dormi în această zi, va lua somnul mieilor. Cine se spală pe față cu rouă în dimineața Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față. Dimineață, se pune pe la casă verdeață, ca semn de primăvară. Sf. Ilie: În această zi, Sf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și guvernau lumea, iar omul, scutit de mizeriile terestre de mai târziu, se bucura de grațiile cerești. în Dilmum, zice poemul, corbul n-a croncănit. Uliul n-a țipat cum țipă uliul. Leul n-a ucis. Lupul n-a răpit mieii. Câinele n-a locuit împreună cu căprița. Zebul, când mânca grăunțe, nu turbura pe nimeni. Păsările nu-și părăseau puii. Porumbeii nu erau lăsați să zboare. Nimeni nu zicea: O, durere de ochi, tu ești ochiul bolnav! Nimeni nu zicea: O
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale, cu căciuli de miel, pușcă, încălțați cu opinci. Această seară pentru noi este cea mai frumoasă dintre sărbători căci: Iată Anul Nou s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă vine-ncoronat Ca un împărat, ca un împărat De la Dumnezeu cel sfânt și binecuvântat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă namila Era naltă ca cămila. Și-a avut și ea barbat Și 1-a dat contract la stat. Era mic și crăcănat Și cădea noaptea din pat, Mai purta și evazați De velură cam roșcați, Pălării
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
De mult și patul ne-așteapta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cruce cu lumânarea pe pereți, pentru ca locuința să fie ferită de foc, boli și trăsnet. De Paște, cine va pune degetele pe sare, toată vara îi va năduși mâinile. Sf. Gheorghe: Cine va dormi în această zi, va lua somnul mieilor. Cine se spală pe față cu rouă în dimineața Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față. Dimineață, se pune pe la casă verdeață, ca semn de primăvară. Sf. Ilie: În această zi, Sf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din oile tale ("Adică nu oameni cumpliți și jefuitori la norodul tău" - Iordache Golescu). 3.3.2.1. Cea mai răspândită asociere din proverbele românești - înclinăm chiar să credem că din toate proverbelor românești - este aceea dintre LUP și OAIE/MIEL. Ea se organizează sub forma uneia dintre cele mai pronunțate opoziții privative din textemele diasketice, dar și din cultura populară autohtonă: aceea dintre agresor (rău/violent/lacom) și victimă (bună/ blândă/inocentă). E vorba despre o opoziție privativă absolută, determinată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diasketice, dar și din cultura populară autohtonă: aceea dintre agresor (rău/violent/lacom) și victimă (bună/ blândă/inocentă). E vorba despre o opoziție privativă absolută, determinată de lupta pentru supraviețuire și înregistrată în numeroase texteme: 1992: Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate (" Se zice pentru cele peste putință" - Iordache Golescu); 2026: Moartea lupului e sănătatea oilor ("Moartea celui cumplit este scăparea celor slabi"); 2200: Cine se face oaie îl mănâncă lupii (" Omul prea bun e asuprit de cei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
La fel se întâmplă cu încercarea de a "neutraliza" această opoziție, fenomen care fie denotă absurditatea (A8048: Lup, și moș oilor, unde s-a mai văzut?), fie evocă timpuri imemoriale, mitice chiar (2058: De când se luau de gât lupii și mieii; 2059: De când lupul era cățel și se juca de-a baba-oarba cu mielușeii). De aici și faptul că, în unele texteme românești, moderația se exprimă prin refuzul acestei alternative radicale (2206: Nici oaie între lupi, nici lup între oi - "Adică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]