3,831 matches
-
național ("Necesitatea armatei este absolută. [...] o țară fără armată bună și puternică este un corp fără suflet, o candelă fără untdelemn", p. 45), ci și că "cea dintâi datorie și cel dintâi drept al cetățeanului român este de a fi ostaș" (p. 40). Nu există cinste mai mare decât aceea de a fi militar în slujba patriei, nici fericire omenească superioară aceleia de a-ți da viața în numele națiunii. "Armata este școala cea mare a națiunei, unde fiecare Român trebue să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare - poziționată în urma educației primare și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune 100.000 ostași din Moldova, Țara Românească și Ardeal, să înainteze spre Constantinopole, și cu puterile tuturor Românilor, să alunge pe Turci în Asia" (Constantinescu, 1928, pp. 129, 130). E drept, ofensiva românească a rămas la stadiul de intenție. Evidentă în această analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
luat inițiativa ridicării monumentului, propunându-mi mie președinția comitetului. Am luat cu plăcere această sarcină, fiind sigur că voi fi ajutat la îndeplinire de întreaga suflare românească. Scrierile lui Eminescu au folosit mult la dezvoltarea și educația conștiinței naționale a ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi ajutat la îndeplinire de întreaga suflare românească. Scrierile lui Eminescu au folosit mult la dezvoltarea și educația conștiinței naționale a ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de domn. / Căci în oastea noastră / Sunt ostași bătrâni, / Pe el va-nvățară, / Cal de-a-ncălecară / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al treilea-l cerură, / Și ni-l dăruiră / Cu un veșmânt lung, / Lung până-n pământ. / Pe poala vestmântului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
punct de vedere psihic, decît efortul de relevare a ceea ce este caracteristic, definitoriu, În plan sufletesc. Asupra unei iluzii asemănătoare, atrage atenția și N. Iorga: „Lumea crede mai viteaz pe actorul care joacă bine pe Napoleon I, decît pe umilul ostaș ce cade luptînd”. Spiritul uman s-a format, de-a lungul vremurilor În cultul eroilor, astfel că sîntem tentați, de exemplu, să-i iertăm „geniului” greșeli sau slăbiciuni omenești, sau chiar să considerăm că acesta este incapabil să greșească; În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
arhanghelii, scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, puterile, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi; de Care se cutremură cerul, pământul, marea și toate câte sunt în ea. Ieși și te depărtează de la cel însemnat, noul ales ostaș al lui Hristos, Dumnezeul nostru. Că te jur cu numele Aceluia Care umblă pe aripile vânturilor și face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc. Ieși și te depărtează de la zidirea aceasta, cu toată puterea ta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la Cluj-Napoca, În articolul „Programul manifestațiilor În zilele de 20-23 august”, tot din cauza lipsei unei virgule, se schimba sensul frazei: Pentru a cinsti memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei noastre În ziua de 22 august la ora 7,45, delegații de oameni ai muncii din Cluj vor depune coroane de flori. CITAT RETRAS!!! Prin absența virgulei Înainte de „În ziua”, se Înțelege că ostașii sovietici
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei noastre În ziua de 22 august la ora 7,45, delegații de oameni ai muncii din Cluj vor depune coroane de flori. CITAT RETRAS!!! Prin absența virgulei Înainte de „În ziua”, se Înțelege că ostașii sovietici au căzut În ziua de... 22 august 1951, la ora 7,45! b) Punctuația are o funcție substitutivă, prin care se realizează, În scris, economie lexicală. Astfel, printr-o linie de pauză, se pot substitui: - predicatul: „Grădină Îmi sta
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rămas. În același ziar, sub un clișeu pe trei coloane, arătându-le generoase printre paturile mutilaților, generoase și elegante, pe Maria Antonescu, Veturia Goga, Sanda Mănuilă și altele, sta lămuritor scris, cu litere de tipar, că „Femeile române dau pildă ostașilor noștri”. Oroare Însă, de astă-dată Într-al patrulea cuvânt al explicației, l fusese Înlocuit prin z și ziarul - pretind colegii mei - așa ar fi ieșit, alergându-se apoi să se confiște de pe la chioșcuri foile nevândute. Ce să mai confiști? Se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Râ nd pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a poporului român, și o luptă până la sacrificiu pentru apărarea patriei de dușmani ( Al. Vlahuță împărțea ostașilor în tranșee ziare cu îndemnuri la luptă), și în același timp găsim o seamă de creatori alături de nevoile și durerile omenești care n‐ au lipsit din nici o societate. Deși vremurile erau colorate de multiple concepții politice, autorul le ocolește cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
