6,060 matches
-
și a întrebuințat numele lui Morpheus pentru a desemna știința formelor : morfologia. Au trecut 2000 de ani, în cursul cărora multe spirale ale evoluției și progresului științific s-au înălțat și, privind în jos pe scara evoluției spiralogiei, observăm că mitologia greacă a atribuit "timpul" unei zeități majore, Cronos (Saturn) tatăl lui Zeus, zeul zeilor. Cronos Caracterul de veșnicie al timpului este redat în pictura clasică de tatăl (Saturn) care își înghite fiul pentru a nu-și pune în pericol "veșnicia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
renunțării, Emil Stan • Citește-mă pe mine!, Viorel Rotilă • Confesiunile unui diplomat, Eliezer Palmor • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov • Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici • Cultura recunoașterii și securitatea umana, Anton Carpinschi • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • El hebreo estereotipo. Esbozo de historia cultural, Viorica S. Constantinescu • Escadrila albă, Daniel Focșa • Europa în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Apărării Naționale, dă naștere unui film complex, Pour la Victoire (1916), în care sunt mixate documentarul, ficțiunea, desenul animat, postere, gravuri, discursuri oficiale. E limpede că realizatorii conștientizează dezideratul atingerii unor categorii cât mai largi de populație. Nemții recurg la mitologia națională (Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și Elveția, după 1989, a deschis calea unor vizite reciproce, de cunoaștere și de valorificare a potențialului turistic. I. 2. „Stâlpul lui Vodă”, emblemă a satului Vama Originea unui astfel de monument, se află în stâlpii funerari <footnote Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei R.S.R., 1985, p. 189-202. footnote> și în ceea ce se numește arhitectura religioasă de răspântie, menită să ne amintească de viața trecătoare. Monumentele funerare în formă de stâlp, numite impropriu cruci ( cruci bărbătești și femeiești, boierești și voievodale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
viața trecătoare. Monumentele funerare în formă de stâlp, numite impropriu cruci ( cruci bărbătești și femeiești, boierești și voievodale) sunt vechi însemne de mormânt daco-romane, „ zgâriate discret la cap cu o cruce”, reprezintă de fapt arborele cosmic, coloana cerului, reprezentat în mitologia noastră de brad <footnote Iorgu G. Toma, Monumentul „Stâlpul lui Vodă” din Vama, Editura „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1923, p. 30. footnote>. Ca monument voievodal, Stâlpul lui Vodă din Vama a avut și are rolul de a comemora o expediție războinică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceasta, beneficiul. Spre deosebire de aceste danii și privilegii făcute unor credincioși laici, daniile făcute către biserici și mănăstiri intrau în categoria „drept al lui Dumnezeu”, conform dreptului canonic bizantin, nemaiputând fi anulate nici de emitent, nici de urmași <footnote Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei R.S.R., București, 1987, p. 214- 215. footnote>. Nu putem ști cu precizie la ce dată satul de lângă vama Moldoviței a intrat efectiv în stăpânirea mănăstirii Moldovița. Dintr-un document de întărire și reconfirmare din 29 noiembrie 1443
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Structurile cu elipsa celui de-al doilea component (ambele tipare) sunt înregistrate și în cazul perechii corelative pe care o discutăm (compară cu supra, 2.1.4). Și nu doar trupul cunoscu acea schimbare la față:√ ci și credințele și mitologia, percepțiile și conștiința, limbajul și valorile căzură deodată ca un sistem energetic, se dovediră deșertăciune și urâciune în ochii Domnului (M. Cărtărescu, Orbitor) El nu doar cunoștea oamenii, √ ci și îi stăpânea: iar înstăpânirile sale erau întotdeauna strivitoare (H-R.Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sec. al XX-lea, utilizând mecanica teoretică, termodinamica, teoria radiației, mecanica cuantică, fizica nucleară. Cosmogonia - numită și mitul creației, reprezintă un set de credințe, într-o formă de legendă, cuprinzând apariția vieții pe Pământ, ca urmare al unui act creator (mitologia greacă , akkadiană , egipteană , chineză , panteistă). Are drept obiectiv tot cosmosul, însă de data aceasta se studiază nașterea corpurilor cerești (planetele, Soarele, cometele, asteroizii, stele) și primele cosmogonii lipsite de suportul analizei cantitative și necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
