3,646 matches
-
ale bisericii, aproximativ 5 m lățime și 8-9 m lungime, și ale altarului, aproximativ 3,5 m x 3,5 m. În interior se remarcă peretele iconostasului cu numai două uși de trecere spre altar, o trăsătură arhaica în Maramureș, păstrată numai la cele mai vechi biserici. În inventarul din 1867 întocmit de protopopul Izei, Vasiliu Caracioni, se poate citi în completare despre cele două antimise aflate pe masa de lemn a altarului: "„care ste pe una piatre rotunde și e
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
avut dreptate. După mai mulți ani de ocupație în Irak nu au fost găsite armele de distrugere în masă căutate. În octombrie 2004, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din America, trupele americane pierd în Irak 377 tone de explozibil păstrat încă de la începutul ostilităților într-un complex militar situat la câteva zeci de kilometri sud de Bagdad. Această informație va fi folosită de candidatul democrat John Kerry împotriva democratului George W. Bush în campania din 2004. Casa Albă va suspecta
Mohamed El Baradei () [Corola-website/Science/321985_a_323314]
-
, comuna Călinești, județul Argeș, poartă hramurile „Sf. Apostol Toma” și „Sf. Voievozi” și este datată din anii 1758-1759. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, uși, ferestre și luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare, și iconostas pictat. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
acesteia sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
fost remarcate în Maramureș. Biserica a fost vizitată în 1862 de cercetătorii maghiari Imre Henszlmann, Florian Rómer și Ferencz Schulcz. Cel din urmă a surprins planul, fațada de intrare, secțiuni, portalul de intrare și detalii în trei schițe de teren, păstrate azi în arhivele budapestane. Dintre acestea doar un detaliu de stâlp a fost publicat câțiva ani mai târziu, într-un studiu despre bisericile de lemn din Ungaria de nord. Imre Henszlmann, la rândul lui, a remarcat-o în 1864 printre
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
În diverse puncte ale bisericii s-au păstrat mozaicuri splendide cu vârstă milenară. Pe semicupola absidei altarului se găsește o magnifică reprezentare a "Fecioarei cu Pruncul în brațe" încadrată de cei doi Arhangheli, dintre care numai Gabriel este foarte bine păstrat. Frumusețea chipurilor din acest tablou este încântătoare. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu nișe la înălțime. În acele nișe sunt reprezentate, în mosaic, diverse personaje religioase (sfinți și patriarhi). Nava laterală dinspre sud a păstrat minunat toată decorația
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
biserici parohiale din Moisei au fost aprinse de tătari la 1717, împreună cu tot satul. În locul lor, familiile nobile din Moisei și-au ridicat altele. Pe acestea le-a vizitat epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky în 1751. Din descrierea sumară păstrată aflăm că amândouă erau de lemn, acoperite cu draniță și aveau turn cu două clopote. Ele erau binecuvântate de episcopul Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisele de pe altarele lor erau sfințite de episcopul de Muncaci Ghenadie Bizanczy (1716-1733). Într-o
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
fost refolosite la ridicarea unei bisericuțe în cătunul Oblaz, în marginea Ruscovei, unde se păstrează și astăzi. , ctitorită de familia nobilă Vlonga, este cunoscută în principal dintr-o imagine de pe la 1880, publicată de Gabor Várady la începutul secolului 20. Imaginea păstrată dezvăluie în primul rând o biserică cu acoperiș unic, caracteristic celor mai vechi biserici de lemn din Maramureș. În fața intrării exista un pridvor a cărei structură apare afectată de tasări, ceea ce presupune o discontinuitate structurală cu restul bisericii și indică
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
din localitatea Olteanca, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1906 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin dimensiunile mari și asemănarea cu bisericile de zid din zonă. Pictura murală interioară este încă bine păstrată. Biserica nu este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, deși este un exemplu de maximă îndrăzneală în dulgheria locală, la începutul secolului 20. În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Sânculești. Prezența acestor
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
fost zugrăvit în frescă atât în interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Procopie, fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de fier, sfântul este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. Picturile din naos erau încă bine păstrate. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
de vest. Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) menționează lăcașul în dreptul localității “Felso Bucuresd
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii 1724-1725, cu ocazia unei vizite canonice, se arată că la Fânațe „biserica este acoperită cu șindrilă”. Din anul 1752 avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci putem considera anul
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
secole de istorie. Târnosirea s-a făcut la 12 iulie 2008. Dacă pictura pronaosului a dispărut sub tencuiala aplicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cea din naos a fost alterată de mâna unui pictor mai puțin priceput. Mai bine păstrate sunt fragmentele din altar, datate, potrivit pisaniei fragmentare de pe spatele tâmplei, în 1820; execuția a fost precedată de amplificarea în lungime a spațiului interior, prin introducerea unei travei. Numele pictorilor s-au pierdut. În anul 1974 biserica a fost supusă
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
noiembrie 2010, autoritățile au intenționat transportarea statuii lui Petru Mușat în Parcul Universității din Areni, dar în cele din urmă ea a fost transportată la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, pentru a fi curățată și păstrată. Lucrările la parcarea subterană au fost finalizate în 2012, dar statuia a fost fie readusă în Piața 22 Decembrie după aprope cinci ani, în 2015.
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
este din lemn, el fiind construit în anul 1856. Până atunci, clopotele au fost așezate sub streașina bisericii sau sub o zvoniță. Nu au fost păstrate obiecte de preț donate de ctitor sau de familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf. Muceniță Varvara, Cuvioasa Parascheva și Întâiul mucenic Ștefan" (din
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
turbei pentru necesități industriale și terapeutice precum și exploatarea cărbunilor și a sulfului (Călimani). Activitățile miniere actual sunt sistate. Este o depresiune montană relativ restrânsă ce beneficiază la modul general de o natură și un mod tradițional de viață încă bine păstrate, fapt ce o face să fie preferată pentru turismul montan activ, pentru odihnă și relaxare și pentru sporturi de iarnă. Culmile domoale acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
cele mai simple și a avut un rol important în progresul umanității. Primele sfori erau făcute din fibrele plantelor și aveau lungimea acestora, apoi prin încercarea de întindere ale acestora au luat naștere sforile răsucite. Bucăți semi-fosilizate din prima sfoară păstrată s-au găsit în peștera Lascaux și datează din anul 17 000 î.e.n. Această sfoară avea un diametru de 7 mm. Vechii egipteni au fost, se pare, primii care au fabricat o unealtă specială pentru confecționarea sforilor. Sforile găsite datează
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a. Practic, în fondul documentar există lucrări care acoperă toate domeniile științei, filosofiei, culturii în general (în limba română și alte limbi), excelent tipărite, legate și păstrate. Fondul documentar este de departe cel mai frapant exemplu de excelență ca realizare tipografică, de rafinament și trăinicie a legăturii. În prezent, liceul "Unirea" este unul dintre cele mai populare din Vrancea și este recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
trăsăturile ei caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la cumpăna secolelor 18 și 19, precum bisericile de lemn din Bărbălani, Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, sub streșini și boltă, inscripții cu datări, și iconostas pictat. Împreună cu turnul-clopotniță de la intrare și cimitirul din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, amplasat în mijlocul comunității. Biserica este
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]