7,435 matches
-
a lui Israel și a strămoșilor săi. La momentul actual al cercetărilor e în afara oricărui dubiu că povestirile despre patriarhi, exodul, drumul prin pustiu, stabilirea în Canaan și narațiunile despre primii regi, departe de a reflecta împrejurări și personaje proprii mileniului al II-lea sau începutului mileniului I î.C., ne transpun în perioade mult mai recente, adică atunci când au prins viață aceste povestiri: există foarte puține texte în mod cert databile în epoca preexilică, anterioare secolului al VI-lea, în timp ce
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
săi. La momentul actual al cercetărilor e în afara oricărui dubiu că povestirile despre patriarhi, exodul, drumul prin pustiu, stabilirea în Canaan și narațiunile despre primii regi, departe de a reflecta împrejurări și personaje proprii mileniului al II-lea sau începutului mileniului I î.C., ne transpun în perioade mult mai recente, adică atunci când au prins viață aceste povestiri: există foarte puține texte în mod cert databile în epoca preexilică, anterioare secolului al VI-lea, în timp ce nici unul nu poate fi datat în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
I î.C., ne transpun în perioade mult mai recente, adică atunci când au prins viață aceste povestiri: există foarte puține texte în mod cert databile în epoca preexilică, anterioare secolului al VI-lea, în timp ce nici unul nu poate fi datat în mileniul al II-lea; în consecință, atât autorii, cât și cei care au transmis textele aveau în minte de cele mai multe ori circumstanțe sau condiții din epoca postexilică, nu din perioadele anterioare. b) Cu alte cuvinte, autorii ne prezintă ceea ce credeau sau
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ne oferă date despre credința, istoria credinței lui Israel și drumul său către monoteism; cu alte cuvinte, vom căuta să trecem dincolo de versiunile oficiale transmise de texte sau cel puțin să citim printre rânduri. 2 Contextul din Siria-Canaan la sfârșitul mileniului al II-lea î.C. 2.1. Caracteristici politice și religioase Mediul siro-cananean e caracterizat de două însușiri principale. Pe plan politic, era împărțit în zeci de cetăți-stat, conduse fiecare de un suveran ce nu purta titlul de rege și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a) Cu alte cuvinte, dacă toate textele au fost scrise într-o perioadă mai mult sau mai puțin tardivă (databile cel mult în epoca preexilică târzie), în unele cazuri prezentând evenimente și persoane care preced cu mai mult de un mileniu timpul redactării, este imposibil să le utilizăm ca izvoare ale timpului despre care se povestește. Din motivele expuse mai sus nu ne putem folosi de expresii precum „cucerirea Canaanului”, „ligă de triburi” (numită impropriu de unii „amficționie”, după modelul elenist
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
însă întotdeauna ca migratori, o condiție socialmente diferită; cf. Soggin 1997, partea II, Introd. 1.2) pentru motivele expuse mai sus (vezi 1.2.a-b; 2.2.b; 3.2.b). b) Așadar aceste izvoare nu ne vorbesc despre mileniul II î.C., ci despre perioada ce începe cu puțin timp înainte de exil, deși plasează evenimentele și persoanele cu multe secole înainte, cu scopul de a le conferi o autoritate sporită. c) Am susținut în trecut (Soggin 1984, pp. 164
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trimitere, nu putem ști cu siguranță ce fel de cult se practica acolo. 6.2. Templul din Ierusalim Dintre locurile de cult, cu siguranță cel mai important este templul din Ierusalim, nu atât pentru că a dăinuit timp de aproape un mileniu (fondat de regele Solomon spre jumătatea secolului al X-lea î.C., a supraviețuit până în anul 70 d.C.), cât mai ales pentru locul central pe care l-a ocupat în credința și pietatea iudaică, în special în epoca postexilică când
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
18 ș.u.; 7,1 ș.u.); pentru această credință Iuda Macabeul, precedat de tatăl său și urmat de frații săi, s-a ridicat la luptă (2Mac 8). Această atitudine a continuat să se consolideze de-a lungul secolelor și mileniilor: de fapt, monoteismul se exprimă cel mai bine prin cuvintele considerate până astăzi mărturisirea de credință a lui Israel: „Ascultă, Israele, Yhwh, Dumnezeul nostru, este Yhwh, unicul” (Dt 6,4). 7.5. Influența iranică Nu pare a fi o coincidență
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de notat că descrierea alianței urmează o schemă invariabilă, un fel de formular pe care unii comentatori l-au descoperit în tratatele dintre Marele rege (din Babilon, Hatti, Asiria și Persia) și vasalii săi în Orientul Apropiat antic, începând cu mileniul al II-lea î.C. Utilizarea teologică a termenului „alianță” în Biblia ebraică este însă relativ recentă: așa cum a demonstrat cercetătorul german L. Perlitt în 1969 (cf. și Weinfeld 1972 și 1973) apare abia începând cu Cartea Deuteronomului și continuă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
