4,211 matches
-
-l avea pentru originea sa joasă. Autorul greșește însă foarte mult: un om care ajunge împărat grație curajului său nu mai are părinți: toți se gîndesc la puterea lui, iar nu la extracția socială. Pupian era fiul unui conducător de obște sătească, Probius, al unui grădinar, Dioclețian avea părinte un sclav, Valentinian, un fabricant de funii: toți au fost respectați. Sforza, cuceritorul Milanului, era un țăran; Cromwell, cel care a supus Anglia și a făcut să tremure Europa, era fiu de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
admonestat Toaibă, ridicând capul semeț. Ce știu ei ce-i războiul, Toadere? i s-a alăturat Făcutu, punând mâna pe care o mai avea peste pumnul strâns al lui Toaibă. Ce știu? Ce știu?... Da’ nu știu că în fruntea obștii trebuie să stea cel mai vrednic gospodar? Nici atâta lucru n-au învățat? Cum să te uiți tu om așezat și gospodar în gura unui târâie-ogheală? În gura unuia care în viața lui n-o avut nici pantaloni pe fund
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pune la dispoziția comitetului crea t suma de 5000 lei pe care o ridică treptat la 40000 lei, bani mulți, foarte mulți pentru vremea aceea. Cu ei se va ridica la Bârlad „Căminul cultural” al viitoarei Biblioteci. Presată de cerințele obștii, Primăria se vede pusă în situația să și probeze ș i ea filantropia: oferă „Parcul comunal” din strada Principală a târgului ca loc pentru clădirea bibliotecii. În toamna anului 1909 sediul Bibliotecii publice din Bârlad se va inaugura, iar realizarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atîta vreme, mă Întreabă dac-am citit România liberă, apropo de pensionari. Iau ziarul și găsesc o exclamație: „Pensionarii sînt coloana vertebrală a familiei!” Iată și cum vede la modul practic autorul frazei balneare utilizarea bătrînilor pentru binele culminant al obștii: „Un pensionar care merge cu nepoțelul În parc ar putea lua cu el Încă 7-8 copii din bloc, venind În ajutorul multor familii”. Pensionarul va fi desemnat cel mai probabil prin tragere la sorți sau la țintă, va fi lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cât și la întoarcere seara. Bogăția de izvoare canalizate în centrul localității mai ridica și unele probleme de ordin gospodăresc la care domnul Tachi își spunea și el părerea spre o rezolvare mai practică, rezolvare ce nu era acceptată de obștea satului, care îl cam șfichiuia cu câte o ironie usturătoare... Într-o zi, când a propus să se mai facă încă o nouă teică de beton - deci un nou jgheab colector al apei abundente ce curgea permanent, un mehenghi glumeț
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
apoplexia, a intrat repede în prăvălia lui, dispărând din văzul lumii care accepta serviciile plătite pe care le făcea satului prin aprovizionarea sistematică cu de toate, dar nu-i permitea să se infiltreze în rândul vocilor care urmau să conducă obștea satului, care pe atunci își avea opinia proprie după care se conducea. În casa și în prăvălia domnului Tachi și au făcut apariția unele rude feminine care creșteau sub oblăduirea sa și se înfruptau copios cu câștigul ce se realiza
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-mi aminti de acest om cu originalitatea și pitorescul lui care, ca orice om a trebuit și el să părăsească cu regret lumea în general și lumea în particular, a satului în care a trăit cu folos reciproc pentru toată obștea. în felul acesta, am scos la lumină unele întâmplări și figura acestui om a cărui imagine încerc s-o readuc cu nostalgie în memoria oamenilor de astăzi, cu tot omenescul pe care la avut, trecând prin această lume... în cele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Dacă zici oleacă, încercă Faraon, potrivesc cu acordeonu’. Numa’ o strofă să-mi cânți și io viu hacana cu bașii... Nu putem spune ce l-a speriat mai tare, că vorbise mult românește sau că îl măsura crunt călugărul fără obște. Faraon trase un vaiet resemnat din burduf și porni după ei, păstrându-și, pentru orice prilej, acordeonul la piept. Isaia gâlgâi ultima dușcă, aruncă sticla cu dispreț, laolaltă cu celelalte lumești, și făcu semn spre înainte. Orașul continua să pâlpâie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
primă și pentru opere de întărire a mișcării cooperative, după cum se arătă la art. 26. Articolul 28 Fondul de rezervă al centralei cooperativelor sătești va servi pentru același scop că și fondul de rezervă al centralei băncilor populare. III. - Centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole Scopul și operațiile Articolul 29 Pentru o bună organizare și funcționare a obștiilor sătești și a federalelor lor, cum și pentru a ajuta la îmbunătățirea culturii agricole țărănești, se înființează centrală obștilor sătești și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
populare. III. - Centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole Scopul și operațiile Articolul 29 Pentru o bună organizare și funcționare a obștiilor sătești și a federalelor lor, cum și pentru a ajuta la îmbunătățirea culturii agricole țărănești, se înființează centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole, care va funcționa ca persoana morală pe lînga direcțiunea generală a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, avînd următoarele atribuțiuni: a) Constituirea, conducerea și controlul obștilor de arendare, cumpărare și împroprietărire, conform legii băncilor populare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
