4,012 matches
-
ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa făcea și nenea Dode. știa și cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ieșit, dar unde să fie ?... și Dănuț căzu puțin pe gînduri... Dar n-ar putea să încerce s-o găsească ? Pe pipăite... Degeaba ! încer case nenea Dode înainte, ba îi mai pusese și pe alții și tot nimic. Dar la mustață a încercat ? își luă Dănuț inima în dinți cu speranța în suflet. Ei aș ! mustața și-o mîngîia cel mai des, ar fi dat de ea... „Uite-o că nu e !“ - și nenea Dode își descoperi demonstrativ mușchiul care altă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să încerce s-o găsească ? Pe pipăite... Degeaba ! încer case nenea Dode înainte, ba îi mai pusese și pe alții și tot nimic. Dar la mustață a încercat ? își luă Dănuț inima în dinți cu speranța în suflet. Ei aș ! mustața și-o mîngîia cel mai des, ar fi dat de ea... „Uite-o că nu e !“ - și nenea Dode își descoperi demonstrativ mușchiul care altă dată găzduia bucata aceea neagră. Într-adevăr, brațul era curat, fără nici o urmă de schijă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
vor obișnui cu școala. Era tînără, drăguță, mai ales cînd zîmbea și-și arăta strungăreața, făcea uneori glume și avea o rochie înflorată, nu ca educa toarea de la gră diniță, care era ea bună, dar venea îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
arăta strungăreața, făcea uneori glume și avea o rochie înflorată, nu ca educa toarea de la gră diniță, care era ea bună, dar venea îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare mult cînd văzuse că avea o învăță toare drăguță și fusese foarte fericit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să sărute de nu se poate, iar eu m-am luat după ea. Dincolo de bucuria că, în sfîrșit, am făcut o și de plăcerea fără precedent pe care o simțeam, am fost șocat de cît de tare se simte o mustață care, altfel, aproape că nu se vede (fata era brunetă și avea o vagă umbră pe buza de sus). Apoi chestia cu ochii : eu îi închideam, așa cum văzusem prin filme, dar, cum lucrurile se prelungeau foarte mult, mă plictiseam să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu 20 de ani în urmă. Nu-i vine să creadă că tânăra cu alură de doamnă stilată este aceeași cu adolescenta de acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare și stresantă. Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
foarte expresiv, cu tușe specifice care pot accentua imaginea unei fețe pe care timpul și-a lăsat însemnele. Apoi părul alb, care este accentuat de multe ori chiar și în sprâncene, fără a fi neapărat de genul lui Mircea Albulescu. Mustața este un element aparte care redă oarecum farmecul portretului în arta naivă. Desen: Portret Autor: Mihai Dascălu Au fost auzite și unele remarci la o parte din portretele mele, se spunea că „acel” portret seamănă cu mine. Este posibil acest
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
el, pentru că nu poate rezista două ore fără să se branșeze la organe artificiale, sau că Mircea Dinescu are un sifilis cronic. Nimeni nu se gândește să-i protejeze măcar pe copii de pornogra fiile isterice ale unui domn cu mustață și laptop, pe nume Stan, combinate cu pornografiile mieroase și insinuante ale unui domn fără laptop, pe nume Cristoiu. Nimeni nu este scandalizat de prezența pe sticlă a unor moderatori care sunt și codoși, căci ne bagă în casă astfel
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu este nimic grav, aruncându-i totodată o privire asistentei confirmându-i acceptul. - Știu că nu există paturi pentru mămici, voi dormi pe scaunelul ăla mic de acolo, arătând cu degetul spre un taburel într-un colț. Doctorul purta o mustață mai mare decât era normal, îi zâmbi asistentei care era prea înaltă dar suplă, cu un halat imaculat și ochelari de vedere confirmând de data asta verbal: poate să rămână și mama copilului. - Veniți cu mine doamnă. O duse într-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Filip V. Valeria Flondor I. Cătălina Cornelia Focea M.Maria Frenț G. Eugenia Ganea G. Maria Ghica I. Raluca Giurgiuc St. Gabriela Gornicioiu G. Aurelia Grecu Gr. Neculai Isac St. Maria Molinaro G. Angela Munteanu I. Elenă Musteața N. Ecaterina Mustață A. Elenă Obreja I.Natalia Oprică St. Leontina Pădineanu C. Lăură Romila P.Lucia Romila M. Măricica Savin Al. Alexandrina Stafie Ț. Dan Tomulescu M.Gheorghe Volf B.Maria Registru matricol 24, 1961-1962, vol III, f.5-39, F.L.T.C.V.H., D.J.A
