4,367 matches
-
în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere, Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere, Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988; Schimbarea la față, Chișinău, 1990; Kapkanî pameati [Capcanele memoriei], Moscova, 1991; Miere eretică, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Adriana Iliescu, O retorică a sufletului, „Columna”, 1992, 6-7; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 119-126; Cimpoi, Ist. lit.
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un spor cert de autenticitate, o modulare tot mai adecvată a tonului. Albastrele ninsori (1989) și Umbra rotitoarelor povești (1991) vădesc, sub aceste raporturi, un net câștig de calitate literară. Romanele scriitoarei pot fi situate, în poziții mereu ascendente, pe o scară valorică imaginară care ar duce de la formula prozei populare sentimental-„pilduitoare” la
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
într-un mare oraș (Clujul). SCRIERI: Jocuri de copii, Cluj-Napoca, 1981; Povești pentru un fotoliu, Cluj-Napoca, 1983; Chesarina, București, 1984; ed. Cluj-Napoca, 1999; Un pumn de cireșe, București, 1984; Povești în doi, Cluj-Napoca, 1985; Joia mor fluturii, București, 1987; Albastrele ninsori, Iași, 1989; Umbra rotitoarelor povești, Craiova, 1991; Bătălia pentru roze, I, Cluj-Napoca, 1992; Sârba sub căruță, Drobeta-Turnu Severin, 2002; Parcă mă iubeai, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Al. Căprariu, Corespondență, pref. edit., București, 1999; N. Steinhardt, Drumul spre isihie, Cluj-Napoca, 1999. Repere
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Iordache, Fața sentimentală a lumii, CL, 1985, 11; Titu Popescu, „Un pumn de cireșe”, T, 1986, 4; N. Steinhardt, Trei cărți de Oana Cătina, F, 1986, 6; Const. Zărnescu, Un roman al destinului feminin, TR, 1987, 25; Irina Petraș, „Albastrele ninsori”, ST, 1989, 5; N. Steinhardt, Ispita lecturii, Cluj-Napoca, 2000, 137-141. N.Br.
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Candoarea de a fi poet, F, 1974, 10; Ulici, Prima verba, II, 54-56; Ion Bogdan Lefter, Lumea invadată de semne, RL, 1982, 19; Grigurcu, Existența, 528-531; Popa, Clasici, 119-122; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 170-175; Laura Bișoc, Ninsorile inefabile, CC, 1990, 2; Regman, Nu numai, 244-246; Gabriel Dimisianu, Roman contemporan și istoric, R, 1990, 7; Coșovei, Pornind, 245-248; Andreea Deciu, Combinații riscante, RL, 1994, 30; Ștefan Borbély, Doi poeți, APF, 1994, 10-12; Dicț. scriit. rom., I, 549-551; Cornel
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
iertare. Tristețea este, însă, mulcomită de muzica trecerii, de macedonskienele „zboruri siderale” către ideal și, mai ales, de un serafism specific, care, aducând suflarea divinului, transfigurează materia. În poezia lui C., îngeri „se-nalță și coboară / Prin groasele văzduhuri de ninsori” mărturisind FIorile dalbe, ori „stau triști pe lângă sobă / Și-și freacă aripile de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
de bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent cu amorțirea naturii sub fulgii de zăpadă ai primei ninsori (Trezirea faunului), și în imediata apropiere a morții (Cântece finale de faun). În ultimii ani ai războiului activitatea artistică a lui G. se desfășoară mai ales în plan muzical. După ce între 1932 și 1939 fusese pianist în formația Trio Boniș
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
o familie, un domn cu fata și soția. La un moment dat, nu mai țin minte unde anume, mașina s-a defectat încă odată. Pe la Foltești s-a stricat iar hârbul acela de mașină și am stat acolo în plină ninsoare vreo oră. Am coborât din remorcă, iar milițianul ne păzea cu pistolul ca să nu fugim. Dar unde să fugim, noaptea în plin câmp!? Abia acolo, după ce s-a dat șoferul jos, acesta i-a dat haina lui gravidei și a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Lungu revine în viața literară cu volumul Dresoarea de fluturi (1968), ca următoarele volume publicate până în 1973, când autorul se supune unui definitiv exil în Germania, să confirme aceleași opțiuni estetice și spirituale (Timpul oglinzilor, 1968; Altceva decât umbra, 1969; Ninsoarea neagră, 1970; Poeme, 1971; Armura de aer, 1973) Poeziile pe care le prezentăm alăturat datează din anul 1942, București, iunie 24, când, după suprimarea, în octombrie 1941, a numărului 8 din revista Albatros, editată la București sub conducerea lui Geo
