72,558 matches
-
ale spațiului, în întrupările lor cele mai concrete: anotimpurile, natura. Iată o cavalcadă demnă de vremuri mitice, când omul era, de-adevăratelea, gospodarul creației: „până-ai să te-arăți, femeie, /vor pleca și animalele celelalte,/ lăsându-mi nerăbdarea împodobită cu plante...// Poate am să par subțire ca licărirea,/ și-n spatele meu, frenetic crescând, orașul/ îți va fura, în văzduh, privirea.// O, gingașul, zveltul tău paslegă nat peste ierburi, printre colții pietrelor!/ A mai rămas un gutui, / și un cais a
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
poate că - vorba unei replici din serialul Twin Peacks al lui David Lynch - nici „bufnițele nu sunt ce par a fi”... În mod semnificativ, animalele, cîinii Zuri și Petrache, cățeaua Lola, pisicile, păsările (nu doar bufnițele!), căprioarele, gîzele, dar și plantele (fabuloasele ciuperci de munte) sunt mai vii, mai însuflețite literar decît personajele umane ce se perindă prin cadru. Iar scufundările lui Emil în trecutul interbelic de familie (cu excepția unor scene de epocă sau a unor insert-uri onirice plutitoare), ca
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
își mărturisește intenția de a rivaliza în rigoarea compoziției cu scriitorul antic: ambiția mea este ca odată să se spună despre mine că am tratat pagina cu severitatea componistică a lui Sallustius, pe a cărui schelă de fier am crescut plantele decadente, spumoase (p. 80). Radu Petrescu se referă de mai multe ori la opera lui Lucrețiu. Observă că spiritul cântului al IV-lea din De rerum natura adie deasupra duelului amoros dintre Tancredi și Clorinda din Ierusalimul eliberat, remarcă dezvoltată
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
cîteva rînduri despre legăturile lui vechi cu viața frustă, despre descoperirea - de pildă - a miracolelor vegetale. A scris pagini splendide despre relația dintre limbaj și obiectualitatea înconjurătoare, atît cea domestică, inclusiv a muncii la cîmp, cît și cea naturală, a plantelor și animalelor, a păsărilor și insectelor (un capitol pentru o proiectată carte „la patru mîini” pe care urma s-o scrie împreună cu Bedros Horasangian; acesta din urmă a inclus secvența întrun roman propriu, Sala de așteptare (publicat în 1987; nu
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Andrei Moisoiu (Google) Cristian Hera, directorul Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea pe vremea lui Ceaușescu, a acordat un interviu în premieră pentru și România TV în care vorbește despre obsesia lui Nicolae Ceaușescu cu privire la producția agricolă și despre minciunile care i se spuneau. Cristina Hera povestește că Ceaușescu vroia
Ceaușescu, obsedat de producția agricolă. Vezi întâmplările cu Fidel Castro și Charles de Gaulle. Cum era mințit dictatorul cu privire la rezultate - VIDEO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35824_a_37149]
-
cu camera ascunsă. Reporterii s-au apropiat de niște angajați ai unei primării de sector din București, care plantau flori undeva, într-un rond, pe o stradă a Capitalei, și le-au cerut acestora să le vândă și lor câteva plante. Muncitorii s-au lăsat greu: se codeau să încheie târgul fiindcă nu aveau încredere în cumpărătorii de ocazie și, evident, le era teamă să nu fie prinși și dați afară. În cele din urmă, au căzut la învoială: pentru 20
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
Foarte pe gustul aparatului de partid și de stat din China, unele băuturi au ajuns să fie comercializate la prețuri astronomice. De pildă, o băutură tradițională, maotai, făcută din planta graminee numită sorgho, se vinde, în cazul unor producții intenționat limitate, cu 1 milion de yuani, adică, 120.000 de euro, sticla! Noul lider de partid și de stat, Xi Jinping, s-a decis să pună dopul la sticlă. O
Presa și alcoolul () [Corola-journal/Journalistic/3802_a_5127]
-
doar în timp și spațiu, ci aparținând unor stări ale conștiinței diferite: „Știi care e cel mai greu lucru pentru mine acum? Să-ți explic lucrurile cele mai simple, ceea ce este în jur. Este imposibil de descris. Culori, mirosuri, voci, plante, păsări - totul aici este altfel”, mărturisește Volodia într-un pasaj enigmatic. Semne că nu mai aparține aceleiași lumi în care Sașa continuă să existe sunt strecurate însă în multe locuri în text; una dintre scrisorile lui Volodia începe precum urmează
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
Văcărești cu o suprafață de 183 de hectare pe teritoriul sectorului 4 cuprinsă între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței a favorizat apariția unui ecosistem natural specific unei delte cu o vegetație cuprinzând sute de specii de plante și o bogată diversitate avifaunistică", mai precizează proiectul. Pentru ca Parcul Văcărești să obțină statutul de arie naturală protejată de interes național este necesară o hotărâre de guvern care să cuprindă atât Studiul de Fundamentare Științifică și avizul Academiei Române, cât și
Delta Văcărești - arie protejată, proiect adoptat în CGMB by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33941_a_35266]
-
Văcărești, cu o suprafață de 183 de hectare pe teritoriul Sectorului 4, cuprinsă între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței, a favorizat apariția unui ecosistem natural, specific unei delte, cu o vegetație cuprinzând sute de specii de plante și o bogată diversitate avifaunistică”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, care poate fi consultat integral .
