12,524 matches
-
națiune divizată, a sprijinit un militarism care a avut și ramificații destinate femeilor. În această țară, confucianismul, aflat la baza ierarhiei sociale stabilite în funcție de clasă, sex, vârstă și rang, continuă să dicteze o cultură politică masculină, dar cu o tendință moderată. Marginalizarea femeilortc " Marginalizarea femeilor" Prima Constituție, adoptată în 1948, acorda sufragiul universal, garanta egalitatea în fața legii și nu punea bariere legale în calea participării femeilor la viața politică, în calitate de alegători și aleși. Cu toate acestea, spațiul lor politic în cadrul instituțiilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pe piață (șomaj, salariul minim obligatoriu, diferențe interteritoriale, interșanjabilitatea utilizării acestui tip de forță de muncă între diferite sectoare de activitate; costul salarial nu reprezintă fidel costul de oportunitate). Ghidul CE recomandă aplicarea FCS. În cazul unei rate a șomajului moderate, salariul martor poate fi considerat echivalent cu valoarea ajutorului de șomaj. Formula propusă de documentul de lucru pentru un ghid național ACB pentru rata factorului salariului-martor (RFSM) este potrivită doar pentru situația unui șomaj involuntar ridicat: SM = SF(1-u)(1
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
spre sarcină este mai mult legată de motivația intrinsecă, pe când orientarea spre rezultat este mai mult legată de motivația externă. Aceste rezultate pot fi utilizate și valorificate pentru a creea programe motivaționale pentru a stimula participarea în cadrul unor activități fizice moderate.
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
condițiile de viață prezente din România a fi mai proaste decât în anul 1989, și doar 29% le consideră a fi mai bune (soldul negativ din compararea celor două valori este de 28 de puncte procentuale). Manifestând, totuși, un optimism moderat, o parte dintre subiecți (35%) cred că în următorii 10 ani, condițiile de viață din România vor fi mai bune decât în prezent, față de 27%, care declară contrariul (sold pozitiv de 8 puncte procentuale). Și în privința condițiilor de viață personale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
formă de reprezentare grafică a celor patru praguri (și deci cascade) pentru toți cei șase indicatori examinați (plus indicatorii de amenințare speciali: tuberculoza și avorturile), avem, pentru România (comparativ cu alte țări) următoarele praguri: + +=pragul maxim al indicatorilor pozitivi +=pragul moderat al indicatorilor pozitivi (-)=pragul maxim al indicatorilor negativi (dezputernicire) (-)=pragul moderat al indicatorilor negativi (dezputernicire) GRAFICUL 1. PRAGURILE INDICATORILOR DISPARITĂȚILOR TRANSFRONTALIERE Să reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru toți cei șase indicatori examinați (plus indicatorii de amenințare speciali: tuberculoza și avorturile), avem, pentru România (comparativ cu alte țări) următoarele praguri: + +=pragul maxim al indicatorilor pozitivi +=pragul moderat al indicatorilor pozitivi (-)=pragul maxim al indicatorilor negativi (dezputernicire) (-)=pragul moderat al indicatorilor negativi (dezputernicire) GRAFICUL 1. PRAGURILE INDICATORILOR DISPARITĂȚILOR TRANSFRONTALIERE Să reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere, la pragul unei disparități moderate la doi dintre cei opt indicatori ai disparităților. La doi dintre cei opt indicatori România se află la pragul pozitivității moderate. Altfel spus, la doi indicatori România este distanțată doar cu o treaptă de clasa țărilor „puternice” din regiune. La alți doi indicatori, România este distanțată cu trei trepte de aceeași clasă de țări și la patru indicatori ea este distanțată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este distanțată cu patru trepte de clasa țărilor „puternice” și deci cele mai bine situate din regiune. La patru dintre cele cinci fenomene distructive, România este plasată la pragul maximei amenințări. La unul dintre ele se plasează la pragul amenințării moderate. La două dintre procesele pozitive, România se situează la pragul unei afirmări moderate. La unul dintre acestea, pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bine situate din regiune. La patru dintre cele cinci fenomene distructive, România este plasată la pragul maximei amenințări. La unul dintre ele se plasează la pragul amenințării moderate. La două dintre procesele pozitive, România se situează la pragul unei afirmări moderate. La unul dintre acestea, pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre cele trei tipuri de procese de afirmare (pozitive), dar în ceea ce privește tabloul proceselor degenerative nu prezintă vreo deosebire față de Rusia. TABELUL 2. PRAGURI COMPARATIVE ALE PRINCIPALELOR PROCESE AFIRMATIVE ȘI DEGENERATIVE ÎN CONTEXT REGIONAL (EUROPA DE RĂSĂRIT) Praguri Procese Extrema negativă (-) Moderat negativ (-) Pozitiv (+) Extrema pozitivă (+ +) Afirmative PIB (1989=100) 37,9-46,5 46,5-76,1 76,1-92,8 (România) 92,8-114 și peste Rata cuprinderii în înv. primar (%) 79,1-79,9 79,9-95,2 95,2-100,1 (România) 100,1-107,2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
corolarul său - urbanizarea. Aceste două macroprocese sociale nu s-au putut realiza fără antrenarea unei mase tot mai mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se fac rugăciuni colective (toți credincioșii laolaltă), ci numai pe rând. Nu pretind că au darul de a vorbi în limbi și socotesc că această manifestare este exagerată și nefolositoare. La Creștinii după Evanghelie s-a urmărit simplitatea și manifestările moderate, ferindu-se de exagerări. Față de cultul adventist se deosebesc prin aceea că serbează duminica și sâmbăta și nu au restricții la consumarea de carne. Nu s-au creat fonduri speciale pentru a se dezvolta această grupare de credincioși, în fiecare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