vedere cele 4 planete telurice: Mercur, Venus, Pământ, Marte sunt diferite , ele se aseamănă prin dimensiuni și structură . 4.12.1 Mercur - planeta cu inima de fier * Scurt istoric Mercurius (sau Mercur) a fost un zeul roman al comerțului în mitologia romană înzestrat cu aripi la picioare și care, asemenea acestei planete pe bolta cerească, se deplasa foarte repede. Corespondentul său din mitologia greacă este Hermes (ambii fiind mesageri / soli ai zeilor) Simbolul său astrologic este * Date importante: se află la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planeta cu inima de fier * Scurt istoric Mercurius (sau Mercur) a fost un zeul roman al comerțului în mitologia romană înzestrat cu aripi la picioare și care, asemenea acestei planete pe bolta cerească, se deplasa foarte repede. Corespondentul său din mitologia greacă este Hermes (ambii fiind mesageri / soli ai zeilor) Simbolul său astrologic este * Date importante: se află la 58 milioane de km de Soare; 4880 km în diametru (adică aproximativ o treime din cel al Pământului); nucleul de fier alcătuiește
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
transformare profundă a societății de atunci, prin preluarea unor noi valori, obiceiuri, legi și prin raportare la un alt tip de cultură, respectiv la cea a Bizanțului, care a devenit modelul primar/originar<ref id=”2”>Alexandra Fenoghen, Staroverii. Istorie, mitologie, literatură, Editura C.R.L.R., București, 2009, pp. 17-24. </ref>. În secolul al XVII-lea, țarul Alexei Mihailovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) și patriarhul Nikon al Rusiei (1652 1658) au inițiat reforma Bisericii Oficiale Ruse, care viza în principal modificarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că testarea aptitudinilor profesionale și a moralității candidaților la concursul de admitere în facultățile pregătitoare de cadre didactice, precum și un control mai consistent din partea forurilor de resort, ar preveni și înlătura neajunsurile semnalate mai sus. Narcisism Narcis este cunoscut în mitologie ca fiind un tânăr de o rară frumusețe care s-a îndrăgostit de propriul chip pe care îl admira mereu în oglinda apei. Legenda spune că el a murit tânjind după frumoasa sa imagine pe care nu o putea atinge
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
propune, se pare, să producă post-oameni. Apelul recurent al autorului e limpede: înapoi la copil, înapoi la firul de iarbă! În variate ipostaze suntem atenționați că lipsa semnificației este marea noastră suferință (Fr. Höderlin). Autorul identifică aici și acum o mitologie de lucru: dimensiunea formativă, de a te face om, a educației - prin excelență un proces viu cu un mare preț. Diagnosticul lumii tulburi în care trăim e lipsa caracterului. Or, a învăța e a lucra credința că ești om, în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fi rău Înțeles și de a fi etichetat ca vetust, aflat Împotriva curentului vremii Îi face pe mulți să renunțe a mai aduce În discuție conceptul valoare 2 Ms. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
acesta lucrase (care avea simbolul 215). Cititorul neavizat al poemului Leda and the Swan se află În imposibilitatea captării intenției autorului; pentru a Înțelege toate conexiunile pe care le face poetul, el trebuie să fi citit și reținut texte despre mitologia greacă. Celui de-al doilea cititor, care a făcut acest lucru, doar simpla citire a titlului, simpla asociere a celor două nume Leda și lebăda, Îi deschide calea conexiunilor către textele citite despre mitologia greacă, despre legendele Olimpului. Primul cititor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi citit și reținut texte despre mitologia greacă. Celui de-al doilea cititor, care a făcut acest lucru, doar simpla citire a titlului, simpla asociere a celor două nume Leda și lebăda, Îi deschide calea conexiunilor către textele citite despre mitologia greacă, despre legendele Olimpului. Primul cititor, pentru a Înțelege tema poemului, violul, trebuie să citească, cu atenție, Întregul poem, probabil de mai multe ori - cu siguranță există cititori care, chiar și În aceste condiții, nu pot identifica tema. Cel de-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ori - cu siguranță există cititori care, chiar și În aceste condiții, nu pot identifica tema. Cel de-al doilea, după citirea titlului Își creeză deja un orizont de așteptare, În raport cu care va interpreta semnificația fiecărui vers. Contextul textelor referitoare la mitologia greacă nu-i sunt suficiente cititorului pentru Înțelegerea profundă a mesajului poetic. Pentru asta, el trebuie să lărgească contextul prin accesarea unor texte aparținând literaturii grecești clasice, a textelor marilor tragedii grecești, a textelor homerice. Altfel, minunatele metafore ale textului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Stud., Iași 67.Iorga, N.