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
rîde-n pumni, e mult mai ironic decît tatăl meu/ care e mult mai absent" ( Soare de iarnă) și nonverbalului: "după patruzeci de ani și mai bine/ ehei nu mai înveți pînă-i lume să vorbești/ stai la fereastră și-n Marea Ninsoare privești" ( Duminică de ianuarie). Condiție subiectivă a narațiunii, memoria se dizolvă și ea în uitare și în corolarul acesteia care e irațiunea. Detestată ( "dar pregătește-ți bine memoria/ numărul său e lipsit de eleganță/ precum o piatră în mijlocul drumului" Lentilă
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Ca să vezi cum interesul pecuniar poartă fesul profesional. * Se pare că nici pe știri nu mai putem pune preț, că de critici sau, Doamne păzește!, autocritici nici la meteorologi nu poate fi vorba. Ați auzit dv. pe vreunul recunoscînd că ninsoarea ori gerul pe care nu le-a anunțat l-au luat prin surprindere și că-i pare rău? Prognoza pe februarie a avut cu luna februarie tot atîta legătură cîtă va avea cu luna iulie. Vă garantez că nu mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
infinitul mic al eului. Poetul măsoară ð„de la fereastră, strada de care mie mi-e frică” (XXX). Punctul de observație, încăperea în care locuiește, devine el însuși un factor al jocului interior-exterior, joc cu reverberații simbolice: „dar acuma e o ninsoare liniștită - dacă am să mă ridic/ din fotoliu, lăsîndu-i capul să se sprijine ușor pe marginea pernei,/ acolo, în colț - și să mă duc la fereastră, am să văd cum afară/ ninge acum liniștit - ca un trăsnet încremenit de orgă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
largi (și osos/ să-mi sune în vremea asta în urechile minții, în răspăr,// foșnetul de gîndiri și sentimentalisme, așezate/ frumos, să facă un înțeles, poate meșteșugit)./ mult a trecut. acuma nu mai este nici o minunată/ amintire despre după-amiezile cu ninsoarea-nmiit/ acoperindu-mă, să mă împingă tot mai departe,/ la care să mă întorc. vremea pe mine acum/ nu mă mai poate schimba. E ca o moarte,// de fapt. pot să privesc pe fereastră - și nu-mi/ mai vine să
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
postmodernă - a Scrisorii I de Eminescu: Când cu genele de piatră sară suflu-n lumânare/ Constelații intră-n priză, e-o veioza Carul Mare/ Dorm în mine nebuloase, cu placenta hrănesc sori/ Iar prin vis, prăvalnic zboară, cad comete în ninsori./ Doar în mintea mea de smoala a rămas aprins un led/ E poema somnoroasa, cea în care inca cred." În proza Ceciliei Ștefănescu, ca și în versurile Ioanei Vlasin, apar cețos elemente autobiografice. Luându-și inima în dinți, tânăra autoare
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
din umeri și s-a uitat la mine tăcînd. Apoi după cîteva clipe: - Vezi și d-ta ce-or spune ziarele!..." Fantomă mineriadelor Avînd pesemne nostalgia după tirajele din zilele mineriadei, două ziare centrale au recurs la acelasi "cîrlig" după ninsorile de la începutul săptămînii trecute. NAȚIONALUL a mers de-a dreptul, titrînd Nu au venit minerii, dar a venit zăpadă. JURNALUL NAȚIONAL a preferat aluzia: Barajul viscolului, mai tare decît barajul de la Costești. Fantomă mineriadei a bîntuit însă prin presă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
și catrenul anterior. Iată varianta Perpessicius: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind.// L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,/ Desfaci visînd pieptarul de la sîn,/ Încet te-ardici și sufli-n lumînare..." Și acum varianta Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind./ Desfaci visînd pieptarul de la sîn, Și îl arunci pe umeri de ninsoare./ Apoi te-ardici și sufli-n lumînare..." Trebuie să remarc înainte de orice (fără să mă fi molipsit neapărat de boala lui Nicolae Georgescu) că, în manuscris, punctuația lipsește, cu excepția unor virgule, pe care nici Perpessicius, nici Creția nu le iau