îi era frică să nu primească reproșuri din partea fiicei sale în caz de nereușită, Sylvie s-a operat în final cu rezultate satisfăcătoare: cicatricea este mult mai mică și mai puțin vizibilă. În același timp Sylvie urmează un regim alimentar moderat și pierde câteva kilograme; - în ceea ce privește iritabilitatea, chiar agresivitatea, conflictul dintre Sylvie și fratele său pe de o parte, Sylvie și mama sa pe de altă parte, vor căpăta un conținut particular legat de istoria familiei maternale. Într-o seară, are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-o vadă pe ascuns. Totuși Benoît nu-i mărturisește neliniștile sale, tristețea sa. Abordarea terapeutică va fi dublă: - medicamentoasă, pe de o parte, deoarece Benoît era de peste șase luni în această stare, incapabil să progreseze: antidepresive triciclice în doză moderată. Lentoarea psihomotorie se va atenua rapid, apoi va dispare. Fluiditatea asociațiilor logice ale gândirii va reapare, permițând astfel un început de abordare psihoterapeutică; - ședințe de psihoterapie, pe de altă parte. În timpul acestor ședințe, agresivitatea față de familia adoptivă, mai ales față de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pare a fi aici un element determinant. Albert și Beck (1975) folosesc versiunea prescurtată a scării de depresie Beck (Beck Depression Inventory: BDI) pe un eșantion de 63 de elevi cu vârste între 13-14 ani: 33,3% prezintă o depresie moderată sau severă și 35% au idei frecvente de suicid. Rutter și col. (1976) în urma unor convorbiri terapeutice cu 184 de adolescenți cu vârste între 14-15 ani (anchetă în Île de Weight) constată că 41,7% dintre băieți și 47,7
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987) utilizează criteriile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
maternale care concretizează bine această relație conflictuală mamă-fiu, legătură de susținere reciprocă în fața amenințării de prăbușire depresivă. Charles îl agresează verbal pe tatăl său, îi reproșează lipsa de interes și, bineînțeles, refuză orice apropiere de acesta. În aceste forme depresive moderate, în care semiologia depresivă este perceptibilă și chiar recunoscută de familie, dinamica ni se pare diferită de cea observată în patologiile depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descris ca un copil timid, inhibat, care pare îngrijorat, cu care este dificil să comunici. Amestecul de hipertonie corporală posturală și de inhibiție îi dă un aspect stângaci, de împrumut. Notăm în legătură cu nivelul vorbirii un ușor șuierat și o întârziere moderată a limbajului. Nivelul inteligenței este normal (QI 100 la NEMI). Desenează în mod repetat case mari goale și negre (fig. 5-1 și 5-2). În prezența mamei sale atitudinea sa este diferită: devine instabil, agitat, zgomotos, provocând-o constant ca și cum i-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-a înregistrat decât o evoluție minoră, Alain se plânge de singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii moderate a nasului. Prezintă, de asemenea, o preocupare fixă și vinovată pentru „ceea ce a făcut” dar refuză să explice mai mult despre ce este vorba. Ținând cont de masivitatea simptoamelor depresive și de cele două tentative de suicid, terapeutul propune, într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un tratament a cărui eficiență nu este imediată ci întârziată, al cărui efect benefic nu este obținut în mod pasiv ci câștigat în mod activ, ale cărui efecte tranzitorii nu sunt în mod necesar sedative ci, dimpotrivă, uneori în mod moderat anxiogene... Aceasta înseamnă că adolescentul trebuie să facă dovada unei toleranțe suficiente la frustrare și a unei motivații persistente. Prin motivarea pentru tratament înțelegem un ansamblu de trei variabile care ni se par indispensabile pentru ca un adolescent să se angajeze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și-a întrerupt tratamentul datorită unei acatisii. Nici un pacient n-a devenit maniac. Regulile privind prescrierea antidepresivelor de tip ISRS (Birmaher și Brent, 1998) sunt aceleași ca și pentru adult, cu rezerva că ar trebui început cu o posologie mai moderată. În prezent se dezvoltă noi forme galenice (sirop, soluții buvabile) pentru a permite o progresie posologică mai ușoară. Posologia trebuie menținută timp de patru săptămâni înainte de a fi eventual reevaluată la un nivel mai ridicat. Trebuie să se aștepte șase
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
persoane. Abilitatea de a reduce volatilitatea rezultatelor este un indicator al forței financiare. Reducerea volatilității rezultatelor are ca efect creșterea beneficiilor, deoarece piața percepe entitatea ca fiind mai puțin riscantă. Astfel, manipularea rezultatelor contribuie la menținerea stabilității prețului acțiunilor. Managementul moderat al rezultatelor, care doar reduce volatilitatea prețului de-a lungul timpului, poate fi folositor în stabilizarea activităților de investire. 3.1.2. Indicii pentru detectarea managementului rezultatelor Este vital ca investitorii, analiștii și alți utilizatori ai situațiilor financiare să detecteze
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or, echilibrul ca egalitate de forțe este inconsistent logic, căci factorii sunt egali doar cu ei înșiși, deci nu sunt egali între ei (Taleb, 2008), mai ales
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dinamicii circadiene și ultradiene a ciclului de bază activitate-odihnă de 90-120 de minute la nivel genomic celular (Kaufer, Friedman, Seidman și Soreq, 1998; Cho, 2001; Rossi, 2002, 2005Ă. Rossi, Lippencott și Basette (1995, p.11Ă lansează ipoteza conform căreia stresul moderat „de asociere liberă” legat de problemele personale în timpul odihnei ultradiene poate reactiva ocazional codarea dependentă de stare a traumei sau problemelor induse de stres care duc la recuperarea amintirilor privitoare la sursa lor. În timp ce domeniul imunologiei continuă să avanseze rapid
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]