4,271 matches
-
și formare pregătind cadrele didactice în tainele informării și documentării, în metodele de diseminare a acestor cunoștințe în rândul elevilor. Valentina Lupu a dat dovadă de-a lunul anilor de profesionalism, tenacitate, optimism, seriozitate, spirit de echipă, fiind un excelent organizator al unor manifestări care au adunat bibliotecari din toate colțurile țării. A ținut foarte mult la autoformarea sa, materializată prin participări la IFLA, la Conferințele Naționale ale Asociației Bibliotecarilor (așa cum s-a numit ea de-a lungul timpului). Întotdeauna activitățile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
legăturile sale cu barbaria. Tratamentul metaforic al temei evocă percepția vizuală comună enunțata de Blake, înțelegerea primară a realității. Al doilea stadiu, Vernunfstaat, indică prevalența rațiunii și poate fi pus în paralel cu perspectivă lui Blake asupra abstracțiunilor ca factor organizator al fenomenologiei. În fine, Schiller indică necesitatea impulsului ludic, Spieltrieb, fiind de părere că singura cale care conduce la împlinirea de sine este cea a inocentei creatoare (în interpretarea schilleriană, arta însăși este un joc subtil și elaborat). Viața unui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
întrucît repetă, inspirîndu-se din filozofie și din Scriptură, obișnuitele enunțuri privitoare la imaterialitatea și libertatea sufletului. Cassiodor o concepe, în esență, ca pe un manual și o structurează în mod limpede și riguros ca atare, „indiciu al unei mentalități necreatoare, organizatoare, practice, înclinate spre ordine și regularitate” (Simonetti). b) Operele scrise la Vivarium Importanța acestei mănăstiri este, sub anumite aspecte, cu totul neobișnuită, însă rolul său a fost adesea exagerat, ca și cum ar fi fost un centru de cultură greacă (deși călugării
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
I), corpul didactic nu se Încadrează În prevederile acestei legi (privind „Statutul funcționarilor publici”). Publicul, În relațiile publice, implică o comunicare de tip instrumental, dirijată spre un scop practic (subordonat, fie unui interes al solicitantului, fie unui interes al instituției organizatoare de relații publice, fie ambilor factori). Mass-media oferă, de asemenea, servicii publicului, dar comunicarea are un caracter foarte diversificat. Când la un post de televiziune se transmite o reclamă, aceasta face parte din relațiile publice. Activitatea mass-media (după cum am mai
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nu știu care publicație e condusă de un smintit, sau, la alta (fie și media) dictează un handicapat, nu înseamnă că nu sunt și buni pentru o asemenea treabă, pentru că orice om e bun la ceva, fie și ca văcar. Deci, ca organizator mă interesează câtă gazetărie fac. Dar, mai întâi să se înscrie în întrecere, măcar să vadă pe unde-i este locul ca să nu se mai umfle ca broscoiul stăpânul lumii ! Pe la colțuri, orice bețiv e... mare ! Vor fi, deci, reacții diverse
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
concepute în funcție de obiectivele operaționale și se prelucrează datele, se formulează concluziile; - evaluarea cunoștințelor se poate face pe tot parcursul desfășurării experimentului pentru a avea un răspuns asupra modului de realizare a obiectivelor propuse. Desfășurarea unui experiment în care profesorul este organizator, coordonator, îndrumător, colaborator al elevilor, nu se poate desfășura fără a folosi și alte metode didactice, cum ar fi: observația, demonstrația, problematizarea, modelarea etc. În învățământ se pot folosi patru tipuri de experimente: 1. Experiment demonstrativ - inițiat de profesor pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
la practicile lor Fiecare dintre aceste momente trimite la tehnici variate (interviuri, teste asociative, chestionare, planșe cu desene inductoare, experimente, grile monografice). Felul în care sînt tratate datele poate permite depășirea unei perspective fenomenologice asupra conținuturilor, pentru a desprinde elementele organizatoare ale reprezentărilor. Același lucru este valabil pentru fiecare dintre tehnicile abuziv calificate drept ,,calitative'', precum interviurile asupra cărora poate fi aplicată analiza cantitativă automată sau frecvențială a discursului. La fel, un experiment va putea fi desemnat ca fiind ,,calitativ'' în măsura în care
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în timpul unei lucrări științifice, sau mai ales să vizeze apărarea coeziunii grupului în timpul unui conflict cu un alt grup. În cele două cazuri, funcționarea cognitivă [...] este de fapt condusă de reglementări sociale diferite." Doise, 1990, p. 115 Aceste forme structurante, organizatoare sînt apropiate de noțiunea de habitus, propusă de Bourdieu (1979, 1980), de la care s-a împrumutat ideea că este vorba despre principii generatoare de luări de poziție, definite prin înscrierea lor într-un cîmp dinamic și instituțional. Structura unei societăți
