4,216 matches
-
Ivănescu, Virgil Mazilescu? Și cum nu mi-aș aduce aminte de Constantin Noica și Al. Paleologu, care de la înălțimea prestigiului lor m-au onorat cu o caldă, cumva părintească prietenie? În ultima vreme, mă gîndesc că dacă apuc să mă pensionez, peste vreo patru ani, mă pot stabili în Creta, unul din puținele locuri în care mai scriu poezii în ultimii vreo zece ani. Se scrie o literatură excelentă, cred că sîntem într-un moment al literaturii române comparativ cu cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
totul de făcut. Din păcate, acum, parcă e și mai mult de făcut, pentru că, între timp, s-au mai făcut legiuni de tîmpenii. De asta, uneori, mă bîntuie gîndul desțărării. În ultima vreme, mă gîndesc că dacă apuc să mă pensionez, peste vreo patru ani, mă pot stabili în Creta, unul dintre puținele locuri în care mai scriu poezii în ultimii vreo zece ani. Cît ar părea de curios, din țară aș pleca ușor, îmi vine mai greu să plec din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu corespunde, sub raport profesional, postului în care a fost încadrată; f) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este reintegrat, pe baza hotărârii organelor competente, cel care a deținut anterior acel post; g) persoana încadrată în muncă se pensionează pentru limită de vârstă ori pentru invaliditate de gradul I sau II; h) cel reținut sau reîncadrat în muncă după pensionarea sa pentru limită de vârstă nu mai este necesar; i) persoana încadrată în muncă săvârșește o abatere gravă sau
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
corespunzătoare, solicitând în acest scop sprijinul organului ierarhic superior și al organului de repartizare în muncă sau, după caz, să ia măsuri pentru recalificarea acestor persoane. Unitățile au obligația de a asigura trecerea pe locuri de muncă corespunzătoare a celor pensionați pentru invaliditate de gradul III, în cazul imposibilității menținerii lor, în continuare, în munca avută la pensionare. De asemenea, unitățile au obligația să repună în munca deținută anterior sau într-o muncă corespunzătoare pregătirii lor pe cei care au întrerupt
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
militar în termen ,apoi ca elev la școala militară continuând ca ofițer activ, aparținând de MAN, urmând o perioadă de 4 ani ca instructor la gărzile patriotice și-n final circa 27 de ani la MI, de unde am și fost pensionat, făcând parte din rezerva armatei active în caz de necesitate. Dar pentru că am petrecut atâția ani în armată, am să-mi permit să scriu câteva pagini și despre trecutul istoric al armatei, despre unii comandanți de seamă care s-au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
2) în Brad - Bălaia erau în anii 1970 - 24 copii 0-1 an (acestea sunt sate la distanță față de Centru; nu erau mijloace de deplasare); 3) în Valea Boțului, problema nu era a copiilor 0-1 an, ci a lui Sandu Gheorghe, pensionat pe caz de boală, un fel de bulibașă, care reclama despre tot și toate. - Medicul se confrunta cu probleme grele: campania de vaccinări antipolio (19.I.1971) - Mortalitatea infantilă care era cheia de bază după care se aprecia activitatea sanitară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
redactor la Studioul de Radio Cluj (1957-1970) și la revista „Tribuna” (1970-1972), inspector principal la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Cluj (1972-1975), director al Centrului de Îndrumare a Mișcării Artistice din județul Sibiu (1975). În 1975 se pensionează medical. Debutează cu poezie în „Lupta Ardealului” (1948) și editorial cu volumul Creanga de măslin (1961). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. De la Creanga de măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
care de asemenea este greu de văzut acuma. Dacă se face timpul frumos și dacă vei veni În București, voi Încerca să te pun În legătură cu Maia pe un teren neutru, așa cum o Întâlnesc și eu, la Elena Roman (privighetoarea Transilvaniei) pensionară și membră fondatoare a Operei Române. Altfel este imposibil: nu primesc și nu scriu. Eu voi Încerca să pregătesc terenul; dar numai după ce voi Începe să ies din casă. Eu cu sănătatea o duc cum știi, nici mai bine, nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
