3,697 matches
-
pe ușă. După Bejan, muzica a predat-o colonelul Popescu care, în materie de severitate, era opusul predecesorului său. Nimeni nu îndrăznea să crâcnească la ora sa. Era de ajuns un semn din ochi sau din sprânceană ca să fii imediat poftit la tablă. O singură întrebare și urma un trei în catalog. Colonelul i-a învățat pe copii un cântec bulgăresc: Șumi Marița. O, cărvavena, Place vdovița Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea Gheorghe Șaru, un pictor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era mic de statură, se furișă de pe podium și, înșurubându-se printre bănci, o zbughi glonț pe ușa deschisă. Cu aer de căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul Cârciu sforăia la ora aceea în patul lui de repetent de la cămin. Între timp
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
epurați De-acești c...ați. Sadoveanu care, între altele, se remarca prin opacitate politică, a fost atras de propaganda sovietică care căuta să câștige personalitățile din rândul popoarelor cucerite de Armata Roșie. Așa i s-a întâmplat și scriitorului care, poftit în Uniunea Sovietică, a plecat să cunoască realitatea socialistă. Spre deosebire de Panait Istrati, invitat și dânsul două decenii mai devreme, care, spre cinstea sa, a vrut să cunoască cu orice preț adevărul, Sadoveanu a procedat altfel. Rămas incognito în Uniune, Panait
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
au semnat, l-au și respectat? Nu-mi vine să cred. Cei doi colegi ai mei însă precis l-au semnat. Iar Alexandru Paleologu, care a supraviețuit comunismului, a mărturisit public că l-a și respectat. Așadar Preda m-a poftit la el în birou și mi-a spus: — Monșer, te angajez, deși am auzit că pui bombe pe unde treci. Așa că fii atent, să-mi spui și mie când te apucă... Cam așa ceva. Nu mai știu ce-am zis. Oricum
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Politicul a confiscat meciul de Cupa Davis dintre România și Franța. Se va servi și se va returna sub înaltul patronaj al Prefecturii Capitalei și al celor șase primării de sector. În tie-breakul cu Opoziția, Puterea are minge de meci. Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sută de dolari de meci. N-ai cum să-ți conservi sărăcia, atunci cînd te învîrți numai printre oameni bogați. Sigur că Nețoiu e liber să umble în buzunare cu ce monedă dorește și să dea pe semințe cît îi poftește inima. Banii sînt ai lui, munciți cu sudoare, nu încape vorbă, pînă la ultimul cent. Și, în fond, nu e vorba decît despre 5 dolari, într-o țară din care s au evaporat sute de miliarde. Iar Nețoiu nu se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Cînd era la apogeul carierei de cameraman al echipei naționale, a plecat împreună cu selecționerul Ienei să filmeze viitorul adversar, Danemarca, într-un meci amical la Sevilla. Spaniolii i-au primit foarte bine, le-au întins pe masă tot ce le poftea inima, apoi i au dus la stadion. Poate din cauza caniculei din Andaluzia, poate și din pricina vinului de Malaga, prima repriză a meciului nu s-a înregistrat, tricolorii rămînînd doar cu ultimele 45 de minute drept material didactic. După Revoluție, Corneliu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
omăt 5) Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: harnice plânge a strica instruiți inamici a opri 6) Imaginează-ți (și scrie) un dialog pe care îl poate avea Andrada cu o furnicuță. Mâțișor - Miau! Miau! Miau! - Poți să miauni cât poftești. Astăzi ești pedepsit. Stai afară pentru că ai fost rău! Trebuie să înveți cum să te porți cu prietenii mei. - Ce-ai pățit, Alice?Vorbești singură? - Nu, mamă. Îl cert pe Mâțișor. L-a zgâriat rău de tot pe Vlăduț
