4,422 matches
-
în lunile de după aceea cu instalarea silențioasă a 20 000 de coloniști în alte zone. Gaza nu făcea parte din moștenirea sacră, pe când Iudeea-Samaria constituie coloana vertebrală a acesteia. Iar domnul Sharon n-a ascuns niciodată că această dezangajare la periferie avea drept contrapondere o întărire a prezenței israeliene dincolo de Linia Verde (438 000 de coloniști până la data redactării acestui text, inculzându-i și pe cei 192.910 din Ierusalimul de răsărit). 2. O dată cu desființarea a patru mici colonii din nord (1
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așezat într-un parc vast; cu lacuri și copaci bătrâni. Aici e primăvara în toiu; a înflorit liliacul și cântă cucul. Plouă mărunt. Cântă picăturile în frunzișurile tinere. Am sosit întâi noi, cu atomobilele, trecând prin marginea unui sat de periferie a Moscovei, clădit din lemn bârne. Aici a cantonat cândva armata lui Napoleon. După un ceas au sosit și bagajele vesele că nu li s-a întâmplat nimic și că ne-au regăsit. Casa Trubețkoi e încă în curs de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
regaliene sunt uzurpate de către principii teritoriali. Astfel, istoria Franței devine istoria fiecărui principat. A doua etapă a fărâmițării feudale o constituie formarea comitatelor autonome în cadrul principatelor (947-970). Comitatul devine ereditar, puterea politică internă și externă aparține comitelui. Comitatele apar la periferia principatului teritorial. În Burgundia, apar comitatele autonome Mâcon, Auxerre, Nevers. Deși mai mici decât principatele, comitatele durează până în secolele XIII-XIV. În anul 890 erau autonome 30 de comitate, iar în 950 numărul lor se ridica la 56. Cea de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vagon, trăiam doar aspectul de operetă al „aventurii”, aveam apă, saltele și hrană... „Călătoria” a durat vreo trei săptămâni până la locul de destinație, un sat din împrejurimile Craiovei; trenul staționa de la 3 4 ore la două-trei zile pe parcurs la periferii de orașe și sate sau în câmp deschis și păduri, întâietatea având-o trenurile militare, platforme deschise în care, printre tunuri și echipamente de război, se zgribuleau de frig soldați în mantale mototolite și ude de ploaie... Oprirea impusă era
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
frica... Peste doi ani, plecați din Oltenia refugiului, după ce ne-am oploșit de voie, de nevoie în Dorohoiul apropiat de noua graniță pe care nu o mai puteam trece, mi-a fost dat să găsesc într-o grădină abandonată de la periferia orașului semiagricol, un obiect similar (în aceeași formă de cartuș) dar într-o variantă mai săracă. Era desfăcut în două și din el se desfăcea niște vată mirosind a „gaz” lampant... L-am fixat cu privirea, oscilând între tentația de
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
filologie la Iași, ai fost profesor în Harghita iar acum trăiești la Suceava, unde ești profesor universitar. Constat că ai trăit și trăiești într-o "Românie periferică". Te afectează în activitatea ta de scriitor? Te consideri în centru sau la periferie? Cât de periferică este provincia literară românească? Cât de important e centrul într-o cultură? Primele două afirmații sunt cumva corecte, cea de-a treia nu: am făcut filologia la Suceava cu un excelent profesor, Mihail Iordache, spirit viu, dinamic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un argument în plus pentru periferic. La drept vorbind, la Odorheiul Secuiesc eram în inima secuimii. Dar n-am de ce să mă plâng. Suficient să spun că ani de zile visam că reveneam la Odorheiul Secuiesc, în zile însorite. Altfel, periferia ca avantaj și handicap ar merita un studiu serios, antropologic, sociologic etc. În ce mă privește, din margine vezi totul mai bine, mai clar, deși, mai puțin implicat, pierzi spectacolul angajării directe. Marginea e bună pentru contemplativi și pentru sceptici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la anticariat, iar ei se uitau la mine așa, cu un fel de uimire, ca la o mierlă albă, dar nu mă luau, Doamne ferește, peste picior, mai degrabă mă certau când exageram cu statul la jocul de fotbal prin gropile periferiei clujene unde locuiam. Andrei Bodiu spune despre