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
al Nordului care conține simbolul tacit al refrigerării textuale, id est al practicii unui poeta artifex: "vîntul baltic vuiește, pietrele-ți ard la picioare/ e noapte, gerul dospește în tulpina uscată de spini,/ nordul respiră sub gheață, se topește-n ninsoare". ~n același registru contrastant, subiacent, este executat un portret în care imaginea plastică propriu-zisă apare însoțită de o explicație incantatorie a aplicării tușelor senzuale, efectul provenind din conjugarea culorii cu gestul folosirii sale: "cearcănele tale au parfumuri de stepă și
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
de pe cabluri și de pe reazemele acestora pe piloni prin efectuarea de curse fără pasageri la viteze corespunzătoare. 9.6 Norme de exploatare în caz de vizibilitate redusă 9.6.1 Exploatarea teleschiurilor sau telesăniilor pe timp cu vizibilitate redusă (ceață, ninsoare abundență, ploaie, întuneric etc.) trebuie să fie făcută cu atenție sporită. În cazul când la vizibilitate redusă se adaugă și alte condiții locale (vânt cu intensitate redusă, ploaie cu gheață etc.) care îngreunează transportul, teleschiurile sau telesăniile vor funcționa cu
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 10-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane - teleschiuri şi telesanii"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152988_a_154317]
-
care îngreunează transportul, teleschiurile sau telesăniile vor funcționa cu o viteză redusă corespunzător față de viteză nominală prescrisa. Reducerea vitezei se va stabili de către șeful instalației împreună cu mecanicul trolist. 9.6.2 Se interzice funcționarea pe timp cu vizibilitate redusă (ceață, ninsoare abundență, ploaie, întuneric etc.) a teleschiului sau telesaniei la care stabilitatea cablului purtător-tractor pe piloni nu este controlată automat prin dispozitive de securitate. 9.7. Norme de exploatare în caz de deranjamente 9.7.1 Regulamentul de exploatare trebuie să
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 10-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane - teleschiuri şi telesanii"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152988_a_154317]
-
și a sudurilor; - verificarea punerii la pământ a construcțiilor metalice, echipamentelor mecanice, transformatoarelor și cablurilor și măsurarea rezistenței prizelor de împământare și a conexiunilor acestora. 9.9.15 Dacă se întrerupe funcționarea teleschiului sau telesaniei din cauza condițiilor atmosferice nefavorabile (furtună, ninsoare etc.) înainte de a se trece la transportul de persoane se va efectua o cursă de probă. În cazuri speciale, șeful instalației poate decide dacă este necesară și o vizitare pe jos a traseului instalației. 9.9.16 Rezultatele reviziilor și
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 10-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane - teleschiuri şi telesanii"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152988_a_154317]
-
îndepărtarea chiciurii de pe cabluri și de pe reazemele acestora pe piloni prin efectuarea de curse fără pasageri la viteze corespunzătoare. 9.6 Norme de exploatare în caz de vizibilitate redusă 9.6.1 Exploatarea telescaunelor pe timp cu vizibilitate redusă (ceață, ninsoare abundență, ploaie, întuneric etc.) trebuie să fie făcută cu atenție sporită. În cazul când la vizibilitate redusă se adaugă și alte condiții locale (vânt cu intensitate redusă, ploaie cu gheață etc) care îngreunează transportul, telescaunele vor funcționa cu o viteză
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 9-2003 privind utilizarea instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane - telescaune*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152461_a_153790]