4,527 matches
-
reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat el însuși în efortul de a-și realiza măsura completă : Dacă nu primesc sămînța bună de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și să ajungă la perfecțiune întreaga istorie a lumii devenea astfel o paideia a omului deificabil. Ca și episcopul Antiohiei, Irineu al Lyonului judeca transgresiunea lui Adam și a Evei nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat la vîrsta spirituală a copilăriei, voise să-și însușească prematur o știință pe care nu era încă în stare să o folosească pentru a dobîndi perfecțiunea. Ambii autori invocă imaginea paulină a laptelui cu care sînt hrăniți pruncii și a hranei vîrtoase, potrivite adultului. Exprimate în termenii alimentației, ai creșterii biologice, destinul și libertatea omului apar aici, ca și la autorii necreștini, ca o dezvoltare intelectuală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fapte fie ele religioase ori intelectuale, a te rezuma la rezultatele obiectivate ale efortului tău înseamnă, potrivit lui Origen, a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește indefinit, ceea ce face ca forma poligonului să tindă spre forma cercului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu mai e o scenă unde se reprezintă ordinea divină și raportarea omului la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă orice teorie a creației. Cum e cu putință să apară natura din perfecțiunea omogenă a supra naturii? Cum e posibil spațiul exterior al lumii, un afară în raport cu atotprezența divină? Problema acestui spațiu exterior e piatra de încercare a oricărei cosmogonii. înainte de a descrie procesul creației sau al manifestării universale, ea trebuie să dea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tocmai A; 7) Dumnezeu există în realitate (din 5 și 6). Descartes a adus mai multe argumente privind existența divinității, între care și o formă a argumentului ontologic: 1) fie termenul "Ființa perfectă"; 2) Ființa perfectă trebuie să posede toate perfecțiunile (dacă i-ar lipsi o perfecțiune, nu ar fi perfectă); 3) existența este o perfecțiune; 4) Ființa perfectă există (din 1, 2, 3); 5) Dumnezeu este tocmai Ființa perfectă; 6) Dumnezeu există (din 4 și 5). În general, pentru a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
realitate (din 5 și 6). Descartes a adus mai multe argumente privind existența divinității, între care și o formă a argumentului ontologic: 1) fie termenul "Ființa perfectă"; 2) Ființa perfectă trebuie să posede toate perfecțiunile (dacă i-ar lipsi o perfecțiune, nu ar fi perfectă); 3) existența este o perfecțiune; 4) Ființa perfectă există (din 1, 2, 3); 5) Dumnezeu este tocmai Ființa perfectă; 6) Dumnezeu există (din 4 și 5). În general, pentru a construi un argument ontologic se procedează
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
multe argumente privind existența divinității, între care și o formă a argumentului ontologic: 1) fie termenul "Ființa perfectă"; 2) Ființa perfectă trebuie să posede toate perfecțiunile (dacă i-ar lipsi o perfecțiune, nu ar fi perfectă); 3) existența este o perfecțiune; 4) Ființa perfectă există (din 1, 2, 3); 5) Dumnezeu este tocmai Ființa perfectă; 6) Dumnezeu există (din 4 și 5). În general, pentru a construi un argument ontologic se procedează în felul următor: 1) se definește un termen, O
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a dovedi existența lui Dumnezeu doar prin el însuși, dacă premisele care stau la baza argumentelor reformulate din perspectiva logicii modale manifestă în continuare o anumită neîncredere și dacă ele pot fi întărite printr-o anumită raportare la divinitate și perfecțiune. Această carte reprezintă un proiect amplu, început în perioada doctoratului și finalizat pe parcursul celor trei ani de bursă postdoctorală din cadrul proiectului individual de cercetare ,,Perspective și interpretări asupra existenței necesare a lui Dumnezeu" din cadrul proiectului Societatea Bazată pe Cunoaștere cercetări
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este finit ca dragoste sau ca dreptate ar fi o dovadă împotriva teismului tradițional. Majoritatea argumentelor care pledează pentru un Dumnezeu finit nu pretind a fi demonstrative și deci, nu pot fi calificate ca dovezi împotriva unui Dumnezeu de o perfecțiune infinită. Totuși, unii critici ai teismului sunt de părere că un Dumnezeu absolut perfect poate fi exclus pe temeiuri morale 53. Aceste critici, bazate pe existența răului sunt un semnal pentru teiști, care sunt obligați, pentru ca argumentul lor moral să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a fost scrisă, după cum însuși Anselm mărturisește în prefața acestei cărți, la cererea unor frați, care l-au rugat să expună pinr propriile cuvinte "cele care se cuvin