5,213 matches
-
și permite practicarea agriculturii. Climatul este foarte cald și de arid, iar peninsula nu are păduri, și viața sălbatică este adaptată condițiilor de deșert. Un platou cu o înălțime de peste 800 m se întinde peste cea mai mare parte a Peninsulei Arabice. Platoul coboară spre est, de la înălțimile masive de-a lungul coastei Mării Roșii către apele puțin adânci ale Golfului Persic. Interiorul este caracterizat de "cuestas" și văi, drenate de un sistem de "wadi". O semilună de deșerturi de nisip
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
Interiorul este caracterizat de "cuestas" și văi, drenate de un sistem de "wadi". O semilună de deșerturi de nisip și pietriș se întinde către est. Ar Rub' al Khali, cunoscut și ca "Sfertul Gol", este cea mai aridă parte a Peninsulei Arabice. Este cel mai mare deșert de nisip neîntrerupt de pe glob. Dunele de nisip de până la 40 km merg pe linia nord-est - sud-vest. Cea mai mare parte a Peninsulei Arabice este nepotrivită pentru agricultură, proiectele de irigație și de fertilizare
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
cunoscut și ca "Sfertul Gol", este cea mai aridă parte a Peninsulei Arabice. Este cel mai mare deșert de nisip neîntrerupt de pe glob. Dunele de nisip de până la 40 km merg pe linia nord-est - sud-vest. Cea mai mare parte a Peninsulei Arabice este nepotrivită pentru agricultură, proiectele de irigație și de fertilizare a solului fiind astfel esențiale. Câmpia de coastă, îngustă, și oazele izolate, însumând sub 1% din suprafață, sunt cultivate cu cereale, cafea și fructe exotice. Creșterea caprelor, oilor și
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
aproape a întregii suprafețe de pământ, de la nivelul mării până în munți, la 3000 de metri. În zonele mai înalte au fost construite terase, pentru a ușura cultivarea recoltelor. Extracția și rafinarea petrolului și gazelor naturale reprezintă principalele activități industriale din Peninsula Arabică. Regiunea are de asemenea un sector al construcțiilor deosebit de activ, numeroase orașe reflectând dezvoltarea generată de industria petrolieră. Sectorul serviciilor este dominat de instituțiile financiale și tehnice, care, asemena sectorului construcțiilor, deservesc industria petrolieră. Meșteșugurile tradiționale, precum țesutul covoarelor
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
sale diplomatice. El a fost foarte mult apreciat deoarece cunoștea bine nu mai puțin de 8 limbi străine. Pomutz a rezolvat un incident grav între Rusia și SUA. În calitate de consul, a avut meritul de a participa la negocierile pentru cumpărarea peninsulei Alaska de către Statele Unite, de la ruși, cu suma modestă de 7,2 milioane de dolari. Cu această ocazie a participat și la încheierea tratatului americano-rus. Deși a fost rechemat în America, după ce și-a încheiat misiunea diplomatică în anul 1878, dar
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
departe, fondând orașul Alba Longa. Din familia regală a Albei Longa au venit cei doi gemeni Romulus și Remus, care au purces în fondarea orașului Roma în 753 î.Hr. În epoca bronzului, indo-europenii s-au stabilit în Italia, înaintând în peninsulă pe direcția nord-sud. După varietatea de artefacte, unelte de bronz și arme , precum și ceramică cu incizii geometrice, s-a produs o uniformitate culturală. Așezările din aria culturii apeninice erau de mici dimensiuni, aveau aspect sedentar, agrar-pastoral, fiind amplasate în zone
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
roți. În cadrul culturii Villanova, cenușa era depusă în urne bitronconice cu capac, așezate sub lespezi, sau în urne de tip colibă. Așezările din epoca bronzului au fost părăsite, inființându-se altele noi de tip urban în secolele IX-VIII î.Hr. Lingvistic, situația peninsulei era complexă, fiind atestate existența unor populații băștinașe, anterioare sosirii coloniștilor greci, fiind denumiți ca viteloi/italoi, ausoni, sicani/siculi în Sicilia. Existau circa 40 de limbi sau dialecte grupate în graiuri ne-indoeuropene, ca cel raetic, liguric sau cel etrusc
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Sicilia. Existau circa 40 de limbi sau dialecte grupate în graiuri ne-indoeuropene, ca cel raetic, liguric sau cel etrusc, și graiuri indoeuropene. Erau cuprinse în grupul vestic italic timpuriu, ca latina, falisca în Latium, sicula în Sicilia, veneta în nord-estul peninsulei, apoi grupul est-italic ce includea toate dialectele osco-umbrice vorbite în Umbria, Samnium, Lucania, Bruttium, Campania, Picenum, zona central-apeninică; celtica răspândită între Pad-Alpi-Adriatică; dialectul mesapic în tocul cizmei italice și greacă, adusă de coloniștii greci stabiliți în sudul Italiei și în
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