această femeie la fel de taciturnă ca și tatăl ei, o femeie cu care, de altfel, schimbase puține replici de-a lungul timpului. Marea majoritate erau replici practice, gospodărești. Nimic altceva nu părea s-o atingă pe noua doamnă Martin, care era pensionată medical și își petrecea tot timpul gospodărind încruntată. Era imposibil de spus dacă această autoizolare casnică era o plăcere sau o corvoadă pentru ea. în apartamentul în care își duceau toți trei traiul, nu venea nimeni în vizită, nu râdea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de pe hârtia în care fusese ambalat, că mirosea tot birou' ăla a usturoi, de ziceai că-i cârnățărie acolo, nu alta. Cobora din trole'buz și-i zicea săru'mîna și lu Geta, femeia aia de servici' care s-a pensionat anu' trecut. Acu' vine numa' cu jeepu' ăla negru și l-a pus pe Vasile să tragă dungi pe asfalt, în spatele rectoratului, să știe toată lumea că ăla-i locu' lui de parcare. O scârbă, o scârbă de moldovean împuțit!" "Nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ca Ravelstein, nu‑l poți ceda morții. Saul Bellow, Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie* Note pentru publicul românesc Sorin Antohi Prin prietenul meu Richard Stern, scriitor și profesor de literatură la University of Chicago până În vara lui 2001, când s‑a pensionat, am avut prilejul unei lecturi În avanpremieră a ultimului roman semnat de Saul Bellow, Ravelstein 1. Era la Începutul toamnei lui 1999, cu puțin Înainte ca Bellow și agenții săi literari să‑și Înceapă operația de marketing, dar deja În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fiindcă în mod normal ar fi trebuit să facă și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și în primul rând țuica, acel produs nelipsit de la orice naștere. Când am văzut-o ultima dată, era deja pensionară după ce aproape toți cei tineri din sat fuseseră moșiți de ea. Vremuri demult apuse încerc să le rememorez aici, pentru a mai colora cenușiul timpurilor pe care le trăim. Nici atunci nu era ușor dar acum parcă este mai al
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Facultatea se angajează să asigure, cel puțin doi ani, norma actuală, în regim de cumul sau în regim de plată cu ora, având posibilitatea de a continua activitatea de cercetare și de îndrumare a studenților în Facultate. Împreună cu pensia, profesorii pensionați cu norma în cumul vor avea o retribuție lunară la nivelul retribuției actuale. Nu trebuie să încheiem fără a aminti și faptul că scăderea numărului de profesori în Facultate va avea ca efect scaderea coeficientului de calitate datorat numărului de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
profesor universitar în Franța. Preferă, însă, o carieră didactică, încă din 1878, la Facultatea de Științe din București. Din 1882, devine și profesor de geometrie analitică la Școala de Poduri și Șosele. Profesează, în domeniul învățământului, până în 1910, cînd se pensionează., dar și după pensionare, ține prelegeri de popularizare la Universitatea Populară. Mai putem menționa că, în anul 1910, la Paris și București, publică cartea Mecanica socială. Atunci autorul implică, pentru prima dată, matematica în înțelegerea fenomenelor sociale. Însă marile realizări
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
București (1940-1941), apoi subdirector în Ministerul Culturii Naționale (1941), director al Casei Școalelor și a Culturii Poporului (1945). Revenit ca profesor la o școală din Buftea, va activa din 1949 la diverse școli generale din București, până în 1968, când se pensionează. E prezent în publicistică încă din 1933, cu un articol literar în „Calendarul” (București), iar versuri îi apar în revista „Sfarmă-Piatră” (1938). Colaborează la „Însemnări ieșene”, „Claviaturi”, „Orizont”, „Viața Basarabiei”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Revista Fundațiilor Regale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
unul din cei care au aderat la Manifestul Cercului Literar de la Sibiu (1943). Condamnat la închisoare politică în 1957, iese din detenție în 1963. Se angajează bibliotecar la Spitalul „Carol Davila” din București, unde va lucra până în 1970, când se pensionează. Debutează în 1939, la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. A publicat și sub semnăturile Mirescu și Aiax. În primele culegeri de poeme ale lui S., Solii către lumină (1940) și Echinox (1941), versurile se remarcă prin discreție și naturalețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