gândite despre esența divină". Dovezile întâlnite în "Monologion" fac apel gradele de perfecțiune existente în lume (Anselm le numește grade de inegalitate). Chiar atunci când facem referire la bunătatea existentă în lume, aceasta își găsește izvorul într-un bine suprem care este binele în sine și care stă la baza celorlalte bunuri care în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este binele în sine și care stă la baza celorlalte bunuri care în consecință nu îl pot depăși. Toate celelalte sunt bune prin el devreme ce el este bun prin sine59. În ceea ce privește raționamentul extragerii lui Dumnezeu, pornind de la gradele de perfecțiune existente în lume "e de ajuns să aruncăm o privire asupra Universului ca să constatăm că ființele care-l alcătuiesc sunt mai mult sau mai puțin desăvârșite [...]. Există deci în mod necesar o natură care să fie superioară celorlalte, fără să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Anselm, iar Anselm i-a răspuns în Liber Apologeticus (Cartea Apologetică), unde clarifică o parte din intențiile raționamentului său. Întreaga gândire a Evului Mediu a recunoscut în Dumnezeu o ființă perfectă care nu conține nimic care să îi conteste perfecțiunea, iar conceptul de Dumnezeu implică cu necesitate identitatea dintre esență și existență. Primul filosof din perioada scolasticii la care întâlnim o diferențiere între esență (quod est) și existență (quo est) este Guillaume d'Auvergne. Acesta observă că pentru orice ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
insulă perfectă implică o afirmație contradictorie: ceva în același timp necesar, dar și contingent 88. Unul dintre apărătorii recenți ai argumentului ontologic, Alvin Plantinga respingea obiecțiile lui Gaunilon arătând imposibilitatea conceptului de insulă perfectă. Orice am adăuga în imaginația noastră perfecțiunii acelei insule, este întotdeauna posibil să ne imaginăm o insulă cu de două ori mai multe frumuseți și acea insulă ar fi și mai perfectă decât cea originală la care ne-am gândit 89. Putem să ne gândim la orice
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o idee să dea naștere unei alte idei, totuși aceasta nu poate fi până la infinit, ci trebuie la sfârșit săajungem la o idee primă, a cărei cauză să fie ca un tipar sau un original, în care toată realitatea sau perfecțiunea să fie conținută în mod formal și în fapt104. A cincea meditație conține două argumente, unul care derivă existența lui Dumnezeu direct din afirmația că existența necesară este conținută în ideea unei ființe perfecte în mod suprem; și un al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
derivă existența lui Dumnezeu direct din afirmația că existența necesară este conținută în ideea unei ființe perfecte în mod suprem; și un al doilea care derivă concluzia din premisa că ideea noastră de Dumnezeu reprezintă o ființă care are toate perfecțiunile, împreună cu presupunerea că existența este o perfecțiune. Cel care a răspândit vestea că argumentul din Meditația V ar porni de fapt de la argumentul lui Anselm a fost Leibniz. Argumentul din a cincea meditație a fost cel preferat de gândirea moderna
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că existența necesară este conținută în ideea unei ființe perfecte în mod suprem; și un al doilea care derivă concluzia din premisa că ideea noastră de Dumnezeu reprezintă o ființă care are toate perfecțiunile, împreună cu presupunerea că existența este o perfecțiune. Cel care a răspândit vestea că argumentul din Meditația V ar porni de fapt de la argumentul lui Anselm a fost Leibniz. Argumentul din a cincea meditație a fost cel preferat de gândirea moderna pentru a fi reluat si adoptat sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
drepte, ori cât ar fi separată ideea unui munte de ideea unei văi; astfel încât nu este mai puțin oribil să concepi un Dumnezeu (adică o ființă perfectă în mod suveran) căruia îi lipsește existența (căruia îi lipsește adică una dintre perfecțiuni), decât să concepi un munte care să nu aibă vale. Din faptul că nu pot concepe un munte fără vale nu rezultă că ar exista pe lume vreun munte, nici vreo vale, ci doar că muntele și valea, fie că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Descartes pentru existența lui Dumnezeu implică o legătură între esență și existență, iar această legătură se aplică doar în cazul existenței lui Dumnezeu. Descartes vorbește despre existență, în contrast cu nonexistența, ca despre un predicat care aduce ceva în plus pe scara perfecțiunii. Prin urmare, el pare să fie vulnerabil în fața criticilor lui Kant, salvându-se totuși prin distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există o necesitate în gândirea noastră despre Dumnezeu, dar când facem acest lucru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]