14,398 matches
-
să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe tu lacătele acelea blestemate, Vino, reintruchipeaza-te în abur, în roua, în petale de maci purpurii, Canta-mi ființă zăpăcita și dorurile, Reda-i inimii cântecul pierdut. De ce nu poți veni din nou la geamul meu, întruchipare solară? Unde rătăcești acum, in ce întunecimi ți-ai încleștat ființă? Ce nouri blestemați ți-au întunecat zările? Am nevoie să știu cine a avut nevoie mai mare de tine
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
planetei. Așadar, învățătura noastră mântuitoare nu e vinovată în nici un fel de profunda criza financiară, economică și socială în care de abia începe să se afunde, global, umanitatea. Care criză (simplificând analiza) rezultă că, de fapt, este una a moralității pierdute. Căci, ne place sau nu, de aici a pornit totul: de la lăcomia fără margini, de la ideologia/psihoza consumeristă, de la amestecul deșănțat al valorilor, de la vicierea din copilărie a bunelor deprinderi morale ale omului, de la încrederea oarbă în infailibilitatea „sistemelor” omenești
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
și-un galben-viu a colorat frunzele teiului, un arămiu a cucerit a nucului frunze și-un roșu-sângeriu a căzut peste copacii plânși. Unde și unde, câte o pată de verdeață își plânge primăvara. Totul este o umbră a unei lumini pierdute. Fructele se uită nedumerit la zbuciumul naturii și nu pot înțelege spaima celor ce-și plâng primăvara. Pentru fructe abia acum primăvara și-a deschis brațele. Frunzele s-au gătit de plecare, sunt grăbite să-și pregătească cuiburile asemenea păsărilor
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
un pion pe tabla de șah. Cu mine nu i-a mers, Nu am căzut în capcana ei de cașcaval ca șoarecul naiv; Am ales liberatatea, sărac de bogățiile lumești, dar liber și scârbit de ghearele mincinoase ale deșertăciunii. Umbra pierdută În colț se vede umbra lunii, o umbră ce pare a se pierde în argintul plin de miasma ceții verzi de pădure și eu cu gândul la tine mă pierd în lumea visurilor și de fiecare dată te găsesc și
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
o umbră ce pare a se pierde în argintul plin de miasma ceții verzi de pădure și eu cu gândul la tine mă pierd în lumea visurilor și de fiecare dată te găsesc și nu te ating, o umbra mea pierdută. Povestea ploii Atâta umezeală e-n văzduh, încât acesta a-nceput să geamă și geamătul tuna și fulgera până ce lacrimile au început să șteargă durerea, durerea apei. Șiruri de perle curgeau din văzduh și se sfărmau de pământ ca o
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
l'arco è ciò che mi sembra una gioia presente, rapidă ed indolore Da viver appieno, finché Dio ci dona l'ardore.... TRECI PESTE... O privire amară, zâmbește vioi ingenios și ascunde dureri neexprimate, în timp ce, nemulțumită, Eu ascund singurătățile zilelor pierdute Și bucurii ce dor. ANDARE OLTRE Uno sguardo amaro, sorride vivace celando abilmente dolori inespressi, mentre, îl mio insoddisfatto nasconde solitudini, di giorni perduti di gioie mâncate VIAȚA ! Ascult respirația ta care labila și distrusă va fi întotdeauna o parte
LUMINI ŞI UMBRE / LUCI E OMBRE (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368088_a_369417]
-
mari de supraviețuire, declarându-se extrem de rezervați, loviturile primite fiind incompatibile cu viața. Acum, cei prezenți, medici și asistente, încercau cu ultimele resurse să mai câștige ceva ce, se pare, era deja pierdut. Pe hol stătea o femeie cu privirea pierdută, o mână de femeie, care părea să aibă vârsta de șaizeci și cinci, până în șaptezeci de ani. Purta o rochie de stambă de culoare maro închis, dar care păstra niște pete uscate și închise la culoare, pe partea din față, cu un
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
-și vadă de menirea ce le-a fost încredințată. Și-am să mă ocup de mine, dar mai ales de pacienții mei, pe care trebuie să-i ajut să redevină activi, îndrumându-i și ajutându-i să-și recapete forțele pierdute , să-și refolosească unele organe aflate momentan în suferință și indisponibilitate. Costel Zăgan, ALTER EGO (6) Referință Bibliografică: FALS JURNAL DE IREALITATE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
FALS JURNAL DE IREALITATE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368093_a_369422]
