3,510 matches
-
studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește comportamentul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decât prin relevarea unei informații adevărate despre propriul eu. G. Quatrone și E. Jones (1978) au făcut apel la teoria atribuirii pentru a explica modul În care oamenii se dezvăluie În autoprezentare. De exemplu, dezvăluim apartenența noastră la un grup mizând pe faptul că stereotipul grupului respectiv Îl va face pe partenerul nostru să ne atribuie o anumită trăsătură. Deși autodezvăluirea se realizează În cea mai mare măsură prin mijloace verbale, teoria dezvăluirii servește Înțelegerii comportamentului consumatorului. Atitudinile vestimentare pot fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reforme structurale „de sus în jos”. În ceea ce privește această ultimă variantă, experiența câtorva decenii a generat o dezamăgire cu privire la incapacitatea sistemului politic corupt și frământat de conflicte interne de a promova o strategie coerentă și susținută de reformă de dezvoltare. Se mizează pe posibilitatea motivării comunităților locale de a stimula voința de a face eforturi de dezvoltare și mobilizare a resurselor interne, oricât de modeste ar fi ele, complementate cu un suport financiar extern. Instrumentele esențiale ale acestei strategii sunt crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestei strategii sunt crearea unei coeziuni comunitare și cristalizarea capacității de cooperare. Nu este întâmplător că în centrul acestei strategii stă conceptul de capital social. După cum se poate observa, această paradigmă este diferită de paradigma societăților dezvoltate. Banca Mondială a mizat masiv pe această strategie de aplicat în țările foarte sărace. Ideea de bază este că dezvoltarea comunitară reprezintă o abordare strategică de însănătoșire și lansare a economiei în țările sărace. Sau, cel puțin, o modalitate de supraviețuire a comunităților sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
flexibil și securizant pentru copiii și tinerii aflați în dificultate. Schimbarea improprie a titulaturii instituțiilor în „instituții de plasament familial” nu a făcut decât să justifice lipsa de preocupare pentru reforma propriu-zisă a instituțiilor. Politica socială din 1997-2000, care a mizat pe organizațiile nonguvernamentale, presupuse a oferi integral servicii de asistență socială, a dus la ignorarea dezvoltării unor servicii publice de asistență. De fapt, o asemenea opțiune ar putea fi explicată și ca o ideologie justificativă a slabului interes pentru asistența
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fundamentală principiul complementarității public/privat, în fapt, sistemul public a rămas mereu subdezvoltat, speranța axându-se pe o explozie spontană și neorientată de vreo prioritate a serviciilor de asistență socială oferite de organizațiile nonguvernamentale. În mod special, guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce a condus la un eșec evident al suportului specializat, social și moral, pentru cei vulnerabili. Din păcate, a existat o preferință netă pentru tratarea problemelor grave nu în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea timp să le înrămez și să le dau forma de prezentare. Lucrări am, însă nu cred că voi putea să le montez până la data respectivă. Voi putea selecta și lucrări mai vechi ori din perioade anterioare, dar în general mizez pe lucrări noi. Pentru publicul care a văzut retrospectiva mea de la 60 de ani, ar fi neplăcut să întâlnească aceleași lucrări, întrucât, de regulă, el vine să vadă lucruri noi. Sigur, în permanență, în atelier tot te zbați să găsești
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]