658/1946 prin care se anula autonomia universitară (profesorii erau numiți de Ministerul învățământului pe criterii politice, în primul rând), au urmat deciziile ministeriale din 1 septembrie 1947 prin care erau „comprimați” 57 de profesori universitari de la toate facultățile, erau pensionați 25 de profesori și se suprimau 166 de catedre și conferințe și 2.195 posturi de personal ajutător, asistenți, șefi de lucrări, lectori, preparatori etc.. între istorici se aflau: T. Sauciuc-Săveanu (istorie antică și epigrafie), V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
V. Grecu (bizantinologie), I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca. Concomitent sunt pensionați Dimitrie Gusti (sociologie și etică) și G. Oprescu (istoria artelor) - București și A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării cu comuniștii. La 1 octombrie 1947 au avut loc alte „comprimări” prin care au fost eliminați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu (asistent Institutul de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale salariilor unor posturi didactice din învățământul superior, dar ele au avut scopuri economice mai bine argumentate, n-au fost atât de selective din punct de vedere politic și n-au fost definitive. N. Bănescu și I. Lupaș s-au pensionat mai mult sau mai puțin forțat. V. Slăvescu și C.C. Giurescu au fost și ei eliminați, după reforma învățământului (3 august 1948) facultățile de istorie nou înființate pierzându-și majoritatea cadrelor didactice ce le creaseră renumele. Ei au fost înlocuiți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anumite clarificări și în privința raporturilor dintre membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în anii ’48-1950. Spre exemplu, în toamna anului 1950 se vădea atitudinea obedientă a ierarhiei ortodoxe: Sfântul Sinod, în frunte cu patriarhul Justinian, consimțea să-l pensioneze în mod arbitrar, la comandă politică, pe încă tânărul prelat Nicolae Popovici, episcop al Oradei (vezi Arhiva Serviciului Român de Informații, fond D, dosar 2488, ff. 119-120), suspectat de atitudini „naționaliste” și „proamericane”. Potrivit memorialistei, pe Dumitru Stăniloae îl lega
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
G. Călinescu. Profesor la Tighina, Chișinău și Jura (Râbnița) până în 1944, a lucrat un timp la Universitatea din Cluj, unde a obținut, în 1945, titlul de doctor în științe filologice. Întors în Basarabia, în 1949 a fost deportat lungă vreme. Pensionat în 1982, s-a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
al carierei se impune introducerea unor modele flexibile de muncă și a standardelor de performanță, o pregătire permanentă a angajaților respectivi și bine-nțeles evitarea discriminărilor. În sfârșit, dacă sănătatea fizică și cea psihică permit, mulți oameni doresc să se pensioneze pentru a începe o altă carieră, pentru a găsi alte alternative de utilizare a timpului sau pentru a desfășura activități care erau imposibil de realizat în stadiile anterioare. Întrucât diferitele stadii ale carierei oferă oportunități și constrângeri diferite, care influențează
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
poate angaja nicăieri până în 1959, când este primită că muncitor calificat la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului și Cercetării Farmaceutice. Va rămâne aici până în 1970, devenind traducător tehnic, apoi documentarist. Din 1971 și până în 1987, când se va pensiona, va lucra că redactor principal la Bibliotecă Centrală Pedagogica din București. După 1990, ca membră fondatoare a Fundației Culturale Memoria, face parte din colegiul de redacție al publicației „Memoria. Revista gândirii arestate”, iar din 2003 este redactor-șef al acesteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
București ca profesor la Liceul „Aurel Vlaicu” (1931), conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar și profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale. În 1941-1942 este redactor la „Revista Societății «Tinerimea română»”. După reforma învățământului din 1948 lucrează, până în 1957, când e pensionat, ca funcționar la Fabrica Pipera. Esențiale pentru cariera de istoric literar a lui M. sunt formația de clasicist și cercetările latiniste efectuate în tinerețe. Ca și în cazul lui Petru Creția mai târziu, acestea se dovedesc hotărâtoare în dobândirea disciplinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]