este inițiat în filosofia clasică greacă și arabă de către învățații arabi. În 1148, Cordoba a fost cucerită de dinastia "Almohazilor", iar creștinii, ca și evreii, au fost constrânși să se convertească la Islam. Familia lui Maimonide alege exilul, rătăcește prin peninsula Iberică, apoi prin anul 1159 se refugiază tocmai în orașul marocan Fèz, capitala statului almohad, apoi prin 1165 la Ierusalim, pentru a se stabili în cele din urmă în Egipt, mai întâi la Alexandria, apoi definitiv la Fustat (actualul Cairo
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
pe viață în anul 44 î.Hr., sau, mai probabil, până în anul 27 î.Hr., anul în care Senatul român i-a acordat lui Octavian titlul de "Augustus". Orașul Romă este situat pe malurile fluviului Tibru, foarte aproape de coastă de vest a peninsulei Italia. Romă era situată pe granița dintre teritoriul în care era vorbită limba latină, la sud de Romă, și cel în care se vorbea limba etrusca, la nord de Romă. Adunările române erau alcătuite din cetățenii ce aveau că rol
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
ocupat regiunea etruscizată de pe valea mijlocie a Tibrului, blocând accesul Romei spre Campania. În 393 î.Hr., Romă se baza pe 152 000 de cetățeni mobilizabili. Celții au fost ultimul val de populație indo-europeană ce au coborât în Italia, dinspre nordul peninsulei. Prima migrare a fost în timpul domniei primului rege etrusc, la sfârșitul secolului al VI-lea, iar cea de-a doua a fost între secolele V-IV î.Hr. Migrația celților a stopat expansiunea etrusca din nordul peninsulei atunci când s-au stabilit
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în Italia, dinspre nordul peninsulei. Prima migrare a fost în timpul domniei primului rege etrusc, la sfârșitul secolului al VI-lea, iar cea de-a doua a fost între secolele V-IV î.Hr. Migrația celților a stopat expansiunea etrusca din nordul peninsulei atunci când s-au stabilit în Câmpia Padului, de unde vor organiza incursiuni militare spre centrul și sudul peninsulei. Între 391-390 î.Hr., are loc prima mare invazie a celților, devastând cetatea Clusium. Fabii au rezistat împotriva celților, determinând atacul celților asupra Romei
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
al VI-lea, iar cea de-a doua a fost între secolele V-IV î.Hr. Migrația celților a stopat expansiunea etrusca din nordul peninsulei atunci când s-au stabilit în Câmpia Padului, de unde vor organiza incursiuni militare spre centrul și sudul peninsulei. Între 391-390 î.Hr., are loc prima mare invazie a celților, devastând cetatea Clusium. Fabii au rezistat împotriva celților, determinând atacul celților asupra Romei în 390. Galii senoni au năvălit asupra orașelor etrusce din valea Padului, formându-se Galia Cisalpina. Sfătuite
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
oraș bogat, iar ogoarele fertile vor constitui un important câștig pentru români. Din punct de vedere strategic, o instalare română în zonă, ar fi însemnat o încercuire a Latimului și o eficiență modalitate de a o controla. Miza era dominarea peninsulei italice. Românii au tăiat accesul samniților spre cele două țărmuri maritime, i-au atacat din spate, din Apulia. Pentru a încerca să-și recapete libertatea, orașele ligii latine, precum și orașele Capua și Cumae se revoltă între 341-338 î.Hr. Revoltă este
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
comerciale. Confruntarea dintre Italia și Cartagina în plină expansiune părea inevitabilă, iar Sicilia era prea bogată și importanța strategic ca să opereze că un tampon dintre cele două mari puteri. "Articolul principal: Războaiele punice" Imediat ce Romă și-a consolidat controlul în peninsula italiană, a trebuit să înfrunte o serioasă confruntare cu Cartagina, într-o serie de trei războaie punice ("punic" este latinul pentru "fenician") (264-241 î.Hr., 218-202 î.Hr. și 149-146 î.Hr.). După aceste conflicte, Romă a devenit indiscutabil cea mai puternică națiune
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Grecia. Coalizați, galii au invadat Etruria până la Vulci, insă coalizarea a doua oștiri consulare a determinat pulverizarea hoardei celtice la capul Telamon și o masivă campanie împotriva Galiei cisalpine. Au nimicit cetele galilor senoni și boii la Clastidium. În nordul peninsulei, sunt întemeiate colonii la Placentia și Cremona în fața invaziei galilor. Românii intervin de partea coloniei siracuzene de pe coasta Adriaticii, Issa, aflată în conflict cu illyrii, sub regina Teuta. Teuta asediază Epidammos și Corcyra, iar Romă începe ostilitățile din 229. Sub
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Marcellus a cucerit și prădat Siracuza, Arhimede este ucis întâmplător, iar orașul devine capitala provinciei române Sicilia. În 209 î.Hr., românii au ocupat Tarentul și Cartago Nova, preluând arsenalul și minele de argint. Hannibal, care sperase să izoleze Romă în peninsula, s-a văzut el izolat, în Bruttium. În 211 i,en., a ajuns fără folos la porțile Romei. În 210 î.Hr., tânărul Scipio Africanul primește un imperium proconsular și comandamentul forțelor române din Hispania. Hasdrubal a adus din Hispania întăriri