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
atracție asupra elementelor mai mult sau mai puțin formate, mediu structurate. Claude Flament arată că RS-urile relative la SIDA sau la Europa par să corespundă unor ansambluri non-autonome sau slab structurate, deoarece acestea ar fi organizate în jurul unor principii organizatoare diverse (moarte/dragoste în cazul SIDA; războiul din Iugoslavia, moneda unică, frontierele în cazul Europei), activate alternativ, în funcție de contexte, ca monedă de schimb (Flament, in Guimelli, 1994). Ceea ce sugerăm este că e posibil ca mai multe reprezentări sociale, altfel autonome
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
slabă sau puternică, aceasta îl definește." Herzlich, 1969, pp. 70-71 În consecință, Claudine Herzlich reperează trei forme funcționale: "sănătate vid", "fond sănătate", "echilibru", ale căror elemente le reproducem în tabelul de mai jos. Ele se prezintă ca poli complementari și organizatori ai unui astfel de sistem reprezentațional. Cei trei constituenți ai RS a sănătății Sănătate vid Fondul sănătății Echilibru Conținut "A fi" Absența conținutului pozitiv "A avea" Robustețe, forță Rezistență la atacuri "A face" Bună dispoziție Activitate Relații bune cu alții
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ehess.fr/centres/lps/home.htm). De reținut * Abundența de definiții nu strică. Chiar dacă trebuie să știm să folosim "briciul lui Occam" cu bună știință, diversitatea definițiilor RS-urilor face să apară noțiunile de sistem sociocognitiv ierarhizat și de principiu organizator al activităților simbolice și cognitive legate de inserția socială și practici. Vom reține și distincția dintre "proces" și "produs": o reprezentare are proprietatea de a fi ambele deodată. * Obiectele reprezentărilor sociale sînt în general generate de o lipsă relativă de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se orienteze și să acționeze asupra mediului" sau "moduri de utilizare colectivă a lumii" (Lahlou, op. cit., pp. 11-13). 2.1.2. Producții identitare Aceste constelații simbolice care regelementează relațiile dintre grupuri (ancorare, funcții normative și organizatoare ale nucleului central, principii organizatoare) sînt, înainte de toate, mijloace pe care aceste grupuri și le oferă pentru a-și asigura coeziunea și un consens minimal. A fi în grup înseamnă a te reprezenta ca atare prin intermediul simbolurilor, emblemelor, imaginilor și credințelor comune. Formațiile muzicale underground
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
le servesc de suporturi de legitimare a comportamentului lor și de norme de orientare a conduitelor într-o situație confuză. 3. Relații interne 3.1. Sisteme centrale și periferice 3.1.1. Teoria nucleului central (NC) Abordarea structurală a sistemului organizator al RS vizează favorizarea unei mai mari operaționalizări a anchetelor în acest domeniu și a unui mai bun control al consistenței noțiunii. Abric amintește că Fritz Heider vorbea, din 1927, de "nuclee unitare, condiționate intern", de "centre de textură cauzală
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu trimitere la nivelul simbolic și social al RS. * Testele asociative, ca și alte metode ale aceluiași tip, combinate cu forme interogative de construcție a datelor, permit trasarea unor "hărți de idei/conceptuale" și deci punerea în evidență a principiilor organizatoare ale acestor ansambluri simbolice și sociale. * Abordarea aspectelor figurative poate fi întreprinsă după modalități structuraliste sau mai fenomenologice și plurivalente, cu riscul de a pierde din rigoarea metodologică. * Studiul conținuturilor unei RS este de neînlocuit, dar trebuie să știm să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Salariés face aux nouvelles technologies. Vers une approche socio-logique des reprțesentations sociales, Paris, CNRS, 1987, p. 124 Se remarcă faptul că itemii "salariu, a-și cîștiga traiul, bani, ocupație" prezintă probabilități mari să aparțină sistemului central, să formeze un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un statut intermediar ce cristalizează "zone potențiale de schimbare" (Vergès, 1992). Colorațiile pozitive" ale muncii provin, se pare, din marginile sistemului reprezentațional, ca și conotațiile sale negative mai detaliate ("orar", "oboseală"). Paradoxul este că sensul de "muncă", prezent în nucleul organizator, citat în primul rînd, mai frecvent și cel mai rapid accesibil în memorie, nu ar apărea ca atare în ansamblul discursurilor subiecților. Elementele periferice "îmbracă" elementele puternic structu-rante care "locuiesc" discursul generat, fiind în același timp declinate sub formulări diverse
