4,567 matches
-
în spectacolele Operei Naționale Române din Iași, în transmisiunile radiofonice. Bine ați venit! "Che strano"... Parcă nici nu a trecut prea mult timp de când v-am văzut ultima dată! Nelly Miricioiu "Che strano!"... Eu vă mulțumesc. Este sufletul nostru de moldoveni. De fapt, nu numai în Moldova, în București a fost la fel, toată lumea a spus: "vai, nu te-ai schimbat, ești la fel". Sunt cel puțin 35 de ani de când n-am venit aici. În București, tot așa, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să-mi găsesc legătura cu oamenii, am devenit un robot, și nu-mi place. De aceea, când îmi spun "sunt cântăreață de operă", nu mă simt foarte comod. Mai degrabă mă consider interpretă de muzică. Dar este adevărat că noi, moldovenii, începând cu școala de muzică pe care am urmat-o, toți profesorii au avut mereu grijă să nu compromită cultura tradițională, bogățiile ei. Nu au compromis-o în avantajul unei intelectualități artificiale. În cazul meu, a existat permanent această îmbinare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de persoane a căror pregătire în domeniile respective era complet necorespunzătoare. Astfel, lipsa de cadre competente era completată cu diferiți aventurieri, de obicei de alte etnii, întrucât dintre localnici erau puțini știutori de carte. Din statisticile vremii doar 4-6 % dintre moldoveni erau știutori de carte, pe când la evrei, nemți sau ruși, procentul era de peste 40%. După anexarea Basarabiei, împărțirea administrativă a provinciei a rămas o perioadă după vechile orânduieli. Județele erau conduse de ispravnici numiți de guvernator, ocoale erau conduse de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
rămas o perioadă după vechile orânduieli. Județele erau conduse de ispravnici numiți de guvernator, ocoale erau conduse de ocolași, iar târgurile și comunele de primari și căpitani. Ispravnicii erau împuterniciți cu competențe administrative și judiciare, iar atunci când erau recrutați dintre moldoveni, trebuiau obligatoriu să depună jurământ de credință țarului. Însă, de regulă, în aceste posturi erau numiți cetățeni ruși, majoritatea lor din rândurile foștilor ofițeri din armata rusă, care după pensionare erau împroprietăriți în Basarabia. Dacă o parte dintre boierii moldoveni
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
justă judecată în instanțele judecătorești. Procesele se judecau după bunul plac al magistraților care, de regulă, obișnuiau să le amâne ani de zile. Tergiversarea proceselor se mai datora și faptului că erau programate în așa-zise “zile moldovenești”, adică pentru moldoveni, când procesele se desfășurau în limba română. De multe ori de întâmpla ca nu toți membrii juriului să fie prezenți și, în aceste condiții, hotărârile judecătorești erau decise de rapoarte întocmite de diverși profitori aciuiți pe lângă judecătorii. Din anul 1828
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și, în aceste condiții, hotărârile judecătorești erau decise de rapoarte întocmite de diverși profitori aciuiți pe lângă judecătorii. Din anul 1828, toate instanțele judecătorești funcționau numai după legile Imperiului Rus, iar judecătorii și procurorii erau tot mi rar aleși din rândul moldovenilor. Abuzurile, corupția și toate fărădelegile administrațiilor locale și județene erau săvârșite în strânsă legătură cu funcționarii parveniți, ceeace a determinat ca multe familii de țărani, nemaisuportând tot felul de biruri impuse să părăsească vetrele lor și să fugă peste Prut
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
a limbii ruse. În aceste școli rurale, în multe cazuri, erau trimiși învățători care nu știau limba română, de aceea interesul localnicilor de a învăța carte era foarte scăzut. Cu toate că a fost creată o rețea școlară destul de dezvoltată, din rândul moldovenilor media știutorilor de carte era de doar 4-6%. Treptat, limba română în școlile de toate gradele a fost scoasă din programe sau era doar opțională. În anul 1860, din două sute de școli parohiale, numai douăzeci mai erau cu predare și
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
care s-au perindat apoi au aplicat politica dictată de guvernele țariste, în vederea diminuării majorității moldovenești din provincie. În acest scop, a fost aplicată politica de colonizare masivă, mai ales în zonele slab populate. Urmărind același scop, multe familii de moldoveni erau deportate sau se strămutau în alte zone ale Rusiei și asta datorită sărăciei sau a unor persecuții din partea autorităților. În baza promisiunilor făcute că vor primi pământ și ajutoare bănești, sute de familii de moldoveni au părăsit ținuturile de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