-
grâul...”. În mașină se lăsă tăcerea. „Se pare că bătrâna este la curent cu ultimele știri despre situația de la graniță” își spuse Sorana. Șoferul răsuci un buton și din difuzoarele mașinii începu să se reverse muzica. Romanțe despre o tinerețe pierdută. Apoi, apăsă cu nădejde pedala accelerației și microbuzul prinse viteză. Șoseaua își încolăcea și-și descolăcea spinarea udă și gri peste dealuri și văi. De pe scaunele din fața Soranei, un bunic cu nepotul său de doi, trei ani, continuau încă de când
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
Am învățat să privesc în susși să mă întind spre tinepentru a primi,Dragostea ta.Am învățat micilesecrete de iubire.între noi,ele...sunt cele mai profunde,si mistice sentimente,De viață!TU ȘI CU MINE... VII. SIMONA PUȘCAȘ - ILUZII PIERDUTE (POEZII), de Simona Pușcaș, publicat în Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014. DESTIN A căzut o frunză S-a desprins de ram sub ochii mei ce o priveau tăcuți. Și sufletul ei mic și fraged a pierit zadarnic și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
căzut o frunză S-a desprins de ram sub ochii mei ce o priveau tăcuți. Și sufletul ei mic și fraged a pierit zadarnic și neștiut de nimeni. Doar eu o mai țin minte prăbușita că un blestem al iluziilor pierdute. DORINȚA Te aștept ca pe o ploaie de stele binecuvântând neantul. Îmi curg prin suflet unduirile luminoase ale zborului tău, deasupra boltei gândurilor mele. Mi-s clipele flori de cireș, roua grădinilor - parfum și culoare, zâmbet și soare pe chipul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
aprins. Te aștept ... Citește mai mult DESTINA căzut o frunzăS-a desprins de ramsub ochii meice o priveau tăcuți.Și sufletul ei mic și fragedă pierit zadarnicși neștiut de nimeni.Doar eu o mai țin minteprăbușită că un blestemal iluziilor pierdute.DORINȚATe așteptca pe o ploaie de stele binecuvântând neantul.Îmi curg prin sufletunduirile luminoaseale zborului tău,deasupra boltei gândurilor mele.Mi -s clipele flori de cireș,roua grădinilor - parfum și culoare,zâmbet și soarepe chipul tău țesut.Îmi e dor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
de subiect bătătorit în toate filmele, piesele de teatru, prozele lungi și scurte, poeziile și întreaga artă.Cu toate acestea, subiectul nu este epuizat. Dacă ne mai mișcă acest gen de literatură, înseamnă că nu suntem cu totul abrutizați, pervertiți, pierduți sufletește. Mai există o mică speranță pentru om, un fel de luminiță care pâlpâie firav, ca să ne facă să înțelegem că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
-mă cu tine). Printr-o metaforică întoarcere ab origine se încearcă recuperarea purității primordiale. În capitolul Ce iubire e asta? starea se schimbă și remarcăm tonul elegiac, ușor pedepsitor: ,,te-ai strecurat ispită între mine și rugăciuni”, bărbatul constituie elementul-ispită, pierdut undeva în trecut, însă recuperat din amintiri. Cum împlinirea în cuplu azi nu mai e posibilă, însă iubirea înseamnă predestinare, atunci rămâne speranța (,,vom umple casa țărănească de copii,/ iubindu-ne pe fân-abia cosit”) în trăirea ei deplină într-o
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
Fără noi pământul ar fi mai sărac, Timpul ar dormi fără încetare... Poate câte-un scâncet, de pârâu secat Ar marca tărâmul fără de culoare. Fără noi pădurea n-ar mai avea frunze Și ar bate vântul printre crengi uscate, Șoaptele pierdute n-ar mai fi pe buze, Ziua s-ar prelinge ca o stea în noapte. Fără noi în ploaie ar fi doar tăcere, Îngerii din ceruri toți ar lăcrima În biserici goale țipătul de clopot, Pentru Înviere, sfinții s-ar
FĂRĂ NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368194_a_369523]
-
ȚARĂ Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ Lucian Tătar Pe ape întinse,eterne,plutește al tau dor E dorul fulg din aripi al păsării cerești Din secole pierdute îți vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ Lucian Tătar Pe ape întinse,eterne,plutește al tau dor E dorul fulg din aripi al păsării cerești Din secole pierdute îți vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră slugile boierești, Așteaptă să îți taie bucăți
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
