6,725 matches
-
către ieșire. În definitiv, ce mai conta trei zile? Chinuitoare aceste trei zile de speranță, timp În care se emiteau o sumedenie de ipoteze În legătură cu natura intoxicației dar mai ales, tratamentul care urmează a fi administrat. Nu mică le fu mirarea Însă, când Institutul Medico Legist le redactase răspunsul pe o foarte mică bucățică de hârtie În care scria lapidar.Peștele a fost comestibil! Sărmanul bolnav. Curajul Îl părăsi iar panica se Înfiltra tot mai profund În imaginația sa. Efectiv, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un fel anume. În cele din urmă, la bifurcația unei străzi zări un fel de agitație În care, afaceriști bine Îmbrăcați pendulau Împrejur, acostând pietonii cu vorbe meșteșugite, oferind la schimb bani indigeni pentru valuta occidentală. Nu mică Îi fu mirarea când doi indivizi Îi oferi 60 lei pentru un singur dollar. Tentația era colosală. Își propuse totuși să mai aștepte. Vroia mai Întâi să afle prețul oferit de bancă. Însfârșit, după Încă o jumătate de oră de investigații, se prezentă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de șobolani, ce fuseseră demolate.Avea să constate acest edificiu impozant, elegant, armonios compartimentat Încât Îți făcea plăcere să consumi câteva ore admirând simetria mobilierului, savurând șlagărele de muzică ușoară a orchestrei până aproape de miezul nopții. Nu mică Îi fu mirarea când Șeful Șantierului dădu mâna cu toți ospătarii, cu șeful ospătarilor care se grăbi să le ofere o masă În apropierea orchestrei ca În cele din urmă să se Îmbrățișeze chiar cu mai marele bucătarilor. Vechi cunoștințe, Șeful Șantierului Îl
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
raza orașului Ploiești, Tony Pavone burduși servieta cu țigări americane, cumpărate la astronomic preț de la bursa neagră, mai aprovizionă portofelul Îndesându-l cu câteva mii lei după care se prezentă la directorul fabricei arătându-i comanda. Nu mică Îi fu mirarea Însă când directorul Îl refuză categoric. „Regret domnule inginer...Dacă dădeați un telefon...Însfârșit, toată fabrica lucrează pentru export...!!” Tony Pavone insistă. „În cazul acesta vă rog...Vindeți-mi măcar o singură baracă...! Ști-ți, să pot demara lucrările și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de vinuri cu o suficientă amărăciune În suflet datorită celor văzute.Li se făcură foame. Intrară la restaurantul Fântânica ce se afla În apropiere ospătându-se cu unele răcituri de la bufet. Cerură ospătarului ceva să bea. Nu mică le fu mirarea când chelnerul le aduse o sticlă de vin alb care avea o binecunoscută etichetă, Fetească Regală vin de regiune. Gică Popescu care Încă mai păstra În memorie procesul straniu de fabricare a vinului, spuse ospătarului. „Adă te rog două pahare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adevărul, adevărat...? După unele teorii științifice se pare, vizitatorii din alte galaxii cari au deslănțuit presupusul Potop, după retragerea apelor au colonizat planeta contribuind la existența noastră și a tuturor formelor de viață, Înțelegi...? De fapt nici nu-i de mirare...În mișcarea lor de rotație În jurul axei sale, fiecare stea mică ori gigantică este acompaniată de planete la fel, mici ori de dimensiuni incredibile, unde viața este posibilă În cele mai variate apariții...!!” După a mea opinie, putem afla În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
beneficiar cu Înalte relații ce Își făcea aproape zilnic apariția și, de care era sătul, efectiv nu mai putea avea nici măcar un singur lucrător disponibil. Intră vijelios În biroul Șefului de Șantier. „Imi pare rău Șefule...!” Nu mică Îi fu mirarea Însă, aflând o mulțime de fețe necunoscute, ne mai știind ce aditudine să adopte. Unul dintre vizitatori Îi Întinse mâna cu privirea la Șeful Șantierului. „El este magnificul...?” Șeful șantierului răspunse aproape În poziție de „Drepți....” „Vă asigur tovarășe secretar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
era ușor să Întreții o nevastă fără muncă plus doi copii la școală...! Avea remușcări pentru aforismele adresate, propunându-și să-i dea un telefon Încercând să aprofundeze discuția pe temă materială...! Poate, cine știe...! Nu mică Îi fu Însă mirarea, când ajungând la șantier, Șeful de Șantier Îl chemă la el În birou să stea de vorbă cu Popescu Liviu, dirigintele de lucrări de la Afumați În curs de anchetă, care intră direct În subiect. „Am fost ieri chemat la Miliția