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește moravurile și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anul 90 al erei noastre cînd și-au canonizat scriiturile prin adunarea de la Jamnia, dar sigur au mai umblat cu melesteul prin ele multă vreme după această dată. Dacă au curajul să se mai maimuță- rească cu aceste nemernicii, îi poftesc pe întunecați să citească Apocriful Genezei descoperit la Qumran în anul 1947 care le demască toată făcătura lor drăcească. Și mai sînt documentele descoperite în același loc, pe care șărpăria de la Vatican le-a pus la popreală pentru că nu dau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geți nu aveau în obicei să umble în patru labe în fața altora(așa cum o fac urmașii lor astăzi) și-au strunit sirepii, au dat săbiile la tocilă și l-au așteptat pe bădia Filipoi Enia să-l între- be de ce poftește la toriștea lor. Pentru că urgia era mare, s-a adunat neamul geților din toate ținuturile și rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mazilirea lui Bazorio de către dage balo s-a făcut pentru că acesta rîvnea să devină rege(vezi T 30) încălcînd tradiția geților de a-și alege con- ducătorul dintre cei mai vrednici. Este prima menționare a zburdălniciei unui mato de a pofti la transformarea funcției eligibile într-una ereditară cu implicații majore asupra factorilor de putere din societate. Prin galatul Ilie, istoria ne aduce dovada că nu toți galii au fost păruiți de boero Biseto și alungați, ci unii mai liniștiți la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
caracterul flexibil, fiind fixate pentru valoarea interjecțională cu o anumită formă. Singurele interjecții care au forme flexionare sunt interjecțiile cu semnificație imperativă uite, poftim și haide, care au forme cu desinența verbală de persoana a II-a plural -ți: uitați, poftiți, haideți sau cu desinența verbală de persoana I plural - m: - haidem, poftim. Pentru interjecțiile uitați, poftiți și poftim, existența desinenței se explică prin originea lor verbală (vezi infra, 5.1.3). Astfel, există o opoziție între formele uite, poftim și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a se uita/a privi chiorâș/chiondorâș etc.); în plus, multe sunt popular-regionale sau/și, se pare, învechite. Privesc chiondorâș la asistentă (T. Mușatescu, De-a puia gaia) La fel de fericit s-a simțit pesemne Noica, în Maramureș, când o femeie, poftindu-l în casă printr-o ușă nefiresc de îngustă, i-a spus că se intră pe ea "lăturiș". Noica s-a grăbit să proiecteze cuvântul pe cerul metafizicii, spunând că așa intră românii în istorie: en biais, "lăturiș" (G. Liiceanu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” .Din cele vânătore ști ne povestea cum un boier a organizat o vânătoare de iarnă pe terenul moșiei sale la care, a poftit un vânător bătrân din sat, care cunoștea bine locurile unde se ascunde vânatul. Bătrânul a venit de dimineață la conacul boierului, dar acesta, obijnuit să doarmă dimineața până târziu, nu era gata de plecat la vânătoare, și pentru ca să stea de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se ascunde vânatul. Bătrânul a venit de dimineață la conacul boierului, dar acesta, obijnuit să doarmă dimineața până târziu, nu era gata de plecat la vânătoare, și pentru ca să stea de vorbă despre organizarea vânătorii din acea zi, boierul l-a poftit în casă, și în timp ce se pregătea, îl întreba pe bătrân tot felul de treburi vânătorești. Boierul a stat la masă mai mult timp, ceea ce l-a cam indispus pe bătrân. Când boierul l-a chemat la masă și pe bătrân
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata i-a îmbrăcat cu haine de ale lui, le-a făcut opinci din piele de porc neargăsită, le-a dat mâncare pentru drum, dar i-a poftit, cu lacrimi în ochi, să plece. Au lăsat nemții o scrisoare de mulțumire, care însă, de frica securității comuniste, a fost arsă fără a fi citită. Dacă pentru mămica scopul vieții a fost ridicarea copiilor pe o treaptă superioară de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
asupra lui Mircea. S-a trezit ca buimac, a văzut că nu-i arma și a îngălbenjit. A ieșit afară din dormitor și umbla năuc. L-am întrebat „ce caută”și n-a fost în stare să spună. L-am poftit în cancelarie, a văzut arma cu baineta pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. în luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]