scop, multe familii de moldoveni erau deportate sau se strămutau în alte zone ale Rusiei și asta datorită sărăciei sau a unor persecuții din partea autorităților. În baza promisiunilor făcute că vor primi pământ și ajutoare bănești, sute de familii de moldoveni au părăsit ținuturile de baștină și au plecat în Siberia, Kazahstan sau în Caucaz. În realitate, însă, majoritatea au fost lăsați să se descurce fiecare cum putea. Familiile de coloniști veniți în Basarabia proveneau din Galiția, din zonele nordice ale
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
a cuprins întreaga Rusie, multinațională. În Basarabia începuturile mișcării naționale au fost inițiate și susținute atât de către tinerii studenți cât și de o parte a intelectualității cu vederi progresiste. Acestora li s-a alăturat o grupare a așa-zișilor “vechi moldoveni”, din care făceau parte boieri moldoveni care nu erau încă “rusificați”. Aceste mișcări aveau ca obiectiv: introducerea limbii române în școli, mai cu seamă în cele sătești (unde limba de predare rusă era puțin înțeleasă) și în administrație, acolo unde
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
moarte. Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii lor. La Tiraspol evreii erau purtați în lectice romane și toți erau obligați să se descopere, de-i cunoșteau sau nu, când treceau pe lângă ei. Moldovenii noștri slujeau la ei numai pentru mâncare. Deci menajarea lor în interior ar fi o slăbiciune care ne va putea compromite victoria. La Chișinău s'au descoperit în pivnițele poliției lor secrete mormane de cadavre îngropate. Sunt în mare parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ai celor două state au început să vină cu propriul portofoliu de probleme comunitare. Vorbind de graniță, au spus: „Ceea ce ne doare pe noi la graniță, vă doare și pe voi, pentru că nu este doar granița statului român cu cel moldovean sau granița dintre Republica Moldova și Ucraina, ci este granița politică simbolică ce desparte un spațiu de securitate de o enormă problemă de securitate, pacea de conflict”. Același lucru se întâmplă de fapt și cu Marea Neagră. Abia acum, când apa sărată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
reușit să-l facem după negocieri susținute cu autoritățile de resort din Republica Moldova, este unul dintre cele mai bune acorduri de vize care s-au putut vreodată concretiza în limitele legislației comunitare. Dar, pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor moldoveni, evident că nu se poate lucra cu o secție consulară care are doar șase ghișee, evident că nu se poate lucra în condițiile în care Primăria Chișinăului tergiversează un răspuns, când noi am cerut de nu știu cât timp o altă locație
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cunoșteam și ca bursier al Colegiului Noua Europă, mi-a oferit unul dintre cele două posturi de secretar de stat. Vă imaginați că eram un puști de 28 de ani. Prima zi a fost de pomină! Eram privit ca un moldovean din Iași - „cine mai e puțoiul ăsta care vine să ne învețe pe noi?”. Acesta a fost acidul care s-a turnat pe mine în primele luni. Sfatul pe care mi l-a dat atunci Andrei Pleșu a fost să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
zi de planuri, ci una când ne desprindem de frenezii, de agitație, revenind la reflexe încetinite, la un aer molcom, de Moldovă patriarhală... Brândușa Armanca: Nu aveți accent moldovenesc... Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru că provin dintr-o familie mixtă: tatăl meu este moldovean get-beget, iar mama mea vine din sudul țării, din Slobozia, o profesoară de română severă. Vorbesc o limbă foarte standardizată, fără accent, într-adevăr. 1 octombrie 2006, Avantaje Pregătiri pentru Sommet-ul Francofonieitc "Preg\tiri pentru Sommet‑ul Francofoniei" Pompiliu Onofrei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Țicudean: Domnule ministru, la Tiraspol se vorbește zilele acestea, în presa de la Tiraspol și de limbă rusă din Moldova mai ales, și despre un nou val de entuziasm pentru România în Moldova, mai exact despre faptul că tot mai mulți moldoveni încearcă să dobândească cetățenia română. Foarte multe informații contradictorii; una dintre ele este că, de la anul, când România va fi probabil în UE, nu se va mai putea redobândi cetățenia română. Mihai-Răzvan Ungureanu: Informația este falsă. Cetățenia română se dobândește