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
origine traca, dezertat din legiunile române. Fusese capturat, pus în sclavie și antrenat că gladiator. În 73 î.Hr., el și alți confrați s-au răzvrătit la Capua și au organizat o tabără militară pe Muntele Vezuvius. Sclavi din tot cuprinsul peninsulei italice i s-au alăturat, numărul lor ajungând în jur de 70.000. Cele mai bune legiuni române lipseau din Italia; unele aflate în Spania sub comanda lui Gnaeus Pompeius Magnus, suprimând rebeliunea condusă de Quintus Sertorius, în timp ce altele luptau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Pompeius Magnus, suprimând rebeliunea condusă de Quintus Sertorius, în timp ce altele luptau în Asia Mică sub comanda lui Lucius Licinius Lucullus împotriva lui Mithridates. Inițial, sclavii au avut un mare succes în fața legiunilor române trimise, învingând fără oprire de-a lungul peninsulei. Însă în 71 î.Hr., Marcus Licinius Crassus a primit comandă militară și a zdrobit rebelii. Aproape 6.000 au fost crucificați, cei 10.000 de supraviețuitori care scăpaseră fiind interceptați de către Pompei în timp ce se întorcea cu armata să din Spania
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fapt, în limba greacă, citându-l pe Menander. Cezar a trecut râul Rubicon (granița dintre Galia Cisalpina și Italia în timpul Republicii Române) cu armata să. Războiul civil începuse. Conducând o armată veterana, Cezar și-a croit cu ușurință calea prin Peninsula Italiei, întâlnind o slabă rezistență din partea legiunilor de curand recrutate. Singură excepție a fost la Corfinium, unde Gnaeus Domitius Ahenobarbus a fost învins. Cezar l-a iertat, sub remarcabilă sa politică de grațiere. Dorea să știe toată lumea că nu avea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Nazistă. Germania a invadat Polonia pe 1 septembrie, iar URSS a atacat dinspre răsărit pe 17 septembrie. După ce a împărțit Polonia, Uniunea Sovietică și-a prezentat pretențiile teritoriale față de Finlanda: o mică parte din Istmul Karelia, o bază navală în peninsula Hanko (Hangö) și câteva insule din Golful Finic. Finlanda a respins pretențiile sovietice și, pe 30 noiembrie, Uniunea Sovietică a atacat țara vecină, declanșând războiul de iarnă. În ciuda unei copleșitoare majorități numerice de până la 50:1, Armata Roșie a suferit
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
ucis, iar fiul sau este ucis de pretorieni în 249. Decius este confirmat de senat ca împărat și a fost numit „Traianus”. A fost preocupat în scurtă să domnie cu persecuțiile creștine. Fiindcă și-a părăsit postul, Decius a lăsat Peninsula Balcanică pradă goților și triburilor înrudite. S-a întors să-i alunge pe invadatori, ce au ocupat Tracia. A fost învins de goți la Abrittus, în Dobrogea, fiind ucis în 251, trădat de guvernatorul celor două Moesii, Trebonianus Gallus, care
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
al Sfântului Imperiu Roman a fost încoronat de către papa Benedict al VIII-lea la 14 februarie 1014, după ce a adoptat în 1007 titlul de "rex Romanorum" . În 1020 revine în Italia pentru o a treia campanie împotriva bizantinilor din sudul peninsulei. Cea mai importantă acțiune a sa ca împărat a fost în domeniul ecleziastic, acesta reformând relațiile dintre biserică și stat, și administrația ecleziastică din imperiu. A susținut episcopii în fața călugărilor, ajutându-i pe aceștia să își definească controlul asupra unor
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
Ales la 27 noiembrie 1308, Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman de Luxemburg a eșuat în a uni imperiul, prin refacerea legăturii dintre Germania și Italia. Papalitatea, având sediul la Avignon atunci, consideră că o intervenție germană în peninsula italică contravenea intereselor proprii. Țelul refacerii unității imperiului era profund contrar și țelurilor regelui angevin al Napolelui și Siciliei. Italia era prea divizată, iar particularismele sale erau prea numeroase și contradictorii. Împăratul și suveranul pontif aveau de partea lor grupurile
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
-lea de Bavaria din familia Wittelsbach, a făcut o ultima încercare de reînsuflețire a universalității și de deposedare a papalității de prerogativele sale de supremație, implicându-se în războaiele din Italia. Ludwig, chemat de Ghibelini, a coborât în 1327, în peninsula. A fost excomunicat de Papa Ioan al XXII-lea, dar a primit și sprijinul revoltei condusă de Sciarra Colonna împotriva regelui Neapolelui în aprilie 1327, care controla Roma. Devenit conducător de facto al Romei, a sosit la Milano pentru a
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]