4,935 matches
-
legare a antigenului (Vreugdenhil et al., 1998) ceea ce este o condiție importantă pentru posibilitatea declanșării unei reactivități încrucișate a limfocitelor Ț. Aceste date susțin ipoteza mimetismului molecular că un mecanism implicat în apariția autoimunității anti GAD și implicit anti-β celulare pancreatice. Anticorpii anti GAD (GADA-GAD Auto-antibodies) sunt îndreptați împotriva izoformei de 65 kD a GAD și sunt prezenți la 70-80% dintre pacienții cu DZ tip 1 nou descoperit (comparativ cu 2% dintre subiecții nediabetici) și apar încă din perioada prediagnsotică (Velloso
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
respectiv, Th2 au efecte inhibitorii asupra diferențierii și producției de citokine de către subsetul opus. Studiul intervenției citokinelor în patogeneza DZ tip 1 s-a făcut atât pe modelele experimentale animale cât și la om (Rabinovitch. 1998). Expresia citokinelor în insulele pancreatice în vivo. Există studii bazate pe evaluarea expresiei citokinelor la nivelul zonelor de insulița și corelația acestora cu apariția DZ tip 1 clinic manifest. În urma acestor studii, s-a cristalizat ipoteza că leziunile de insulița distructiva apar când citokinele de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
insuliței benigne, citokinele de tip 2 domină cantitativ și supresează expresia citokinelor de tip 1 (Rabinovitch 1994). Astfel, la șoarecii NOD protejați față de apariția diabetului prin administrarea de insulină oral, există un numar crescut de limfocite Th2 la nivelul insulelor pancreatice (Hancock et al., 1995). Pe langă citokinele de tip 2, si citokina de tip 3 TGF? pare a fi protectoare. Astfel, la șoarecii NOD protejați față de dezvoltarea DZ prin administrarea orală a insulinei, s-a evidențiat un numar crescut de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
protectoare. Astfel, la șoarecii NOD protejați față de dezvoltarea DZ prin administrarea orală a insulinei, s-a evidențiat un numar crescut de celule producătore de TGF? la nivelul zonelor de insulița (Hancock et al., 1995). În ceea ce privește expresia citokinelor la nivelul insulelor pancreatice la pacienții cu DZ tip 1, datele sunt foarte limitate. Principalul obstacol este reprezentat de dificultatea obținerii materialului bioptic la om. În plus, la pacienții cu DZ tip 1 recent apărut, leziunile de insulița sunt deja în stadiul final, împiedicând
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
stadiul final, împiedicând evaluarea unor citokine care ar fi putut fi exprimate în primele stadii ale procesului inflamator insular. Astfel, până în prezent, doar IFN? și IFN? au fost asociate cu insulița destructiva la om (Rabinovitch, 1998). Efectul citokinelor asupra insulelor pancreatice in vitro. Numeroase studii au arătat că anumite citokine au efecte „toxice” asupra celulelor β-pancreatice (atât murine cât și umane) in vitro. Astfel, în concentrații mici, citokinele Th1 TNF? și IFN?, precum și citokinele proinflamatorii ÎL-1 și TNF? inhiba sinteză și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
de iNOS (Sintetaza Inductibilă a NO) în celulele β și consecutiv inhibarea insulinosecreției (Corbett și McDaniel, 1995). În afară de efectul direct al citokinelor asupra insulelor, acestea pot crește susceptibilitatea celulelor ?-pancreatice la distrugerea de către limfocitele Ț citotoxice CD8+ care infiltrează insulele pancreatice în leziunile de insulița (Rabinovitch, 1998). Expresia transgenică a citokinelor în celulele β. Au fost efectuate și studii pe șoareci transgenici, la care în celulele β au fost introduse genele unor diferite citokine, urmate de expresia acestora la nivelul insulelor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
în leziunile de insulița (Rabinovitch, 1998). Expresia transgenică a citokinelor în celulele β. Au fost efectuate și studii pe șoareci transgenici, la care în celulele β au fost introduse genele unor diferite citokine, urmate de expresia acestora la nivelul insulelor pancreatice. Acestea au arătat că, la șoarecii în mod natural rezistenți la apariția DZ, expresia transgenică de către celulele-? a IFN? (Stewart et al., 1993), si IFN? (Sarvetnick et al., 1988) duce la apariția insuliței destructive și evoluție spre DZ tip 1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
transgenică a TNF?, ÎL-4 și ÎL-6 protejează față de apariția diabetului în timp ce expresia transgenică a ÎL-2 și ÎL-10 accelerează apariția DZ tip 1 (Rabinovitch, 1998). Ca un sumar al celor de mai sus, studiile de expresie transgenică a citokinelor în insulele pancreatice au sugerat existența unui rol al IFN?, IFN?, ÎL-2 și ÎL-10 în apariția DZ tip 1 și un rol protector pentru TNF?, ÎL-4 și ÎL-6. Studiul influenței deficitului unor citokine asupra apariției DZ tip 1. O limitare a studiilor în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