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Mergeți sus, nu fi-ți grăbit, aici se lucrează...!” A așteptat Întradevăr până la ora zece noaptea când Însfârșit vechea lui cunoștință tânărul Lct.Maj.Voicu Ion Își făcu apariția și-l conduse În biroul Cercetări Penale. Nu mică Îi fu mirarea când intrînd În cameră observă o sumedenie de tineri ofițeri rânduiți la o masă dreptunghiulară care-l sfredeliră cu privirile lor pătrunzătoare, timorându-l. Cel care-l invitase părea a fi șeful ce prezida comisia și care Îi oferi un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi luase până și pieptenul, cu pantalonii căzuți pe vine cureaua fiind considerată o armă eficace În mâna arestatului - se prezentă la procuratură cu speranțe amplificate cunoscând de fapt, torționarii nu veneau cu alte probe edificatoare. Nu mică Îi fu mirarea În momentul când excorta Îl conduse În biroul altui procuror care-l privea În zeflemea, ridicând vocea fără alte cuvinte protocolare. “Recunoști delapidarea...!?” “Stupidă Întrebare...! Iar pe dumneta nu te recunosc. Doresc să fiu prezentat procurorului anterior, care a promis
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
uneori chiar total, producând un prejudiciu de ordinul sutelor de mii lei!! Curajoasă Atena, convocă principalii șefi de echipă, se consultă cu ei apoi Împreună refăcură facturile la valoarea anterioară, pornind asaltul asupra beneficiarilor cârcotași! Uneori, nu mică Îi fu mirarea având să costate incredibilul: numai la auzul numelui de Colonel Tudose, unii beneficiari se Înfricoșau refuzând la plată lucrarea terminată, motivând, te miri ce...!! Muncind fără odihnă, fiind sprijinită efectiv de toți șefii de echipă din formația de lucru a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să fie optimist având Încredere În dreapta judecată care oricum, nu-l putea condamna fără probe de vinovăție...! Așa cum era de așteptat, termenul de judecare În fond a dosarului a fost fixat exact peste o săptămână și, nu mică fiindu-i mirarea atunci când constată surprins, apărarea lui era compusă din trei avocați, unul dintre aceștia fiind decanul Baroului de avocați domnul Pora ce apăra interesele româniei la Tribunalul Internațional dela Haga...! Procesul Începu normal iar avocații pe rând se străduiau să demonstreze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un dezvoltat simț de afaceri, contra unei substanțiale sume de bani femeia promise: imediat, atunci când se va Înapoia În țara ei adoptivă să-i trimită invitația de a vizita Statul Izrael, suportând toate cheltuielile de Întreținere. Nu mică Îi fu mirarea Însă când, parolistă femeia veni din nou În România oferindu-i personal documentul turistic, cu mențiunea scrisă pe invitație: Perioada turistică cât va dura vizita În Statul Izrael, Îi va oferi personal confortul unei plăcute excursii. Tony Pavone de mână
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
oarecare distanță de poarta principală a Miliției Capitalei. Spuse șoferului să-l aștepte, iar el cu privirea căutând la poarta miliției pe colonelul Gerard care-l va așteapta chiar pe treptele dela intrare În curtea interioară . Nu mică Îi fu mirarea Însă când, În locul persoanei respective, zări venind spre el zâmbind, un tânăr ofițer din garda Lct.Col.Tudose Ion, cunosându-l din percheziția anterioară. Acesta Îi făcu semn să se apropie. Uimit, Tony Pavone stătu În expectativă. Taximetrul se afla la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-a făcut față? Cine știe ce-ar mai scoate la iveală adâncurile mării? Creaturi, poate chiar una la o singură specie. Un individ grotesc ce și-a găsit echilibrul sub douăzeci de mile de apă. Nici nu e de mirare, spunea Govinda, că ființele umane pun atâta accent pe următoarele posibilități realizabile și sunt atât de nerăbdătoare să salte de pe suprafața pământului. Imaginația este Înnăscut o putere biologică ce caută să Înfrângă condiții imposibile. Domnul Sammler Își ridică chipul, conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
râpe produse de eroziunea constantă a grijilor. Luarea de vieți era una dintre acestea. Doar atât. Viața aproape că-i fusese luată. Văzuse luându-se vieți. Le luase chiar el. Știa că-i unul dintre luxuri. Nici nu-i de mirare că principii Își păstraseră atât de mult dreptul să ucidă cu impunitate. La fund de tot În societate era și acolo un fel de impunitate, pentru că nimănui nu-i păsa ce se Întâmplă. Sub acea masă Întunecată brutală crimele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