Delta Văcărești, la un pas să fie declarată Parc Natural by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34220_a_35545]
-
traducerea Antoanetei Olteanu. Abia lansat în România, în cadrul unui eveniment găzduit de Artmark, romanul își ia numele de la capelvènere, o specie de ferigă de climă caldă, care în Italia crește spectaculos și spontan, pe când în Rusia este o pretențioasă, sensibilă plantă de interior. Firește, metafora aceleiași vieți în pământuri diferite e transparentă, dar amănuntul e și o reminiscență a lecțiilor de botanică ținute de o oarecare Galpetra, un muieroi cu trăsături masculine, spaima anilor de școală ai tălmaciuluipovestitor, demult, în Rusia
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
de culoare închisă, sculptate cu gust; tavanul decorat cu frumoase ornamente chinezești și cu cădelnițare pentru tămâie. Pe pereți atârnă, de sus până jos, panouri lungi de bambus acoperite cu mătase, pe care sunt imprimate litere chinezești, pe etajere-s plante tropicale. Perdele groase cad peste ferestre. Și toate acestea se găsesc în inima orașului chinezesc. Iar în acest decor, e o tânără îmbrăcată într-o jachetă lungă de mătase albastru închis, purtată peste o fustă largă, cu broderii bogate. Mânecile
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
sale tot atât de sfruntate ca adevărurile și chiar cu glasul ei atât de afectat. Dar în ziua aceea vor fi bătrâni amândoi, și atunci la ce bun? André oftă și se întoarse spre fereastra pe jumătate acoperită de-o pădure de plante verzi. Cu toate că era de-acum ora opt, cerul rămânea albastru și necruțător de neted ca o placă de oțel polizat. Ieși în grădină unde văzduhul, scrobit încă de soare, împrăștia mirosurile obosite ale zilei. Fără să se gândească, apucă șezlongul
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
mîine și nici peste un deceniu. Autoarea va trăi chinuinduse și va muri în același mod, nici o motivație rațională neputîndu-i aduce alinarea. Atinsă de un tropism ce o împinge invariabil spre trăiri dureroase, Mihaela Stănișor e patotropică, căutînd chinul așa cum plantele caută soarele. E drept, din carte reiese că trauma care i-a declanșat chinul a fost moartea mamei, numai că, înainte de decesul matern, autoarea avusese parte de alte întîmplări menite a-i prevesti natura patotropică. În copilărie, se împrietenește cu
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
pețitori”. Nu-i greu de înțeles, cîntarea în această variantă binecuvîntează fervoarea și împăunările unei case unde o tînără își așteaptă măritișul. Ce franchețe, în gestul adaptării la concret, în apelul la miezoase analogii cu plinătatea de bun augur a plantelor ce ocrotesc, de totdeauna, preajma țăranului! „Doamne, dă fetii noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
fr., în orig.) (n.t.). 4 Tata (în fr., în orig.) (n.t.). 5 Guy Hardy și Basil Beeston au fost doi dintre prietenii cei mai apropiați ai lui John Fowles de la Oxford, împărtășind interesul acestuia pentru natură și pentru plantele și animalele sălbatice. Guy Hardy a urmat colegiul Corpus Christi și a fost împreună cu Fowles în Norvegia, într-o călătorie de studii ornitologice. Basil Beeston a studiat ingineria la New College. 6 Este vorba de Fred „Podge” Porter și soția
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Sigfox, prin care orice obiect poate fi conectat la internet. De pildă, dacă o floare se usucă, și are instalat un dispozitiv special care să ne anunțe că ghiveciul nu mai are apă, la semnalul nostru va fi declanșată udarea plantei. Comunicarea mașină-mașină (telefon mobil-dispozitiv de irigare) va fi posibilă prin această rețea de frecvență joasă, care consumă foarte puțină energie, fiind astfel economică. Mai mult, un automobil rămas în pană va putea transmite un mesaj către service, în care să
Ah, lucrurile cum vorbesc... () [Corola-journal/Journalistic/3359_a_4684]
-