autoritate pun la îndoială chiar și caracterul Dtr al textului Ier 11. Nu este ușor de analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna dintre mileniile I î.C. și I d.C.: să luăm ca exemplu comunitatea de la Qumran, care se autodefinea comunitate a „noii alianțe” sau biserica de la început care păstrase această expresie în special în discursurile euharistice ale lui Isus (Mt 26,28; Mc
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mixtă își iau obligația de a repudia soțiile străine și fiii avuți de la ele. c) În concluzie, nici „sacerdotalul” și nici „cronicarul” nu tratează despre „noua alianță” sau despre concepte asemănătoare și va trebui să așteptăm ultimele două secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil în trupul bărbatului, este circumcizia. Despre aceasta vorbește în detaliu capitolul 15 din Cartea Genezei, atribuit unanim izvorului „P” („sacerdotal”) din Pentateuh
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dar nu erau excluse probabil nici celelalte sanctuare, ca de exemplu la Șilo (cf. 6.1.b), unde erau oferite sacrificii animale (1Sam 2,12 ș.u.), și la Betel (1Reg 13,26 ș.u.). Persistența conceptului de-a lungul mileniilor reiese clar și din faptul că biserica de la început a considerat moartea mântuitoare a lui Isus ca sacrificiu final și suprem (în special Scrisoarea către Evrei), iar în bisericile creștine de tip „catolic” există credința că Sfânta Liturghie este tot
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Paște și Azime care au trecut în plan secund sau chiar au renunțat total la legătura cu ciclul agricol. a) Încorporarea sărbătorii săptămânilor în „istoria mântuirii” este o dovadă în plus a însușirii sale de sărbătoare de mulțumire în timpul primului mileniul î.C., fără ca acest lucru să fi dat naștere la dificultăți de ordin teologic; în rest, istoricizarea sa pare să fi avut loc mult mai lent decât în cazul altor solemnități: conform celor notate anterior (cf. 11.1.f și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prima dată în Egipt în secolul al XXVIII-lea î.C. (pentru unii autori chiar din secolul al XLIII-lea, dar ne lipsesc sursele credibile cu privire la această perioadă). În orice caz, sistemul nu pare să fi existat mai înainte de începutul mileniului al III-lea î.C. (Breasted 1935, pp. 32 ș.u.; Scharff-Moortgat 1950, pp. 30 ș.u.; Posener 1959, p. 40). Acest sistem de calcul s-a inventat ținând cont de corespondența dintre anul agricol și cel solar; din acest
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu privire la epoca preexilică, nu avem nicio informație. 16.3. Influențe babiloniene În diferite locuri din cărțile istorice, aparținând în special Dtr, descoperim numele rare, dar semnificative, ale unor luni care au supraviețuit din calendarul cananean-fenician, unde sunt atestate până la sfârșitul mileniului I î.C. Cu excepția lunii Abib, pe toate celelalte le cunoaștem din inscripții feniciene. În Iudeea însă, începând cu sfârșitul exilului, numele lor sunt înlocuite de cele babiloniene, după cum am văzut deja (cf. 16.2.b); ele sunt atestate în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fragmentele care ne oferă date sigure sunt puține, doar două sau trei, și nu rezolvă o problemă ulterioară: dacă, și eventual până la ce punct, utilizarea calendarului jubiliar excludea recurgerea la cel în uz în Israelul ortodox. 17 Iudaismul mijlociu între mileniul I î.C. și mileniul I d.C. 17.1. Centralizarea cultului La sfârșitul primului mileniu î.C., trecut prin diferite reforme atribuite de tradiție regelui Iosia și lui Nehemia, purificat de suferințele exilului babilonian, de pierderea independenței, de ocupația străină
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sigure sunt puține, doar două sau trei, și nu rezolvă o problemă ulterioară: dacă, și eventual până la ce punct, utilizarea calendarului jubiliar excludea recurgerea la cel în uz în Israelul ortodox. 17 Iudaismul mijlociu între mileniul I î.C. și mileniul I d.C. 17.1. Centralizarea cultului La sfârșitul primului mileniu î.C., trecut prin diferite reforme atribuite de tradiție regelui Iosia și lui Nehemia, purificat de suferințele exilului babilonian, de pierderea independenței, de ocupația străină, de luptele macabeilor, de domnia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o problemă ulterioară: dacă, și eventual până la ce punct, utilizarea calendarului jubiliar excludea recurgerea la cel în uz în Israelul ortodox. 17 Iudaismul mijlociu între mileniul I î.C. și mileniul I d.C. 17.1. Centralizarea cultului La sfârșitul primului mileniu î.C., trecut prin diferite reforme atribuite de tradiție regelui Iosia și lui Nehemia, purificat de suferințele exilului babilonian, de pierderea independenței, de ocupația străină, de luptele macabeilor, de domnia hasmoneilor, succesorii lor, de ocupația romană, de domnia lui Irod
