3,713 matches
-
scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi când guvernează o democrație atât de lăudată, legionarii sunt pândiți de aceeași soartă de osândiți și puși în afara legii? De ce, pentru ce și până când? Neamul nostru, mereu rătăcitor, nu-și mai regăsește matca sa, când faptele sale în istorie străluceau. Se urmărește dispariția noastră? Drumul salvator e unul singur. Întoarcerea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sufocați de gunoaie peste câteva sute de ani. Avem de descoperit materiale noi, pentru materialele oferite de natură pe care le-am exploatat până la epuizare. Avem de descoperit medicamente și tehnici de vindecare în condițiile în care noi boli ne pândesc. Creativitatea este și o necesitate psihologică individuală, fiind o sursă esențială de satisfacții personale; este activitatea sau produsul activității în care omul își proiectează, își recunoaște și i se recunoaște identitatea, fenomene prin care creația devine principala modalitate de dobândire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
facă față unui exces de informații pe care creierul este forțat să le prelucreze. Dacă acest efort este prelungit peste limitele suportabilității structurilor nervoase, se poate produce un declic, iar personalitatea creatorului se alterează. Schizofrenia este una din bolile care pândesc geniile. Potrivit lui Jordan Peterson, profesor de psihologie în cadrul Universității Toronto, persoanele creative rămân permanent în contact cu informațiile în exces care vin mereu din mediul înconjurător. Un om normal analizează un obiect, iar apoi uită de acesta, chiar dacă obiectul respectiv
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
probleme al cărui mister trebuie respectat, fără să cauți să le cunoști cu metodele și instrumentele științifice actuale. 32. Sunt atras de problemele dificile. 33. Mă străduiesc să realizez ideile până la capăt, chiar dacă trebuie să mă lupt pentru aceasta. 34. „Pândesc” întotdeauna idei noi. 35. Întotdeauna sunt foarte amabil cu toată lumea. 36. Înainte de acționa, verific întotdeauna ca principiile morale să fie respectate. 37. În general, sunt sigur de propria mea judecată. 38. Cred că trebuie să-ți adaptezi conduita la grupul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ș.a.). O partidă de vânătoare devine, în această umflată viziune, o orgie cinegetică, un măcel, un masacru soldat cu „hecatombe” de jivine și de zburătoare doborâte. În peisajul „sălbatec”, „misterios”, în savana fierbinte, în pădurea tropicală plină de zgomote neliniștitoare pândesc „pericole” la fiece pas. Și, ca în povești, în calea celui ce se încumetă să pătrundă în asemenea ținuturi stăpânite de „vraja neagră”, izbucnesc alte și alte calamități: un pârjol devastator, revărsări de ape, furtuni care, dacă nu se învârtejesc
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Nu fi copilă, Zoe... Zoe... Zoe: (plânsă) Tu nu înțelegi, tu nu simți! Peste câteva minute se sfârșește alegerea și se proclamă deputat al vostru Dandanache; sunt sigură... sigură... că în același moment, mișelul, care s-a ascuns și ne pândește din întuneric, o să-și împrăștie publicația lui infamă... ca să-și răzbune! Ei... atunci eu?... Tipătescu: (scoate polița din buzunar și i-o arată) Nu poate... dacă face asta, e pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mort” Îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am fost scutite de maior, și un căpitan i-o luat locul până s-o Întors Îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea..., v-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram Înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne Încolonam În fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu ducem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ei și ne prive’ când intram Înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne Încolonam În fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu ducem ceva lingură cu noi, sau ce știu eu ce. Și el ne pândea de-acolo după castan... Și-odată, o colegă de-a noastră, deținută, venea din dormitor, că s-o dus să-și ieie ceva, și nu o văzut-o, că era În spatele lui, și ne privea și zice cu-atâta ură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făceai nimic toată ziua, aproape să-nnebunești... Și trebuia să faci ceva. Mai povesteam Între noi, mai stăteam culcate, da’ n-aveai voie ziua să te Întinzi și ne ascundeam unde nu se vedea de la vizetă, că de-acolo te pândeau. Și pe unde nu se vedea În colțuri ne mai vâram și ne mai culcam și peste zi. Și În ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo Îs temperaturi foarte scăzute