să fiu, am vrut, Mereu sfârșit și început, Să mă viseze și treaz fiind, Să-i fiu eu singurul lui gând. Am avut atâtea de puține, Din ce nu ai, ce-ți mai rămâne, Dezamăgiri și lacrimi multe, Durerea nopților pierdute. Stau și ma-ntreb, de ce nu pot? Să am și eu, chiar de nu-i tot, Cu ce-am greșit, de ce-s hulita? Am vrut puțin, să fiu iubita! Vol Străin în mine Referință Bibliografica: Am vrut să fiu iubita
AM VRUT SA FIU IUBITA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362642_a_363971]
-
timpul, se îmbrăcă frumos și plecă să caute candidați pentru infernul său. Începuse să se plictisească, nimeni nu-i dădea atenție, toți se grăbeau care-încotro, parcă mânați de diavol! Și atunci zării femeia, părea absentă, dusă cu gândul și privirea pierdută. Se apropie de ea vrând să vadă ce poartă în suflet, dar acolo nu era decât cenusă... -Ce faci tu aici, femeie?- o întrebă el mieros și cu zâmbet viclean. Dar femeia nici nu se clinti. -Vrei sa vii cu
DIAVOLUL ȘI FEMEIA de NINA DRAGU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362667_a_363996]
-
unui singur dor... Se revarsă peste noi picături de iubire dintr-o ploaie viitoare, ce-n izvor ține sămânța... Astfel dorurile cresc râuri, inundă o fântâna -izvor. Din vortexul iubirii. se nasc două fântâni care irump în cascade toate visele pierdute. Stropii ne ating iubirea ne rostogolim sudând materia: două râuri, două cascade, crescute în paralel de timp ce se vor întâlni în marele ocean al zborului doar, pentru a curge împreună... Referință Bibliografică: Oceanul zborului / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN
OCEANUL ZBORULUI de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362684_a_364013]
-
-și depună banii în conturi cu un singur sens vei primi o carte kadish (*) și un ceas cu cuc ca să poți știi că timpul tău s-a epuizat că nici o polița veche nu e în stare să-ți refacă anii pierduți nici măcar nu garantează plata bancnotelor depozitate temporar în seiful vieții semnează: eu, domnul Avraham Schein fost director de bancă între două cimitire (*) kadish= rugăciunea specială care se spune la cimitir la îngroparea sau comemorarea cuiva ** degeaba... degeaba, tu n-ai
POET STRADAL de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362690_a_364019]
-
Așa puțini privesc în jur Cu zâmbet cald...neprefăcut De parcă au uitat că-n viață Iubirea este țel și scut... Și antrenați în goana lumii Aleargă către nicăieri Secătuiți de frumusețe Lipsiți de pace și puteri... Pe scena unei lumi pierdute În haosul creiat de ea Mai este-o rază de speranță... De te oprești...o poți vedea! Ea vine de la Dumnezeu Pătrunde-n inimi cu uimire Și-acolo-nmugurește tainic Un dor de pace și iubire! Referință Bibliografică: Pe scena
PE SCENA UNEI LUMI GRĂBITE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362749_a_364078]
-
fac un bilanț vieții mele Să caut printre doruri și vise Un drum care duce la stele... Dar vai, este frig și e noapte Și umbre sunt multe...și teamă... În colțuri ascunse ispite Cu-o palidă rază mă cheamă... Pierdută alerg la Izvorul Ce poartă în unde credința Și glasu-mi se-nalță spre ceruri: "Mai spală-mi Tu, Tată ființa! Mă iartă...mă iartă Părinte Că timpu-am pierdut în zadar Robit de a vieții corvoadă Departe de rugă și har
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
în mâna lor lumea întreagă, ca un pom împodobit, îl pot scutura de beteală și globuri, apoi îl pot arunca în foc, gol și devastat! Dar, din propria noastră resursă artistică prețioasă au răsărit stele înfiorate care ne-au readus pierdutul cântec. Printre ele e Andra! Andra (Alexandra Irina Măruță) s-a născut (atenție), pe 23 august, la Câmpia Turzii (întâmplare necrezută de identitate cu datele biografice ale lui Fuego!). Este o cântăreață care interpretează tot ce se numește muzică, dar muzică
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
și puse în sertarul cu „ce a fost odată” adânc păstrate acolo, fiind neîntinate ? ------------------------ O întâlnire avută, destin ori întâmplare reamintind povești care-s demult trecute, dar sunt „bocanci” cu ținte ce tropăi-vor tare pe suflete curate-n iubirile pierdute ... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Viața... / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VIAȚA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370143_a_371472]