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de preț. Iar terenurile mari, proprietățile latifundiare nu sunt prea departe în viitor. 2 mai 2006, Capital Interviu pe tema acordării vizelor pentru cetățenii Republicii Moldovatc "Interviu pe tema acordării vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova" Mircea Țicudean: De la 1 ianuarie 2007, moldovenii vor avea nevoie de viză și pentru România. Dar, într-un interviu pe care ni l-a acordat ceva mai devreme, ministrul de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, ne-a spus că vizele vor fi cel puțin gratuite. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ținta noastră
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vrut să vă întreb, fiindcă avem știrea asta nouă despre scumpirea vizelor Schengen, când va intra România în spațiul Schengen și dacă - pentru a merge și mai departe un pic -, dacă va intra, va rămâne această gratuitate a vizelor pentru moldoveni? Mihai-Răzvan Ungureanu: Planul nostru este ca în 2009 să putem oferi factorilor interesați, factorilor de resort de la Bruxelles, toate argumentele pentru intrarea noastră în spațiul Schengen. Până atunci, vom fi reușit deja să transformăm consulatele noastre, să le adaptăm după
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de a-și reconstrui stabilitatea statală, ci și oportunitatea reformării relației cu Bruxelles-ul, care are nevoie de mult suport faptic. Nu doar de retorică parlamentară. Dana Deac: Așa este. De-asta avem și noi nevoie, noi, românii, nu numai moldovenii. Susțin ideea că aveți o poziție ingrată, pentru că ceea ce munciți și faceți pentru politica externă trebuie să fie susținut și din interior. Pentru că, atunci când deschizi ușa și o prezinți pe soție, dacă e plină de vânătăi, nu prea arată bine
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Emil Constantinescu până la președintele Ion Iliescu, în 2005, e de fapt o lungă absență. Marian Voicu: Care sunt motivele pentru această absență? Mihai-Răzvan Ungureanu: Motivele sunt multe, dar nu ne-ar ajunge timpul emisiunii. Emil Hurezeanu: Există o explicație, refuzul moldovenilor de a mai avea un dialog la un moment dat și ofensele care au început totuși de la Chișinău înspre România, cum bine știm, la care s-a răspuns însă mult prea repede cu îmbufnare. În definitiv, dacă tot luăm modelul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la hașurarea hărții în această parte a lumii, ne convine, nu ne convine, sunt americanii, secondați de englezi. Marian Voicu: În privința tratatului cu Ucraina... Emil Hurezeanu: Iertați-mă, din cauza asta, poate, domnul Traian Băsescu ar face un serviciu și cauzei moldovenilor, dacă vizita de la Washington, care nu cred că se amână prea mult, va fi înaintea alegerilor din Republica Moldova. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cred că va coincide, de fapt, cu alegerile din Republica Moldova. Emil Hurezeanu: Îi va sugera președintelui american că Statele Unite ar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Vieru și încă puțin, foarte puțin, mai încoace. Tonul lamentației rituale din poezia lui Grigore Vieru are predecesori. Poezia dorului și a înstrăinării la Victor Teleucă (p. 108-110) pare să vină pe filiera tânguirii romanțioase a lui Octavian Goga. Poemele Moldovenii și Băieții de la țară de Petru Zadnipru (p. 86-88) par calchiate după doina aceluiași Octavian Goga. Și Pavel Boțu (p. 134-135) mi se pare din aceeași stirpe. Nu mai încape deci îndoială că Grigore Vieru nu este singular: are afini
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
finalul a două poeme de Gheorghe Vodă: , Am rămas pasăre de lut,/ Cu zborul târât.// Mă dor mâinile când văd aripi" (Pasiune, p. 120) și ,Pentru-o noapte dezlegată, câinii/ își pun ziua-n lanț fără-ntrebări" (Câinii, p. 121). Moldoveanul lui Nicolae Esinencu este parabola omului obișnuit până la prostie cu umilința supunerii: Cum vede pe undeva un jug/ Vâră capul" (p. 144). Resemnarea ca o vină este prinsă epigramatic și în poezia lui Ion Hadârcă: ,Tare mi-i cucută limba
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Marius Chivu Pentru că bunicul Victor mi-a povestit, de când a fost el cioban la munte, despre un ungurean și un moldovean care au ucis un oltean să-i ia oile. „Păi, tataie, asta e o baladă, o poezie. Cred că ai învățat-o la școală. De-acolo știi povestea. Cine știe dacă s-a întâmplat cu adevărat!”, „Bă, dacă îți spun
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
cu cai buni cu hățuri bune și cu mândra lângă mine." Evocând amintirea tatălui său, d-na Margareta Olaru Harbore ne trimite poezia "Închinare lui Ștefan Vodă", din care redăm strofa: "Ai zidit biserici multe, apărând acest pământ De aceea moldovenii spun cel Mare și cel Sfânt. Cu spada ai privegheat la hotare, Domnul nostru sfânt, domnul Ștefan cel Mare".
Din tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by Margareta Olaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2249]