tine că ești un nostalgic! Care e ținta nostalgiei tale? După ce ești nostalgic? Un om care se raportează la "mainimic" e un om echilibrat sufletește, împăcat cu lumile de sub cotul său, de sub autoritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un întreg cartier s-a dezvoltat în jurul fabricii, unde locatarii de la bloc se trezeau peste noapte și colegi de serviciu, de vârstă și condiție socială. Munceau și locuiau împreună. Invazia muncitorimii a generat extinderea considerabilă a orașului Iași, ale cărui periferii s-au transformat în cartiere muncitorești. Construite într-un ritm alert, din cauza cererii permenente de locuințe, noile blocuri țineau prea puțin seama de necesitățile unui trai decent, care presupune, între altele, măcar o divizare confortabilă a suprafeței locuibile (camerele erau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
perioada dintre anii 1774, 1803, 1832, 1859, se poate afirma că cifrele sunt în creștere, ceea ce arată o evoluție ascendentă a demografiei zonei (vezi Tab. 1): Nu știm în ce măsură a fost luată în calcul populația unora dintre satele incluse în periferia orașului Huși. Deși cifrele diferă, cert este că populația a crescut repede, inclusiv prin venirea străinilor și prin mutarea sătenilor la oraș (mai ales din satele Novaci și Șchiopeni). Interesant este faptul că, din cele 39 de orașe și târguri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
200 de elevi nu frecventa nici un elev. În 1900, erau la Huși 1.838 de catolici. În 1874, episcopul Melchisedec scria că atât în Huși, cât și în Roman, urmele locuitorilor unguri s-au păstrat în ambele orașe, ori la periferia lor. La Huși, se pot vedea în satul Corni, ce datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pentru structura etnică a orașului Huși este sugestivă prezentarea principalelor trei religii, pe sexe, la 100 de locuitori: Tabelul de mai sus arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o circulară din 24 martie 1833, dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scape de gloată”. Au cumpărat o casă mare, cu teren și pădure și un iaz, unde În loc de șobolani aveam veverițe. Locuiau acolo Într-o capsulă confortabilă, cu o grădină frumoasă, rupți de viața orașului. Am făcut un liceu privat de la periferie. Nu eram deosebit de bun sau de prost la sport, nici strălucit și nici slab la Învățătură. Aveam o lipsă de chemare vădită față de matematică și față de orice avea aspect mecanic. Nu mi-au plăcut niciodată jocurile În echipă și le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
potențial, printre clienții mei. După discuția cu recepționerul, m-am mutat la alt hotel și m-am Înregistrat cu un alt nume. Am Încetat să mă mai duc În Village și mi-am mutat Întîlnirile cu clienții din Village la periferie. CÎnd i-am zis lui Gains ce mi-a spus recepționerul și ce noroc am avut că s-a nimerit să fie un tip În regulă, a zis: - Tre’ s-o Întindem. N-avem viață lungă cu adunătura asta. - Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
divină a devenit cea mai necruțătoare unealtă a diavolului. * Răul s-a născut odată cu omul. * Cu toate că nu e cioban, a făcut-o de oaie. * Nu singurătatea este grea, ci cauzele ei. * Geografic, România se află în centrul Europei; economic - la periferia ei; politic - în perioada fanariotă. * Dacă nu ar exista oameni slabi, nu ar exista nici oameni puternici. * Toate popoarele sunt mari; unele sunt mai numeroase. * Mulți te privesc de sus, fără să știe că se poate privi și de jos
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
1965), pp. 58-59. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, vol. 2, Îl Mulino, Bologna, 1980. Schmidt, Alfred, Niccolò Machiavelli und die allgemeinde Staatslehre der Gegenwart, Verlag der G. Braunschen Hofbuchdruckerei, Karlsruhe, 1907. Silvano, Giovanni, "Dal centro alla periferia. Niccolò Machiavelli tra stato cittadino e stato territoriale", în Archivio storico italiano, 150 (1992), pp. 1105-1141. Simonetta, Marcello, "Machaivelli lettore di Tucidide", în Esperienze letterarie, 22, n. 3 (1997), pp. 55-68. Skinner, Quentin, Machiavelli. A Very Short Introduction, Oxford University