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și cu fratele meu medic, care ajunsese la Oradea Între timp. Și toți m-o așteptat la poarta Închisorii... Dar nu chiar În față, da’ acolo era un parc, și-acolo pe o bancă s-o așezat săracii și mă pândeau când ies, ca să vină să mă-ntâmpine. Cam pe la ora 11 am ieșit din Închisoare și un sergent-major m-o condus și m-o-ntrebat: „Ai fost la Oradea vreodată?”. „Am fost, da’ tare demult, numa’ la gară, prin trecere.” „No, bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el. Mereu se Învârtea aia pe lângă polonic... și Îți dădea tot zeamă chioară. Așa a făcut unu’, Avramescu parcă Îl chema... Și erau odată vreo trei jumări În ciubăr, și le păstra pentru el la urmă... Băi, și deținuții Îl pândeau de mult, și au năpădit toți politicii, toată colonia, și l-au călcat În picioare, l-au omorât. Ne-a strâns comandantu’: „Bă, fir-ați ai dracu’, batem și noi, omorâm și noi, dar nu ca voi, bă”. Nu l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sparte, precum și câteva capete. Dar biroul a rămas în mâna lui Serurie. Dându-se alarma, a dat fuga la fața locului șeful suprem al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut o soartă destul de tristă, li beralii îl pândeau și îl așteptau. De îndată ce Popa Tache apăru, agenții li be ralilor îl anul 1875 259 40. După cum am mai amintit, birourile provizorii și apoi cele definitive ale secțiilor electorale se formau din rândurile alegătorilor prezenți în dimineața primei zile a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și climatele în casa noastră. Pentru dînsa, nimic nu era constant, sigur sub soare. În orice lucru zăcea o primejdie, o forță obscură care putea deveni, în clipa următoare, potrivnică. Binele era corupt de un rău insesizabil. La capătul seninului pîndea furtuna. Bucuriile conțineau în miezul lor o amărăciune care interzicea exaltarea. Din cauza numeroaselor sale interdicții - „nu face asta!”, „nu face aia!” - mi se părea că merg „pe margini de ziduri”, gata să cad în orice clipă, că lumea e strîmtă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai multe culori, hîrtii de diverse formate, pixuri, creioane, lame, ascuțitori, radiere dă impresia de muncă intensă. Niciodată nu mi-am etalat uneltele. *„Fiecare vrea să se arate mai tare, fiecare vrea să fie mai sus. Lumea e rea, fiecare pîndește locul celuilalt. Lumea e o piramidă. Aici e tot păcatul. Fiecare trebuie să fie la locul său, rege sau valet. E același lucru. Fiecare la locul său fără ură...” (Brâncuși într-un text de Marcel Iancu, în „Contimporanul” nr. 5
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îngălare de fraze”, e de părere și Sp. „Clișee, lucruri știute de ani și ani!” *Sporici se plînge de „căldura insuportabilă de afară”. Nimeni n-are chef să comenteze în vreun fel situația. Tăcerea e întreruptă însă de Genoiu care, pîndind reacția celorlalți, cugetă cu voce tare: „Acuma, vara, nu prea merge tăria...” Sp. sare ca ars: „Ce vară, Gigioacă? Nu mai e nici o vară, sîntem în prag de septembrie!... Gata, s-a răcorit!... Hai, nu ne mai ține în șah
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sută din cei ce trec pe lîngă noi n-au decît grija loruși: cum să „ciupească”, cum să tragă chiulul, cum să înșele? Unor asemenea ființe amfibii „balta” le priește. Mereu cu sacoșele în mîini (sacoșa e emblema acestor ani) pîndesc „ce se bagă” și „ce se dă” în magazine, îndeosebi în cele alimentare. Privește-i atent, îmi spun, iată pentru cine ai riscat cu vorba și ai vrut să riști și cu fapta. Trupuri cu capul la subțioară, burți nesătule