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
casa de filme încă nu știu. Oricum, nu m-aș bucura deloc să se mai filmeze încă o poveste cu o invenție și piedicile puse în calea ei, cu doi șefi răi și trei buni și cu muncitorul sfătos, cu mustață groasă, ca în ultimele cinci minute să aflăm că de fapt toți au devenit buni, iar dacă mai e vreun conflict, acela e între îngeri și heruvimi, că unii cîntă mai frumos decît alții. Simt că șoferul pune frînă, în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Îi face să pară nasul lor acvilin <endnote id="(408, p. 29)"/>. La unul dintre personajele sale (doctorul evreu Sammet, din romanul Alteță regală, 1909) „privi- rea ochilor cenușii reflecta inteligență”, iar nasul Încovoiat - „care i se lăsa mult peste mustață” - „indica originea sa [evreiască]” <endnote id="(785, p. 381)"/>. Și Leo Nafta, din romanul Muntele vrăjit, este un evreu galițian „de o urâțenie corosivă”, cu „nasul coroiat care-i domină fața”, cu „gura boțită” și cu „un aer atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și el despre „cei doi zulufi indispensabili, coborând În lungul tâmplelor și Încurcându-se de obicei Într-o barbă, pe care niciodată n-o rade” <endnote id="(366)"/>. La rândul său, Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez intervievat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
barba unui om roșu și le pui Într-o cofă cu apă, omori trei evrei” <endnote id="(32, p. 503)"/>. Era și un act de umilire a inamicului, frecvent În această parte de lume. În spațiul balcanic, de pildă, unde mustața este un semn tradițional de virilitate, „să-ți taie dușmanul mustața” era considerat un gest de mare rușine <endnote id="(610, p. 29)"/>. Într-o legendă moldovenească, un român și un evreu s-au luat la Întrecere : „care are sfinți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apă, omori trei evrei” <endnote id="(32, p. 503)"/>. Era și un act de umilire a inamicului, frecvent În această parte de lume. În spațiul balcanic, de pildă, unde mustața este un semn tradițional de virilitate, „să-ți taie dușmanul mustața” era considerat un gest de mare rușine <endnote id="(610, p. 29)"/>. Într-o legendă moldovenească, un român și un evreu s-au luat la Întrecere : „care are sfinți mai mulți”, acela poate să-i smulgă celuilalt câteva fire de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
110)"/>. Francisc Nistor a publicat una dintre puținele imagini ale unei astfel de „măști de evreu” din Maramureș. Toate elementele de recunoaștere despre care am amintit sunt reprezentate În exces În această mască : perciuni lungi, care ajung până sub bărbie, mustăți confecționate din păr de coadă de cal și barbă ca de țap - exagerat de lungă, de 24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și facă un gheb În spate [...]. În cap are o pălărie, pe marginile căreia sunt cusute cozi de vulpe [...]. Pe față poartă un obrăzar făcut din meșină, punându-i de o parte și alta doi perciuni cum au jidanii, sprâncene, mustăți și barbă din păr de coadă de cal” <endnote id="(491, p. 383)"/>. În unele zone ale Transilvaniei, acestui tip de „barbă ca de țap” i se spune În limbaj popular „barbă jidov[e]ască” <endnote id=" (200, p. 18
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare, c-o față plină cu pistrui”, jupânul Avrum - orândarul din povestirea O umbră (1906) - este descris și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor și cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]