proustian. Între timp, în SUA apăruseră deja șase. Astăzi, studiile academice despre Proust publicate în Franța reprezintă un sfert din studiile despre toți ceilalți scriitori. Sute de astfel de investigații critice examinează cele mai mici aspecte ale romanului proustian, de la plantele menționate (260 la număr!) la sonata beethoveniană în Fa diez. Nu există universitate importantă care să nu aibă un departament de studii proustiene. Edițiile se succed anual. Tezele de doctorat se numără cu sutele. „Le Nouvel Observateur”, care a întreprins
Cine se înfruptă din la madeleine a lui Proust? () [Corola-journal/Journalistic/3233_a_4558]
-
monumentală simplitate. La Washington, o abordare cronologică pune în valoare o operă remarcabil de variată. Schițe făcute în grabă stau alături de studii desăvârșite, rezultat al unei munci migăloase. Spirit mereu iscoditor, Dürer a fost interesat de structura intimă a unei plante și de regulile care guvernează proporțiile. A reprodus fidel pe hârtie segmente din lumea înconjurătoare și, în același timp, a plăsmuit imagini născute din studierea creației înaintașilor sau din lectura scripturilor. Portretele sale dovedesc o înțelegere a vieții interioare a
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
capitolele I („Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice“), II („Legenda românească a potopului“) și V („Labirintul. Un monstru arhitectonic“) dau consistență tomului, în vreme ce capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magicoritualic a plantelor psihotrope“) și VIII („Graiul îngerilor. Reconstituiri, dispute, utopii“), scrise cu alte prilejuri și slujind altor motivații, dau senzația de corp străin în armonia întregului. Prezența lor e oțioasă și aduce a gratuită îndopare a conținutului. Chiar lăsate deoparte, ele nu
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
pe-un fir de mătase-argintiu. Am căutat să plîng și n-am putut. Și mi-am zis că lacrima e pentru altă zi, mai folositoare picăturilor ce-mi sparg cîteodată ochii, altfel mați, lucitori pe dinafară, umpluți cu obiecte, și plante, și animale, pe dinăuntru...
Împreunînd trei degete ale dreptei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15193_a_16518]
-
și Potopul. Compozitorul a fost un Noe. A pus toate creaturile lui Dumnezeu în Arca sa și a cuprins acolo și muzica, tot ce e al naturii, al respirației, de la sorii care luminează ori care au expirat de mult, până la plantele care mor, duhnind. D.P.Mozart este cel care-i scria tatălui său că e prea religios ca să poată trăi ca ceilalți tineri de vârsta sa. Și tot el, într-o altă scrisoare, îi mărturisea că "natura vorbește în mine tot atât de
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
spațiu magic, nedefinit, al lumii de dincolo de lume, își spunea arhitectul Tiberiu Manicatide, în timp ce vagonul metroului 12, cu care călătorea, părăsea stația Concorde. ... Pentru a vindeca ființele șamanii togolezi de etnie kabre rostesc incantații și aruncă prafuri colorate, preparate din plante, asupra umbrelor pe care soarele ființelor le lasă pe pământ. Rose Ndiaye merge îngîndurată pe Boulevard de Rochechouart și își amintește de unul dintre acești șamani care aștepta eternitatea în piața din Lome, lângă taraba cu țesături aflată în proprietatea
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
înalt se ivi și coana preoteasă. - Dă-ne câte o dulceață, Hisafto, strigă popa de jos, că ne-a toropit căldura umblând peste dealuri și văi, ca oameni nevoiași ce suntem. Se așezară la o masă în cerdacul acoperit cu plante acățătoare. Trimise pe Matache, un flăcău din curte, să le scoată apă de la fântână. - Apă rece, mă, că doar atâta ne-a dat Dumnezeu nouă, pe alții i-a găsit mai vrednici de mila lui și le-a dat pucioasă
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
suprafață, țâșnește la vedere cum s-ar spune sărăcia cea albă. Abia atunci descoperi grava "eroare" inițiată de om ca să pătimească omul. Leguma nu mai crește - frunza capătă o culoare verzui deschis, ftizie curată. Nu după mult timp, în locul plăpândelor plante legumicole, apare pustiul cel galben al ierburilor uscate. Mâlul ține și el cât poate să țină un mâl. Înainte vreme, din Botna asta se scotea atâta pește încât puteai hrăni nouă sate. Exista pește cu nemiluita că-l prindeau uneori
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]