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857. Gai, Lucia, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147. Guarini, E. Fasano, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", în Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
186-221. Connell, William J., "Îl comisario e lo stato territoriale florentine", în Ricerche storiche, 18, 1988. ---, "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 14, 1991, pp. 523-543. Fasano Guarini, Elenă, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, pp. 11-17. Kristeller, Paul O., Supplementum Ficianum, vol. 2, Olschki, Firenze, 1937, ÎI, pp. 91, 324. Lorenzo de' Medici, Lettere: 1488, vol
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai, Lucia, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nello stato mediceo, Comune di Pistoia, Pistoia, 1980. Ganshof, François L., "Merowingisches Gesandtschaftswesen", în Aus Geschichte und Landeskunde. Forschungen und Darstellungen. Franz Steinbach zum 65. Geburtstag gewidmet von seinen
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
2, Le forme del testo. La prosa, Einaudi, Torino, 1984, pp. 1117-1159. ---, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1985. Ginzburg, Carlo, Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I, 1, Questioni e metodi, Einaudi, Torino, 1984, pp. 285-348. Goldthwaite, Richard A., Private Wealth în Renaissance Florence: A Study of Four Families, Princeton University Press, Princeton, 1968. Heers, Jacques, Le clan familial au Moyen Age
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Renaissance Values în the Age of the Counter Refarmation, Berkeley & Los Algeles, 1968, îndeosebi pp. 162-251, 417-482. 7 Elenă Fasano Guarini, "Machiavelli and the crisis of the Italian Republics", în Machiavelli and Republicanism, pp. 17-40; Giovanni Silvano, "Dal centro alla periferia. Niccolò Machiavelli tra stato cittadino e stato territoriale", Archivio storico italiano, 150 (1992), pp. 1105-1141. 8 Fredi Chiappelli, "Machiavelli aș Secretary", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 27-44, a sugerat că gândirea lui Machaivelli ar putea fi descoperită în nuce
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fasc. 16: diplomă del 27 maggio 1483, întocmit de Bartolommeo Scală. Pentru reprezentanții magistraturii juridice avem o informație mult mai târzie, din 15 iunie 1600, în ASF, SCAS, 598, c. 20r. 10 Într-un amplu studiu, L. Gai, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147, p. 13, a oferit o listă a anilor în care în secolul al XV-lea trebuia făcută redactarea de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prezent de Vanna Arrighi și Francesca Klein la Archivio di Stato di Firenze. 20 Asupra funcției de cancelar și nataio del danno dato în Fucecchio, vezi supra. Asupra funcției de podestà în granițele comunei Găleată, vezi E. Fasano Guarini, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, p. 396. Pentru un comentariu asupra relației speciale dintre Florența și Găleată, care explică probabil de ce podestà pentru această mică comună era
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Literature, Yale University Press, New Haven, 1984, pp. 33-75; de comparat și cu Ludovico Ariosto, Satire, IV.208-232, în idem, Opere minori, (ed.) A. Vallone, Rizzoli, Milano, 1964, pp. 763-764, unde semnificația este evidentă. 84 Vezi Lucia Gai, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nello stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 35-36; de comparat cu atitudinea foarte diferita în privința formalităților de sosire a unui Podestà străin la Florența, descrisă în Poggio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
exemple de libri di famiglia descoperite în alte orașe din Toscana, deși nu în număr atât de mare ca in Florența, se explică probabil prin predominantă culturală a Florenței. Asupra acestui argument vezi Carlo Ginzburg și Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I: 1, Questioni e metodi, Einaudi, Torino, 1984, pp. 285-348. 15 În legătură cu această și ceea ce urmează, a se vedea remarcă lui Ernesto Sestan, citat de Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra Medioevo e Rinascimento", Lettere italiane
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]