(1985) - Istoria lui Ș tefan cel Mare, Ed. Militară, București 68.Jeanrenaud, P., Saraiman, A.(1995)- Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Ed. Universității "Al.I.Cuza", Iași 69.Kernbach, V. (1989) Dicționar de mitologie generală, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 70.Lahovari, G.I. (1898-1902) Marele dicționar geografic al României, vol. I IV, Soc. Geogr. Rom., București. 71.Lorionescu, S. (1990)Paștele blajinilor, articol în cotidianul "Adevărul" din 22 aprilie, București. 72.Lupei, N.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cunoaștere și o imensă putere de cuprindere, impulsuri romantice din care se deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale istoriei manifestate în diferitele ei registre de existență, cu pasiunea pentru origini, pentru zonele aurorale, pentru spațiul legendelor și al mitologiei. Lucrarea sa, se constituie în prima replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui Robert Röesler (reunite în Rumänische Studien în 1871), o vastă construcție care opune negației lui Röesler imaginea unui spațiu românesc de secol XIV
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
cunoaștere și o imensă putere de cuprindere, impulsuri romantice din care se deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale istoriei manifestate în diferitele ei registre de existență, cu pasiunea pentru origini, pentru zonele aurorale, pentru spațiul legendelor și al mitologiei. Lucrarea sa, se constituie în prima replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui Robert Röesler (reunite în Rumänische Studien în 1871), o vastă construcție care opune negației lui Röesler imaginea unui spațiu românesc de secol XIV
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
fapt esența a tot ceea ce există în lumea materială. În fapt, eteronii lui LaViolette par a fi sinomini cu noțiunea de omni a lui Nikola Tesla și cu cea de Prana din religiile orientale. După cum vedem, ideea de eter din mitologiile greacă și hindusă, deși considerată incorectă de fizica modernă, s-ar putea să fie, în fapt, mult mai apropiată de adevăr decât teoria clasică. În ultimul timp experimentul lui Michelson și Morley tinde să fie reinterpretat, fără a i se
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
libertate, o libertate absolută. Noțiunile de cauză și efect sunt simple ficțiuni convenționale necesare descrierii uzuale și înțelegerii reciproce. Ideile de cauză, succesiune necesară, lege, motiv, scop, constrângere sunt invenții ale omului și în cele din urmă, parte dintr-o mitologie. J.P. Sartre este de părere că orice ”lucru care există s-a născut fără nici un motiv”, așadar, corelația libertății cu necesitatea dispare. Pentru ca un lucru să reprezinte o constrângere la adresa omului, el trebuie să constituie o amenințare pentru acesta. Amenințările
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pictată a unei cupe, aparținând pictorului grec Duris (figura 44). O vedem pe Atena turnându-i vin lui Hercule, o scenă complexă pe care o putem descifra doar prin dezlegarea complicatei organizări vizuale și bazându ne pe cunoștințele noastre de mitologie clasică. De fapt, cei doi parteneri de dialog sunt izolați fiecare către marginile picturii pe rotund, ca și cum ar fi doar spectatori. În schimb, noi suntem conduși de aspectul centric al compoziției către microtema simplă și neîncărcată din mijloc, unde două
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ani. In mileniile 4 și 3 î.e.n., Soarele se afla în Taur, simbolul forței brutale, adoptat de către popoarele semite din Asia mică; în următoarele 2 milenii Soarele s-a găsit în Berbec, simbolul abundenței, pe care îl găsim la începuturile mitologiei grecești, în istoria Argonauților care călătoreau după lâna de aur. Următoarele două milenii de istorie creștină au la origine simbolul Peștilor, cu care primii credincioși - prin cruce - se recunoșteau între ei. Acestor veacuri de veșnice lupte li se vor adăuga
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o eră pacifistă, adusă de Vărsător, în care va intra Soarele, în timpul echinocțiului de primăvară. Această eră mai prevede rezolvarea crizei de combustibil, prin folosirea la capacitate maximă a căderilor de apă (3- Studiul fenomenului astronomic al precesiei echinocțiilor, alături de mitologia astrală a popoarelor antice fiind de o importanță primordială în cronologie, a fost dezbătut pe larg de renumiți autori. Deoarece punctul echinocțial retrogradează pe ecliptică cu un grad la 72 de ani, el va trece de la un semn la altul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]