războiului. „Sufletul acestui „Calendar” a fost G. Tutoveanu, susținut cu cald entuzi asm de Al. Vlahuță, spune Dan Smântânescu în articolul „Academia Bârlădeană” în focul înfăptuirii idealului de unitate națională”. Scopul urmărit era de a răspândi pe front, în tranșeele ostașilor, devenind o hrană spirituală reconfortantă și un puternic imbold spre victoria finală”. Calendarul cuprindea „bucăți literare” din Mihai Eminescu, B.P. Hașdeu, Ion Creangă, P. Cerna, P. Liciu, Barbu Delavrancea. G. Coșbuc, N. Iorga, I. Simionescu, A. Mândru, M. Lungeanu, P.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și masa întinsă pentru prietenii săi scriitorii”: Caragiale, Grigorescu, Delavrancea, Coșbuc, Octavian Goga, Iosif, Dobrogeanu Gherea, Brătescu - Voinești - pentru unii având chiar camere rezervate; despre Vlahuță - omul Tutovei și a Bârladului - trebuia să se spună de prezența lui în tranșeele ostașilor de pe frontul împotriva nemților, despre trimiterea „Calendarului...” la sate și în Basarabia, despre visul lui de întregire a României pitorești - la scrierea căreia cu 18 - 20 de ani în urmă îl „lovea în piept” granița de la Predeal și Câineni.” * Mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii mele... N‐a trecut mult și Mareșalul avea să ordone: „Ostași, treceți Prutul!” Ostașii au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și nu s‐a mai întors acasă până la terminarea măcelului. Era învățător foarte competent și exigent în satul Priponeștii de Jos - unde‐i învățau și copii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii mele... N‐a trecut mult și Mareșalul avea să ordone: „Ostași, treceți Prutul!” Ostașii au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și nu s‐a mai întors acasă până la terminarea măcelului. Era învățător foarte competent și exigent în satul Priponeștii de Jos - unde‐i învățau și copii săi ‐ Gugurel și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cetatea Albă - n.n.), Chilia, Tighina și provincia Bugeacului, le va recuceri cu armele de la Turc și le va restitui, cu drept ereditar, Principatului Moldovei, stăpînirii mele (cum era în trecut). 3. Că îmi va da ajutor în bani, arme și ostași împotriva oricărui dușman, și mă va apăra; și dacă se va întîmpla ca Turcul să mă tulbure din domnia mea și din principatul Moldovei, va încerca să mă restabilească din nou cu toate puterile, căile, felurile și mijloacele. 4. Că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
după cum, poetic, ne informează un comunicat de presă al așezământului religios ortodox transilvan. Este, cred, cea mai lapidară și expresivă piatră de mormânt ce i se putea pune (deasupra pământului reavăn de la Mănăstirea Nicula) cărturarului respectat, ierarhului iubit și temutului ostaș al lui Hristos care a fost Valeriu Anania. Nu cred că în corul de jale și omagii postume (pigmentate, ce-i drept, și de omenești răutăți ale detractorilor precum și de nepotrivite, acum, acuze și imputări) ar mai avea vreun rost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Întors spre femeie ori mamă. Curioasă mai e și evoluția bărbatului, a gândit Faulques: pește, crocodil, asasin, cu propriul cadavru interpus Între etape. Fiii de azi, călăii de mâine. Aceleași trăsături ale copilului abia pictat le rezerva pentru unul dintre ostașii care, la dreapta scenei, cu pușca În mână, Îmbrânceau mulțimea ce fugea din oraș, rezolvată În pictură - bătrânii maeștri flamanzi nu existau doar pentru a fi admirați - prin pătratele ferestrelor și ruinele negre, dințate, ce se profilau pe roșul incendiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
soția, sârboaică. Împărțeala Îi despărțise. Când bandele milițienilor cetnici Începuseră să le asasineze vecinii, soția și fiul avuseseră noroc: locuiau În zona cu populație majoritar sârbească și rămăseseră acolo, pe când soțul, fugar, fusese Înrolat În milițiile naționale croate. - În privința familiei, ostașul era liniștit. Înțelegi, domnule Faulques? Mama și fiul erau În siguranță. Când Își căra pușca, trăind mizeriile și spaimele războiului, el se consola, știindu-i la adăpost. Dumneata, care ai fost martor, cu bilet dus-Întors, al atâtor nenorociri, Înțelegi ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ridicau ancora sub ploaie, fugarii, soldații și orașul În flăcări, vulcanul În erupție din depărtare, șarja de cavalerie, călăreții medievali așteptând să intre În luptă, bărbații cu haine anacronice și arme de peste treizeci de veacuri, Înjunghindu-se În prim-plan. - Familia ostașului era În sigranță, a continuat, pe când el lupta pentru patria sa; deși de familia patriei Îi păsa mai puțin decât de cealaltă, cea adevărată: femeia și copilul. Fapt e că patria oficială a devenit abatorul numit Vukovar. O capcană Înspăimântătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]