ajuta la îmbunătățirea culturii agricole țărănești, se înființează centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole, care va funcționa ca persoana morală pe lînga direcțiunea generală a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, avînd următoarele atribuțiuni: a) Constituirea, conducerea și controlul obștilor de arendare, cumpărare și împroprietărire, conform legii băncilor populare și legii de apropriere și împroprietărire; ... b) Îndrumarea și controlul tehnic al exploatărilor agricole, înainte și după împroprietărire, îmbunătățirea tehnicei agricolă a sistemelor de cultură și selecționarea semințelor și animalelor. ... Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
executa prin această direcțiune toate măsurile de îmbunătățire și îndrumare a micei culturi; c) Organizarea și conducerea campurilor de selecțiune a plantelor, procurarea sau producerea semințelor și animalelor de prașila necesare obștiilor, cooperativelor și sătenilor împroprietăriți; ... d) Procurarea creditului necesar obștilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor; ... e) Organizarea, împreună cu centrală cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obștii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole. Articolul 30 Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale obștiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
sau producerea semințelor și animalelor de prașila necesare obștiilor, cooperativelor și sătenilor împroprietăriți; ... d) Procurarea creditului necesar obștilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor; ... e) Organizarea, împreună cu centrală cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obștii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole. Articolul 30 Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale obștiilor, centrala obștiilor sătești va ridica sumele de cari va avea nevoie dela centrală băncilor populare. Administrație Articolul 31 Centrală obștiilor sătești și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosință, veniturile proprietăților funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezenței legi. Pentru veniturile proprietăților arendate impozitul este sporit la 7%, afară de cele ce aparțin minorilor orfani, ori cele arendate obștilor sau cooperativelor locale de exploatare. Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24% fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcționar public ori cu o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
ale autohtonilor. În mediul rural, daco-romanii (romanicii) evoluau spre românitate, ei au perpetuat hidronime ale râurilor mari (Maris, Samus, Alutus, Tibiscus) și au constituit, în secolele următoare, o permanență demografică, social-economică și cultural-religioasă. Populația autohtonă era organizată și trăia în obști sătești (vicinale), în care casa, bunurile și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o permanență demografică, social-economică și cultural-religioasă. Populația autohtonă era organizată și trăia în obști sătești (vicinale), în care casa, bunurile și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al VII-lea (după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noi. Acestea au generat transformări importante în toate domeniile, ce prefigurau elemente specifice evului mediu. Cercetările efectuate în așezările și necropolele din teritoriile extra-carpatice, datate între mijlocul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, au evidențiat că obștea sătească romanică era o comunitate țărănească, alcătuită dintr-un număr de 20-40 de gospodării, care varia ca întindere și populație de la o zonă geografică la alta. Fiecare comunitate avea un teritoriu bine delimitat care alcătuia vatra propriu-zisă a satului, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
grupat pe criteriul "cetelor de neam", cuprindea ateliere meșteșugărești și cimitirul comunal. Toate acestea vădesc o organizare temeinică, după cutume străvechi, ca și adaptarea autohtonilor la condițiile politice noi ale declanșării migrațiilor de populații dinspre răsăritul Europei. Fiecare membru al obștii era un om liber, care poseda o proprietate ereditară, pământul nu se împărțea periodic, ca la germani și slavi. Numai terenurile aparținând întregii obști erau lucrate în comun de toți membrii ei. Produsele agricole, obținute prin munca comună, constituiau rezervele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtonilor la condițiile politice noi ale declanșării migrațiilor de populații dinspre răsăritul Europei. Fiecare membru al obștii era un om liber, care poseda o proprietate ereditară, pământul nu se împărțea periodic, ca la germani și slavi. Numai terenurile aparținând întregii obști erau lucrate în comun de toți membrii ei. Produsele agricole, obținute prin munca comună, constituiau rezervele colectivității pentru anii cu recolte slabe și alte nevoi ale obștii, de pildă, tributul ce trebuia plătit grupurilor de migratori dominatori, temporari și teritoriali
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu se împărțea periodic, ca la germani și slavi. Numai terenurile aparținând întregii obști erau lucrate în comun de toți membrii ei. Produsele agricole, obținute prin munca comună, constituiau rezervele colectivității pentru anii cu recolte slabe și alte nevoi ale obștii, de pildă, tributul ce trebuia plătit grupurilor de migratori dominatori, temporari și teritoriali. Satele autohtone erau bine organizate teritorial, în fruntea lor exista un sfat al conducătorilor aleși dintre "oamenii buni și bătrâni", meșteșugurile erau separate în cadrul obștii, exista o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]