IFN?, ÎL-2 și ÎL-10 în apariția DZ tip 1 și un rol protector pentru TNF?, ÎL-4 și ÎL-6. Studiul influenței deficitului unor citokine asupra apariției DZ tip 1. O limitare a studiilor în care citokinele au fost adăugate peste insulele pancreatice in vitro și a celor în care concentrația acestora la nivel insular a fost crescută în vivo (animale transgenice) este faptul că în aceste modele citokinele prezintă o concentrație excesivă, nefiziologică, care nu se suprapune peste rolul lor real în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
fi răspunsul la o agresiune virală a acestor celule) poate duce la activarea clonelor autoreactive de limfocite Ț (Stewart et al., 1993). Pe de altă parte, IFN? (și posibil ÎL-1 și TNF?) este produs de către limfocitele Ț care infiltrează insulele pancreatice și poate avea efect citotoxic direct asupra celulelor β (Mandrup-Poulsen et al., 1990). Studiile privind secreția de citokine de către leucocitele din sângele periferic la pacienții cu DZ tip 1 nou descoperit au arătat că acestea produc semnificativ mai mult citokine
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
la pacienții cu DZ tip 1 la debut, revenind la normal la 6-12 luni din momentul diagnosticului (Lohman et al., 2002). Explicația ar fi ca, in momentul debutului DZ tip 1, limfocitele Th1 sunt extravazate la nivelul leziunilor de insulița pancreatica. Aceasta ar duce la scăderea lor în sângele periferic, si, consecutiv, la un fenomen de down-regulation al receptorilor lor specifici de pe suprafață celorlalte limfocite. Alte studii au arătat o producție crescută de citokine de tip Th2 de către celulele mononucleare din
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
1 o reprezintă punerea în evidență a procesului de insulița. Studiile histologice ale pancreasului efectuate la modelele animale (șoarecii NOD și șobolanii BB) dar și la om - copii morți în comă diabetica inaugurală (Gepts 1965) sau, mai recent, puncție biopsica pancreatica în vivo la pacienți DZ tip 1 (Imagawa et al., 2001) - indică prezența unui număr redus de celule ?-pancreatice, dar lipsite de granule insulinice. În plus, insulele Langerhans prezintă infiltrate inflamatorii cu limfocite Ț citotoxice CD8, macrofage, celule NK și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
benigna (Kolb, 1997). Frecvent procesul de insulița benigna apare la rude de gradul 1 ale pacienților DZ tip 1 dar care nu evoluează spre DZ clinic manifest. În cazul instalării DZ clinic manifest, după 10-15 ani de evoluție, aspectul histologic pancreatic al pacienților se modifică în mod substanțial: celulele ?-secretoare lipsesc aproape complet, ceea ce corespunde cu secreția endogena insulinică minimă (apreciată prin determinarea peptidului C, co-secretat echimolar cu insulină). Dimpotrivă, celulele ? (secretoare de glucagon), celulele D (secretoare de somatostatin) și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
mod substanțial: celulele ?-secretoare lipsesc aproape complet, ceea ce corespunde cu secreția endogena insulinică minimă (apreciată prin determinarea peptidului C, co-secretat echimolar cu insulină). Dimpotrivă, celulele ? (secretoare de glucagon), celulele D (secretoare de somatostatin) și celulele C (secretoare de polipeptid pancreatic) sunt prezente. Totuși, arhitectura insulelor este profund modificată, datorită proceselor de fibroza care se extind și la țesutul acinar, dispariției celulelor ? (care reprezintă în mod normal, 70% din toate celulele insulare) și depunerilor de amiloid care uneori sunt impresionante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
ICĂ, IAA, GADA și IA-2A) poate crește sensibilitatea și specificitatea acestei metode de screening. Investigarea capacității insulino-secretorii reprezintă singura modalitate de a evalua funcția „organului țintă” în DZ tip 1 că boala autoimuna, si de a aprecia rezervă funcțională β-celulară pancreatica. Trebuie măsurate atât secreția de insulină cât și toleranța la glucoză. Această implică practic efectuarea atât a unui IVGTT, cât și a unui TTGO pentru a realiza screening-ul DZ tip 1. Investigația cea mai valoroasă pentru aprecierea insulino-secreției este reprezentată
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
situându-se cel mai frecvent de la acest nivel în sus. Dacă între marginea superioară a anevrismului palpabil și rebordul costal există un spațiu liber atunci anverismul abdominal este întotdeauna subrenal. Tumorile abdominale, ale organelor situate supraaortic și în special cele pancreatice pot crea confuzie de diagnostic la palpare datorită pulsațiilor transmise de la aortă, dar acestea sunt dure la palpare fără a se putea comprima [23]. EXAMINĂRILE PARACLINICE Diagnosticul de certitudine - pozitiv, localizarea exactă, existența complicatiilor precum și planul terapeutic necesită o serie
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
a publicat „Tulburările nervoase în diabet” (România Medicală 1: 185-192). 1883 - Christea Buicliu (1857-1918) susține la Facultatea de Medicină din Paris Teza de doctorat „Notes sur quelques points de la symptomatologie du diabète”. În 1903, publică în revista Spitalul lucrarea: „Diabetul pancreatic cu o introducere asupra glicozuriei” (vol. 23, nr. 9, pg. 337-347). După întoarcerea sa de la Paris, va funcționa ca profesor la Spitalul Brâncovenesc, fiind printre primii medici cu preocupări pentru diabet (9). Christea Buicliu (1857-1918) 1892 - Alexandru N. Vitzu (1853-1902