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să meargă împreună". Acest tip de clasificare favorizează o mai bună înțelegere a sensului atribuit fiecărui cuvînt și un început de reperare a acelora care sînt alese mai frecvent pentru a fi asociate cu altele (termeni de legătură, centrali sau organizatori). Putem completa această abordare prin întrebări despre tipul de abordare, operat de fiecare subiect între două cuvinte (similitudini, contrast, legături diverse, cele mai importante cuvinte...). 1.2.2. Comparația pe scale O altă tehnică este cea a comparației "pe perechi
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
19,24%) este caracterizat de distincția dintre "relație, comunicare, schimb" (valori relaționale) și "instruire, studiu, competență" (valori ale cunoașterii și abilității). Această AFC, tradusă mai jos în proiecție grafică de F1 și F2 lasă să se întrevadă existența unui principiu organizator al RS, care opune cognitivul relaționalului. F2 • Școală • Învățămînt • Educație • Șomaj • Informație • Cunoaștere Comunicare • • Schimbare • Relație • Studiu • Schimb • Reciclare F1 • Competență • Dezvoltare • Instruire • Pregătire • Stagiu • Profesie • Întreprindere • Loc de muncă • Muncă O altă serie de analiză pe subgrupuri și o
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
epuizarea listei. Schema grupărilor pe pachete ale unei liste de termeni induși După J.-C. Abric (coord.), 1994, Représentations et pratiques sociales, Paris, PUF, p. 74 Se analizează, în fine, corelarea între "frecvență/rang mediu" pentru a accede la elementele organizatoare. Nucleul central al RS a artizanului, găsit prin această procedură, cuprinde următoarele elemente: lucrător manual, dragoste pentru meserie, lucru personalizat, de calitate și ucenic (J.-C. Abric, "L'artisan et l'artisanat: analyse de contenu et de la structure d'une
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai apoi o sinteză pe unul dintre modurile de abordare a chestiunii, centrînd interesul cititorului pe o cercetare sociologizantă a unui psiholog social elvețian (Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994). Abordarea sa o ilustrează pe cea susținută de Moscovici și Doise despre principiile organizatoare, obiectivarea și ancorarea. Identitatea socială este obiect de transformări și achiziții în funcție de grupul în care ne inserăm. În aceeași direcție, ne identificăm cu valorile și tendințele pozitive ale intragrupului și ne opunem altor grupuri. Un individ își structurează, în consecință
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări. Sistemul central compus din cogniții non negociabile, din definiții ale obiectului, din prescripții și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai numeroase, condiționale, contextualizate și variabile. Thêmata: noțiune propusă de Holton (1981), apoi reluată de Moscovici și Vignaux (in Guimelli, 1994), pre-zentîndu-se în general sub formă de idei-surse, arhetipuri, scheme de opoziții (bărbat/femeie; elită
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai producției au înțeles-o ceva mai bine decât intelectualii români de după 1989. Căci logica socio-politică internă a socialismului implica alianța dintre politicienii aflați la conducerea statului și a economiei și muncitorii industriali situați la baza piramidei ierarhice a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale răului, luciferice, ale îngerilor căzuți sau decăzuți. Și când ne gândim că unul dintre ei nu e altul decât Prometeu... Și focul este elementul ce dă viață și venerează pe Dumnezeu. Nedefinirea și confuzia elementelor de dinaintea intervenției unui principiu organizator cum ar fi magma incandescentă în care s-au refugiat îngerii rebeli sau starea în care omul s-a aflat după alungarea sa din Eden. Voi plonja într-o astfel de apă mărită, izbindu-mă de brownienele priveliști, într-o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
omul natural, homo rationalis specific Occidentului, ci este o ființă spirituală creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu: Nimic din tot ceea ce este cu adevărat nu este cu adevărat în afară de Tine. Acest chip pentru Părinții Bisericii nu este o idee organizatoare sau instrumentală, ci principiul constitutiv al ființei umane. Prin urmare, Ortodoxia diferențiază pe Creator de creatura sa, aceasta fiind sub acțiunea permanentă a lui Dumnezeu. Ceea ce transcende această limită a acțiunii, ceea ce sparge cenzura este păcatul; "viața duhovnicească subzistă în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]