5,043 matches
-
spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune pentru luptă și să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români și a oprit astfel mulțimea de bastarni la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în liniște și a alergat pentru a încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă”. Cum a fost judecat răzvrătitul nu se mai spune în tăbliță dar pedepsele erau aspre în acele vremuri. Tăblița 41 spune ce a pățit un comandant de oaste cam focos, care a în-călcat tradiția căsătoriei, s-a supărat foc și a hotărît să se răscoale împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcției de conducător în armată) s-a întors(părăsit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și să hotărască pe loc precum un om plin de înțelepciune. Tăblița 46 arată că influența statului geților ajungea pînă din-colo de Nistru în lumea sciților care se supunea sistemului juridic al acestora și confirmă informațiile anticilor privind soliile geților. Oastea geților era condusă de priceputul Gilozimo. Dragă mamă, lasă pe Roni, să meargă cu noi și să ne înso- țească cu deosebitele lui cîntece într-o mică solie getă a scumpului Cozon la ce-tatea scită Gramio. Cînd vom intra în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să ceară satelor geților să coase și să strîngă cît mai multe togi noi. După dezgheț, apele au crescut și am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dum-nezeu. Înțeleptul Gilozimo al geților care merge în fruntea soților(oastei). Zic! Soarta a dat neamului această minune, care ne ține adunați pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo”. În mijlocul casetei este imaginea lui Orilieo. Mai avem de la acest conducător plin de fală și un medalion din tinerețea lui care, prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se străpunse cu sabia sa, lăsând învingătorilor un cadavru...”. ȚĂRÂNA de la CĂLUGĂRENI S-a turnat apoi țărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuși călare pe un cal alb în mijlocul turcilor cu barda în mână, zdrobindu-le oastea și punându-i pe fugă. Aici, la Călugăreni, a fost cea mai mare biruință a lui Mihai asupra turcilor. (scrisoare) „M-am dus cu trenul până la Mihai Bravu și de acolo, cu o căruță, vreo 13 km prin păduri; am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de Criș, conținând 1 kg de pământ de pe mormântul eroului Iancu. S-a desfăcut al doilea pachet adus de către dl. Ion I. Moța și s-a vărsat deasupra celeilalte țărâni... ȚĂRÂNA de la Dealul de la Roșcani, unde a pierit de sete oastea lui Ioan Vodă cel Cumplit, adusă de d-ra Constantinescu Ileana, studentă. S-a adus apoi țărână din cimitirile și de pe câmpurile de onoare ale ultimului război: țărâna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (scrisoare) „Am plecat din Craiova cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sale sunt pline de tremur și dureri, așteptând și acceptând senin împlinirea voii lui Dumnezeu, și simțea că drumul vieții sale s-a scurtat, mărturisește el în însemnările de la Jilava, unde a dat uriașul examen: moartea prin ștrangulare. La fel, oastea legionară a înscris în istorie cele mai cutremurătoate pagini de rezistență. Avem multe gropi neștiute. Avem morminte lângă morminte, mii. Avem atâta tineret, mii și sute de mii, care și-a înmormântat tinerețea cu cei mai frumoși ani în temnițe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din trecut, comunismul s-a năpustit valuri, valuri asupra Mișcării Legionare care s-a opus cu jertfe zguduitoare monstrului apocaliptic. Legionarii, prin lupta și jertfele lor, au zădărnicit și întârziat cu ani mulți nesătula gură de a ne devora total. Oastea legionară a fost decimată cu zecile de mii, dar nu răpusă. Azi, comunismul deghizat în democrație rămâne aceeași fiară crudă pentru ființa umană. Să fim conștienți de acest dușman care știe a lucra cu măiestrie. Să ne întoarcem la Hristos
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a îngropat tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți la căpătâi, fără flori, fără lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sângerat în luptele din munți și în adâncul pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
devasteze templul sufletului, credința. Pentru aceasta trebuia să luptăm aprig precum domnitorii noștri creștini Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Ion Vodă cel Cumplit și alți domnitori care înainte de a se arunca în bătălie făceau semnul crucii și biruiau oștile păgâne care se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