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cf. Dt 6,11, 1Reg 8,44.48, un text tardiv) și se duceau în pelerinaj în capitală (cf. Tob 1,6, în Noul Testament cf. Lc 2,41-50). 17.2. Grupuri religioase O caracteristică a iudaismului mijlociu de la sfârșitul primului mileniu î.C. este prezența în sânul său a mai multor grupuri sau partide pe care le vom examina pe scurt. a) Saduceii erau partidul care-i reprezenta pe preoții de la templul din Ierusalim (cf. 6.2.e) și clasele sociale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
foarte puține excepții. În documentele Bisericii ce tocmai lua avânt, în special în evangheliile sinoptice, și apoi în decursul secolelor, în mișcările apocaliptice creștine, au supraviețuit unele dintre elementele sale importante. 17.6. Vitalitatea iudaismului mijlociu În timpul ultimelor secole din mileniul I î.C. și la începutul primului secol d.C. constatăm existența în Israel a unor grupuri diferite, fiecare cu doctrinele, etica și practicile sale. Deseori, în bisericile creștine întâlnim prejudecata că iudaismul mijlociu ar fi fost o mișcare fosilizată în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și în exil înainte de a doua deportare. Nehemia și Esdra veneau și ei din Babilon, în timp ce Zah 6,10 ș.u. dă mărturie că din același loc le ajungeau repatriaților daruri însemnate în bani. Tot în Babilon, în decursul primului mileniu d.C., a fost compilată o ediție critică a Bibliei care însă nu s-a impus în favoarea Talmudului babilonian ce a dobândit caracter normativ. De-a lungul secolelor, „diaspora” babiloniană s-a distins prin spiritualitatea și cultura sa înaltă, supraviețuind practic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
solidaritate sportivă mecanică, provenită dintr-un anumit număr de stări de conștiință, stări ce devin comune tuturor membrilor aceleiași societăți: lupta pentru viață, bătălia pentru cucerirea partenerului. Parte din solidaritatea mecanică, solidaritate sportivă, proprie societăților primitive se menține și în mileniul al treilea, cultura sportivă reprezintă o formă de deviere a violenței, care transferă lupta reală într-o luptă artistică (importanța suporterilor pentru care imaginea sportivului, devine o formă a eroului adulat). Solidaritatea sportivă mecanică derivă din asemănări, solidaritatea mecanică apare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de contract); • sportivul este un lucru de care societatea dispune exclusiv (antrenorul Nadiei Comăneci a fugit din țară); • drepturile personale nu sunt distincte de cele reale (sportivii erau puțin răsplătiți); • personalitatea individuală este absorbită de personalitatea colectivă (sportivii chinezi din mileniul al treilea). Solidaritatea organică sportivă are trăsături diametral opuse: fiecare individ are o sferă de acțiune, care-i este proprie (un rugbist față de un dansator pe gheață), este deci o personalitate: conștiința colectivă nu o absoarbe pe cea individuală; dependența
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată pe baza ideilor de succes, câștig și performanță. Actualitatea cercetării despre relația sport și societate pornește de la sistemul culturii fizice, la răspântia mileniului trei, întrucât relația dintre sport, societate și politică este împinsă de evoluția vieții și de relația alternativă cu direcțiile și opțiunile sportului de performanță și ale controlului minții, cu necesarul fairplay. Sistemul sportiv depinde de modul realizării în comunitățile, în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
exteriorul sportului sunt exagerați și argoul științific (performanțe sportive în domeniu, experiența competițională, resurse materiale) ajută în timp de criză, la nivel național și socio-culturalhttp://stiri.rol.ro/images/stories/evolutia-crizei.jpghttp://stiri.rol.ro/images/stories/evolutia-crizei.jpg. În mileniul al treilea spectacolul sportiv stă pe primul plan: o etapă olimpică poate fi reprezentată în forma filmului sau etapa olimpică poate fi văzută prin participare, unde depinde de tipul de probă din perspectiva spectatorului: sportiv, antrenor, suporter, arbitru, organizator, comentator
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]