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
crea și un factor major de nesiguranță. Atunci când unii dintre ei vor avea șansa unei plecări într-o țară liberă, vor refuza a se mai întoarce. Chiar și specialiștii care încă nu și-au manifestat dorința de emigrare și care pândesc orice prilej pentru a părăsi RSR-ul trebuie luați în considerație. Despre această categorie este mai greu autorităților să ia notă, făcând de cele mai multe ori jocul comunist, mulți dintre cei în cauză fiind membri de partid. Impactul ideii de a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ne mai mirăm atunci când se urmărește, de ani de zile, cu o tenacitate maladivă, ștergerea urmelor trecutului nostru, mai ales a celui religios? Comisiunea noastră a atras atenția încă de acum câțiva ani și în repetate rânduri asupra pericolelor care pândesc monumentele istorice din România. Toate acele clădiri care au căzut pradă furiei târnăcoapelor și buldozerelor în ultima lună au figurat pe listele înaintate de noi la diverse organisme internaționale și date spre citire la postul de radio Europa Liberă. Am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
simțit urcându-li-se sângele indignării în obraji și ar mai fi fost tentați să repete acest izolat până la resemnare strigăt de rușine. Congresul din aceste zile al cui este? Este un congres la crimei morale, dar și al crimei pândind sângeroasă în ungherele activului politic; este congresul la care unul din tovarășii de altădată ai lui Ceaușescu se află sub pământ. Mă refer la Virgil Trofin, a cărui moarte stă sub vălul misterului. Un om încă tânăr, sănătos, un om
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de detenție. Ba, dimpotrivă, le-a păsat, dar în rău. Le cer acum să oprească această ură ordonată, să-și amintească măcar acum că sunt reprezentanții lui Hristos în această lume a durerii și a lacrimilor. În toată clipa suntem pândiți de primejdii, loviți de concepții materialiste (atât comuniste, cât și capitaliste) și ne găsim crucificați, ca Iisus pe Golgota. Spuneți, păstorii noștri duhovnicești, tot ca El, în clipa morții: Mâine vei fi cu noi, în Biserica lui Hristos. Am investit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primul a sau pe al doilea. Azâmbit, apoi, din nou. - Am observat că primiți multă poștă. Din multe direcții. Într-adevăr, primeam multe scrisori și le așteptam, cu nerăbdare, pe toate. Da, ziua Începe cu lectura corespondenței. Nu pot altfel, pândesc zilnic sosirea poștei. Mă bucur, cu atât mai mult, că l-am cunoscut pe cel care Îmi deschide porțile zilei. - Voiam să vă rog, dacă se poate, să-mi păstrați timbrele de pe scrisori. Știți, colecționez... * Lectura zilnică a scrisorilor, urmată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trifft und über alles mögliche discutiert. Nächtes Mall soll über die zukunftige Nutzung der «Wansee-Villa» gesprochen worden, dort hat die besagte «Wansee-Konferenz» stattgefunden und nun soll sie in eine Gedenkstätte umgewandelt werden”1, Îmi scriu două tinere doamne din Berlin. * Pândesc la fereastră apariția micuței mașini galbene. Apare, invariabil, În jurul orei zece. Parchează chiar În fața casei În care locuiesc. Din ea coboară un domn suplu, mereu În aceleași haine. Pantaloni gri, haină bleumarin, cămașă bleu, cravată albastră. Părul bogat, tuns corect
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de moment, invocând comunicarea inefabilă dintre cimitire, cel de la Lido și cel din Suceava. Cimitirul era, Însă, Închis. Am vrut să cred că așa trebuia să și fie, că morții ne interzic să Îndoliem seninul efemer al bucuriei, inevitabilul ne pândește oricum la colțul neașteptat al unei clipe viitoare. Un tangaj nostalgic fusese vizita la Lido, Înaintea plecării spre Percoto și Înaintea gongului care declanșa Carnavalul venețian, care chiar satira morții o celebra, cu sarcasm și cruzime glumeață. În pregătirea evenimentului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]