burlescul acțiunii. Sub impresia Războiului pentru Independență din 1877 a luat naștere piesa Predarea lui Osman sau Căderea Plevnei, după modelul căreia s-au creat și celelalte reprezentări dramatice care alcătuiesc repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Zeului Morții. Practic Gautama și Măra sunt realmente doi rivali care își dispută imperiul. Asistat de armata sa de demoni, Măra se repede la Gautama cu foc și cu tenebre, cu ploi de nisip fierbinte și cenușă. Lalitavistara (381-431) zugrăvește oastea lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al rîecesităților electorale și lamentabil exponent de clasă." (G.Călinescu). Numele personajului este sugestiv prin alăturarea aberantă a numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mureșan. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 48, 49. Cum ați simțit dumneavoastră instalarea regimului comunist? Păi, ca majoritatea românilor, mai citisem câte ceva, mai aflasem câte ceva... Eu am avut o educație strict religioasă, Încă de copil am fost În Oastea Domnului, Împreună cu părinții... Bunicu-meu era președintele Oastei Domnului În comună, prin urmare aveam o educație religioasă puternică, care m-a ajutat de-a lungul anilor În care am făcut Închisoare... M-a ajutat mult pe mine și pe cei din jurul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cotele 48, 49. Cum ați simțit dumneavoastră instalarea regimului comunist? Păi, ca majoritatea românilor, mai citisem câte ceva, mai aflasem câte ceva... Eu am avut o educație strict religioasă, Încă de copil am fost În Oastea Domnului, Împreună cu părinții... Bunicu-meu era președintele Oastei Domnului În comună, prin urmare aveam o educație religioasă puternică, care m-a ajutat de-a lungul anilor În care am făcut Închisoare... M-a ajutat mult pe mine și pe cei din jurul meu, zic eu... Acest lucru v-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie 1856 într-un București agitat de evenimentele Războiului Crimeii (1853-1856), care prilejuise, încă o dată, cotropirea principatelor române, aflate la răscrucea tuturor invaziilor, de către oștile țariste, otomane și austriece, unele mai hămesite decât altele. Tatăl său, tot Constantin (Costache), viitor șef - vreme de mulți ani - al poliției orașului Brăila, era originar, se pare, din satul Telești (jud. Gorj), aflat pe malul drept al Bistriței oltenești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pușca la 300 și 176 metri. Osebit de medalii s-au împărțit premianților și daruri: ceasornice, truse, butoni etc. oferite de domnitor și de juriu. Apoi oamenilor din trupă li s-au distribuit bani, iar alții nepremiați citați în Monitorul oastei. Rezultatele la 24 iulie Ofițeri, cu arma Peabody: Distanța mare, 300 metri: 1) Sublocotenent Dănescu din 2 Artilerie, medalia de aur. 2) Sublocotenent Lerescu din 1 Linie, medalia de argint. Distanță mică, 176 metri: 1-ul) General Ion Florescu, ministrul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.A. Rosetti, Editura Științifică, București, 1970, p. 304). El va reveni în patrie în primăvara anului 1875 pentru a lua parte la campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el a răspuns cu fermitate că „oastea română se va opune la Prut din toate puterile ei la năvălirea unei armate dușmane“ (Memoriile, vol. VIII, p. 84). De asemenea, la Livadia i s-a adus probabil la cunoștință lui Brătianu că Rusia intenționa să răpească pentru a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adresat următoarea proclamațiune către români: „Locuitori români, Prin porunca Maiestății-sale împăratul a toatei Rusii, armata sa ce, sub a mea comandă, e însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 37. În realitate politica de expansiune a Rusiei țariste, precum și a celorlalte imperii reacționare vecine (habsburgic, otoman) a împiedicat dezvoltarea normală a țărilor ro mânești. Războaiele purtate de aceste state pe teritoriul țării noastre, jafurile și distrugerile oștilor cotropitoare au provocat poporului român pierderi incalculabile. Rusia nu urmărea, de fapt, o politică de eliberare în sud-estul Europei, politică pe care o afișa cu ipocrizie, ci una de expansiune, în dauna Imperiului Otoman, așa cum am mai menționat în notele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Slatina, iar de la 14/26 iunie la Dracea, de unde țarul Alexandru al II-lea s-a deplasat, în aceeași zi, la Turnu-Măgurele, pentru a asista la bombardarea cetății Nicopole, și apoi la Zimnicea, pentru a supraveghea trecerea Dunării de către oștile sale. 93. Bacalbașa se referă la atacurile îndreptate împotriva guvernului liberal de ziarele Timpul și Pressa, la sfârșitul lunii iunie 1877, în problema controversată a trecerii Dunării de către armata română, întrebările puse de aceste ziare fiind astfel rezumate de către Românul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am fost infirmat de către Birou. O arătau buzele lui supte și gropițele adînci din obraji. Incredul, dar senin în sufletul meu, am întrebat: - A apărut ceva nou? - Da, e și ceva nou (o notă despre participarea socrului dvs. la întîlnirile „Oastei Domnului”), însă și lucrurile vechi au căpătat o altă semnificație. - Adică? - Chestia cu bunicu’. În actuala conjunctură internațională... Am zîmbit a rîde. - Cu același dosar, în 1971, am fost numit președinte al Comitetului de Cultură, iar în 1973, redactor-șef
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
strânse legături de prietenie cu preoții Viorel și Liviu. La document aderă și Giurgiu Gavrilă, membru al Comitetului pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință. Cele mai semnificative puncte ale documentului: 1. Eliberarea preotului ortodox român Gheorghe Calciu-Dumitreasa. 2. Legalizarea Oastei Domnului în Biserica Ortodoxă Română. 3. Libertate și legalitate pentru Biserică Unită, desființată în 1948. 4. Acces la mass-media etc. în urma acestui memoriu difuzat la postul de radio Europa Liberă, preoții Liviu Negoiță și Vinchici Ionel sunt excluși din viața
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]