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
anexat Catedrei de Zoologie și Fiziologie Animală de la Facultatea de Științe, al cărei prim profesor a fost. A făcut studii asupra funcției endocrine a pancreasului și rinichiului, precum și studii de neurofiziologie. În 1894 publică „O nouă funcție a pancreasului. Diabetul pancreatic. Rolul secrețiilor interne în actele de nutriție”. În 1895 publică „Doctrina secrețiilor interne din punct de vedere al rolului ce-l au în organism” (reprezentând primul mic tratat de diabetologie). În 1901 publică „Recherches expérimentales sur la sécretion interne des
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
special pentru pacienții diabetici. În lecția de deschidere susținută pe 12 mai 1913, Paulescu spune: „Medicina studiază omul și, singură printre științe, are omul ca obiect unic al studiului său” (10). 1915 - Th. Mironescu publică „Un caz grav de diabet pancreatic” (Bul. Soc. Med. și Nat., Iași, 10-12, 109-114). 1920 - Apare volumul II din „Traité de Physiologie Médicale” al lui N. Paulescu, publicat în limba franceză și distribuit prin Ed. Vigot din Paris. În această lucrare apar in extenso primele date
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
109-114). 1920 - Apare volumul II din „Traité de Physiologie Médicale” al lui N. Paulescu, publicat în limba franceză și distribuit prin Ed. Vigot din Paris. În această lucrare apar in extenso primele date experimentale vizând izolarea și caracterizarea secreției endocrine pancreatice. Suntem tentați să credem că o asemenea lucrare, apărută la Paris, nu putea lipsi din bibliotecile canadiene, în special în cea de la Universitatea din Toronto, unde șeful disciplinei de fiziologie era J. J. R. MacLeod, personalitate recunoscută ca o autoritate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
lui Paulescu sunt menționate corect (9, 10). 1921 - Pe 23 iulie, în „Comptes Rendus de la Societe de Biologie” din Paris apar cele 4 scurte comunicări ale lui N. Paulescu, privind investigarea sistematică a caracteristicilor fiziologice și farmacodinamice ale secreției endocrine pancreatice: (1) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal diabetic; (2) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal normal; (3) Influența cantității de pancreas folosit pentru prepararea extractului injectat în sângele unui animal diabetic; (4) Influența timpului scurs de la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
corect (9, 10). 1921 - Pe 23 iulie, în „Comptes Rendus de la Societe de Biologie” din Paris apar cele 4 scurte comunicări ale lui N. Paulescu, privind investigarea sistematică a caracteristicilor fiziologice și farmacodinamice ale secreției endocrine pancreatice: (1) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal diabetic; (2) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal normal; (3) Influența cantității de pancreas folosit pentru prepararea extractului injectat în sângele unui animal diabetic; (4) Influența timpului scurs de la injectarea i.v. a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
de la Societe de Biologie” din Paris apar cele 4 scurte comunicări ale lui N. Paulescu, privind investigarea sistematică a caracteristicilor fiziologice și farmacodinamice ale secreției endocrine pancreatice: (1) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal diabetic; (2) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal normal; (3) Influența cantității de pancreas folosit pentru prepararea extractului injectat în sângele unui animal diabetic; (4) Influența timpului scurs de la injectarea i.v. a extractului pancreatic la un animal diabetic. Toate 4 au apărut
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
în sângele unui animal diabetic; (2) Acțiunea extractului pancreatic injectat în sângele unui animal normal; (3) Influența cantității de pancreas folosit pentru prepararea extractului injectat în sângele unui animal diabetic; (4) Influența timpului scurs de la injectarea i.v. a extractului pancreatic la un animal diabetic. Toate 4 au apărut în același număr al revistei și au fost cunoscute de autorii canadieni, care le citează în lucrarea lor publicată în februarie 1922 (9, 10, 11). 1921 - Pe 31 august apare în „Archives
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
le citează în lucrarea lor publicată în februarie 1922 (9, 10, 11). 1921 - Pe 31 august apare în „Archives Internationales de Physiologie” (vol. 17, p. 85-109) lucrarea fundamentală care însumează toate investigațiile sistematice ale lui N. Paulescu privind secreția endocrină pancreatică. Lucrarea se intitulează „Recherches sur le rôle du pancrèas dans l’assimilation nutritive”. Este certificatul de naștere al insulinei (9, 10, 14, 15). 1930 - N. Paulescu menționează glicozilarea albuminelor plasmatice, în volumul IV al „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulescu”, în următorul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]