3,602 matches
-
omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor În mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85% față de 42,2% femei), În cazul celorlalte delicte violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul rural și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime Într-o proporție de 55,4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplificat simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235 de minori victime ale violenței intrafamiliale (figura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri comise chiar În mediul familial și În care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mai menționăm faptul că natura tuturor acestor tipuri de violență poate fi socială, fizică, psihologică, de neglijare sau deprivare. E.I. Megargee (1982, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alin. (1); ... g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228203_a_229532]
-
beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228203_a_229532]
-
alin. (1); ... g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228788_a_230117]
-
beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228788_a_230117]
-
alin. (1); ... g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228787_a_230116]
-
beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c); ... h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului. ... (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228787_a_230116]
-
omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]