3,521 matches
-
la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice ca manual de școală pentru elevii catolici. În primul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 1882) a fost trimis misionar în Moldova, unde a stat până în 1925. În perioada 1882-1884 a fost profesor la Școala Parohială din Iași770, fiind apoi numit capelan la Biserica "Sf. Nicolae" din Bacău. În 1885 a ocupat funcția de paroh de Bacău, îndeplinind numeroase activități administrative și pastorale 771. În anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare din Moldova 772. După eliberare, a activat o perioadă în dieceza de București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare din Moldova 772. După eliberare, a activat o perioadă în dieceza de București. În 1918 s-a reîntors la Bacău, unde a rămas paroh până în 1923. Un lucru mai puțin cunoscut despre preotul Mosel a fost cel referitor la contribuția sa la dezvoltarea presei catolice românești. Prima inițiativă de apariție a unei publicații catolice în Moldova fusese considerată ca fiind cea din anul 1908
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani: 1925-1930) a fost Curierul parohiei catolice din Galați. Această revistă a avut ca model buletinele parohiale din Occident, unde fiecare parohie avea un astfel de buletin. Gazeta cuprindea informații cu privire la evenimentele și problemele parohiei respective. La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
I.P.Sf. Voastră ați putea însărcina pe cineva din Arhidieceză, ca să se ocupe de această chestiune Eu i-aș trimite de aici materialul adunat de defunctul Msgr. Gabor. Dacă nu ați avea pe nimeni, aș trebui să iau pe P. Mărtinaș, Paroh de Gherăești, și să-i încredințez grija expoziției; însă aș avea o perturbare în mersul Diecezei, de care aș vrea să mă feresc"863. Toate aceste probleme au făcut ca lucrările expuse în pavilioanele rezervate publicațiilor românești să fie modeste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care să administreze cotizațiile adunate de dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
f. 6. 986 Ibidem, f. 2. 987 AARC București, dosar 115/1927-1928, f. 160. 988 Ibidem, f. 178. 989 Ibidem, dosar 118/1928-1929, f. 100. 990 Episcopul Mihai Robu a afirmat: Datorită strădaniei lăudabile a mons. dr. Anton Gabor, actualmente paroh de Gherăești, județul Roman, cu aprobarea și binecuvântarea noastră, din contribuțiile benevole ale multor persoane, care și-au dat bine seama de marea însemnătate a scrierilor bune, a luat ființă Institutul Presa Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chiar dintr-un mormânt de unde s-au dzgropat rămășițele mai multor soldați și unde și azi sunt oase. Primiți pământul udat cu mult sânge de neamul nostru.” Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman S-a mai adăugat și țărâna trimisă de părintele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fața țărânii strămoșilor și părinților noștri adormiți pe câmpul de onoare cu arma în mână și fața la dușman, de la soldații lui Decebal căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese. Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
05.1936); general de brigadă (din 24.01.1942). 148 Nu a putut fi identificat. 149 Ioan Mărtinaș (1900-1986), preot romano-catolic român. Studii de teologie la Seminariile din Iași și Genova, fiind sfințit preot la Genova la 06.06.1925. Paroh al comunității romano-catolice din comuna Gherăești în perioada 1933-1950. S-a remarcat inclusiv prin studiile de istorie a Bisericii romano-catolice din Moldova publicate între anii 1941-1948. A fost arestat și întemnițat de autoritățile comuniste în perioada 1950-1963. 150 Velt Leivi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
000 de fiecare evreu, alți 39 evrei, veneau numai câte 2 zile pe săptămână la lucru. [...]". Ca urmare a celor constatate s'a decis desființarea detașamentului de evrei respectiv, inițierea unei anchete de către Ministerul Culturii Naționale în vederea stabilirii vinovăției preotului paroh Gheorghe Marin și suspendarea salariului acestuia. Vezi în acest sens nota Nr. 944.494 din 30.01.1943, adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, generalului Ilie Șteflea, șeful Marelui Stat Major. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Frăția”, iar în conducerea ei au fost aleși următorii: - Ion Sobieschi, președinte (se pare că era fiul fostului primar Neculcea Sobieschi, frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș); Au fost investiți cu calitatea de cenzori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar vărsată imediat abia 1.210 lei. Valoarea sumelor înscrise individual variază între 400 lei, cea mai mare, și 10 lei minima. S-a înscris cu un fond de 400 lei și a vărsat imediat 50 lei preotul Gheorghe Rarinca, paroh la Torcești, dar cu locuința la Umbrărești; 300 lei un fost clăcaș, dar acum era un foarte bogat siliștean, Neculai Zaharia, care a vărsat imediat 200 lei, sumă egală cu aceea cu care s-a înscris și pe care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
siliștean, Neculai Zaharia, care a vărsat imediat 200 lei, sumă egală cu aceea cu care s-a înscris și pe care a achitat-o imediat moșierul Gheorghe Ulise Negropontes. S-au mai înscris tot cu suma de 200 lei preotul paroh de la Umbrărești, Vasile Hâncu și învățătorul școlii din același sat, Vasile Gâțulescu, ambii dând pe loc câte 20 lei. Suma cea mai mică înscrisă a fost de 10 lei, iar depusă imediat de 1 leu. Este bine să se știe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest gest prin 1933-1934. Toți din satele Condrea și Salcia, nume preluate de pe peretele bisericii din CONDREA. Numele eroilor din satele CONDREA-SALCIA, TORCEȘTI și SILIȘTEA au fost copiate de pe pereții bisericilor respectivelor parohii, așa cum le-am aflat trecute de către preoții parohi, urmare a informării lor de pe la poporeni. E posibil ca numărul să fie complet, adică să corespundă realității. Nu același lucru îl putem spune despre numele eroilor din satul și parohia Umbrărești unde, în urma cutremurului din 1940, biserica a suferit mari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din acea vreme, preotul Vasile Hâncu, umbrăreștean din neam în neam, pe data de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să contribuie la repararea ei. În acest răstimp, odoarele cu care ctitorii ei o înzestraseră în 1794, vase de aur și de argint, icoane poleite cu folii de aur, veșminte, cărți etc., au fost date în păstrarea preoților Gheorghe Sobieschi, paroh, și Ilie Călugăreanu, tânăr hirotonisit (1864), precum și bisericii din satul Torcești. Abia în iunie 1883, meșterul Neculai Velea se angajează prin contract să efectueze următoarele lucrări de reparație: - „pridvorul dat jos cu totul și făcut altul din nou; - acoperemântul dat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cărți vechi, parte din ele provenind de la vechea biserică a Costăcheștilor, altele de mai târziu, inclusiv de la Gavril Conachi. Un document din Arhiva Protopopiatului Tecuci conservă titlurile cărților existente în biserică în anul 1893, o listă întocmită de preotul paroh de atunci, Gheorghe Călugăreanu, frate cu Ilie, mutat la Movileni încă din 1873. Prezentăm câteva din titlurile acestor cărți așa cum sunt ele date în listă: Ceaslov, tipărit în zilele prea înălțat prințului Alexandru Ghica în București, 1858 (?); Octoih, tipărit în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1840, în lucrarea sa din 1897, nu coincide cu data de mai sus, 1830, noi pe aceasta o considerăm autentică. Biserica a avut, într-adevăr, o bogată colecție de cărți, fapt ce se constată și din raportul preotului Gheorghe Rarinca, parohul bisericii în 1893, care trece în lista sa, cam sumară sub aspectul datelor, căci se limitează numai la titluri, nu și la anul editării, cum au procedat ceilalți preoți, următoarele: - 12 Minee legate în piele, în stare bună, ediția Monastirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]