elementele ei și trebuia returnată: venea o vreme când elementele simple păreau să tânjească să se elibereze de formele complicate de viață, când fiecare element din fiecare celulă spunea, „Ajunge!“ Planeta era mama noastră și cimitirul nostru. Nu era de mirare că spiritul uman dorea să plece. Să părăsească acest pântec fecund. Să părăsească totodată acest mormânt uriaș. Patima pentru infinit provocată de această groază, de timor mortis, avea nevoie de o alinare concretă. Timor mortis conturbat me. Dies irae. Quid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
purpuriul amurgului. Odată, într-un moment care trebuie să fi fost disperat, a pus mâna pe materialul aspru al draperiilor muștar ale atelierului și a zis, „interesant material“. Pentru mine e destul de evident că aceste izbucniri de vorbe spirituale și mirări erau cum nu se poate mai calculate. Prin asta nu vreau să spun că băiatul ar fi fost de-a dreptul cinic. Doar foarte dornic să placă. Văzuse că Sheba îl plăcea mai ales când spunea lucruri deștepte despre pictură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ieși din minți de spaimă. Deși nu spune și nici măcar nu recunoaște asta față de ea însăși, consideră clasa muncitoare o entitate misterioasă și omogenă: oameni nervoși cu fețele roșii, stricați de aditivii alimentari și de alcool. Așa că nu e de mirare că Connolly i s-a părut așa de fascinant de aparte. Aici, în mijlocul gagiilor ostili din nordul Londrei, ea găsise un tânăr bărbat care îi căuta compania și care asculta cu gura căscată ce-i conferenția ea despre Marii Artiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
n-a spus nimic, dar, pe fundal, Mary a auzit clicăitul unor taste. Oare Alice scria chiar în clipa aia ? Își nota reacțiile și repercusiunile pentru o urmare a cărții ? Oare ce părere avea soțul ei, John ? Nu era de mirare că omul nu scosese nici un cuvânt la petrecerea de lansare. Fusese expus ca un bărbat jalnic de devotat și plictisitor în pat. Alice ? a spus Mary. Nu eu am avut aventurile alea. Clicăitul tastelor a continuat. Nu eu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în loc de plămâni, pielea cu luciri argintii, forța de-a înota kilometri întregi - de fapt, de-a înota fără oprire. Femeia a îndrăznit s-arunce o privire către Drew și-a constat că bărbatul o privea și el. Nu-i de mirare că adolescenții se vatămă. Corpurile lor sunt pline cu electricitate, nu cu sânge.Când încep să creadă că sunt doriți, iau foc. 12 Un povestitor bun crede în propriile lui povești, așa că Naji a ales medicina. Bărbatului îi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mari și sticloși străluceau mai tare ca stelele ce se zăreau printre nori. Mă luă de braț și atunci am remarcat cât era de înaltă. I-am privit încălțările gândind că poate e pe tocuri și mare mi-a fost mirarea constatând că avea în picioare o pereche de pantofi sport, tip adidas, albi cu trei dungi albastre și cu o talpă foarte subțire. De ce ții capul plecat? Ți-e rușine cu mine? întrebă ea vădit supărată. Îți admiram încălțările, i-
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
n-o să se descurce cu banii, eu și alte colege o să-i oferim câte un bon de masă ca să nu rămână flămând. Nicoleta, auzind discuția, se alătură și ea Sorinei, apoi Geta și alte fete. Mama mă privea cu oarecare mirare amestecată cu puțină mândrie. Prietenii tăi sunt numai fete? Nu, i-am răspuns fâstâcit, dar fetele au mai mult curaj să spună ceea ce cred și ce simt. Sunt bucuroasă să vă cunosc, spuse mama privindu-le pe toate cu acea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
zicea ceva, nu-și mai trecea peste vorbă nici mort. Ferească sfîntu’ să se fi Înfuriat... era ca o broască rîioasă... — Dar cînd Își atrăgea invidia cuiva?... Cum se comporta? — Invidia? Afacerile negustorești sînt dure, așa că nici nu-i de mirare că-ți atragi invidii. Dar Înseamnă că nu ești născut pentru o astfel de muncă dacă pui prea mult la inimă. — Să presupunem că domnul Nemuro a prins pe cineva asupra unei fapte... să zicem crimă... — Înțeleg ce vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Oricum, sîntem asigurați, totul e asigurat aici. Cred că și președintele ar fi Încîntat să ne vadă. „Președintele” ? Ce ridicol! Cu mahalalele astea care se extind, constați că din cîmp răsare un oraș peste noapte! Așa că nu mai e de mirare nici apariția masivă a președinților. — Tot un mucos ai rămas! — Păi cred și eu, În comparație cu nasul tău copt... al meu e Încă verde. — Ce-ți mai place să ai ultimul cuvînt! Își prinse nasul Între degete și și-l suflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]