10,542 matches
-
Încât/ Buzele tale/ Pun două amprente/ Cu zmeuri de miere/ Pe buzele mele.” Citindu-i poemele, m-am trezit în fața unor tablouri pline de grație, cu tuse delicate, amintindu-mi de François Boucher, unde tablourile capătă o coloratura emoționantă. Să pomenim numai de „Diane sortant du bain” sau de „Blonde Odalisque”. Și asta face Baki Ymeri, pictează delicate scene emoționante, pe fundalul cărora parcă auzi sonata „Claro de luna” a lui Beethoven. Dar, dincolo de simplitatea desăvîrșită a emoției pure, se desfasoara
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
sunt cunoscuți încă din această viață. În această situație, smerenia trebuie să-i umbrească. Părintele Iachint a avut dar de duhovnic. Credincioșii l-au căutat, l-au ascultat și l-au iubit. Acum și-l amintesc în rugăciune și-i pomenesc vorbele înțelepte: „Vorba sună, fapta tună ...!“ Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
ca într-o „casă a pâinii“, oferindu-le, după obiceiul pământului, „pâine și apă“. Cuviosul stareț s-a strămutat la veșnicele lăcașuri după mulți ani de lucrare dăruită lui Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul le-au iertat păcatele și s-au rugat pentru ei. Neuitat de credincioși și de călugării pe care i-a format, Părintele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Din cer să reauzim eternele nirvanei, Cu pași mărunți, alunecând, iubindu-ne. În starea de a nu pleca din toamnă, Cu pașii rătăciți, prin sufletele întomnate, Un vis înnobilat, decis să se aștearnă, Vernisam, în cristalele de ploi curate. Și pomeniți într-un refugiu anestezic, Aevea presimțeam, că înfrunzim târziu, În meditarea buzelor, din alfabet angelic, Cu șoaptele cuvintelor, sonetele se scriu Lumina coaptă a florilor îngemănate, Învăluindu-ne, -ți vedeam cel chip rebel, În lanțul de frunze levantine, noi eram
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
Ea nu a stat ΄năuntru-ntre cârlige, Ci a venit la poartă-n chip subtil! Temându-se de foamete, bătrânii ... Temându-se de foamete, bătrânii Din Mânăstirea Iviru, pe vremuri, Strâns-au merinde multă, poame, gemuri Și n-au mai dat pomeni, de Hram, la unii Ce-au năvălit flămânzi și răi ca hunii Să ceară-o bucățică. „De nu, tremur Și mațele se strâng ca niște ghemuri De-ajuns-am să vânăm chiar și lăstunii” ... A doua zi, văzut-au miliarde De harnice
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
abia înflorite, de care se atașase în mod deosebit. Le-a mângâiat cu afect feminin, ca apoi să tresară, într-o stare de panică pe care mi-a împărtășit-o cu o explozie de mirare: “Au inghețat scânteioarele! Ai mai pomenit asta în iunie?!”. Ripostez, asigurând-o că e vorba de o eroare: “Ai o problemă de natură...literară, ești încă sub efectul cărții lui Nicolae Dabija”. Insistă să mă convingă că scânteioarele ei sunt înghețate. A durat asta până am
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
sau ce a fost ea, au fost împușcați la Otopeni... toți, copii curați, care au fost ridicați la oaste după 18 ani... De câte ori mă duceam la aeroport și primeam ierarhi, mă gândeam la ei, cei pe care nu-i mai pomenește nimeni azi. Acum soldații nu mai sunt pomeniți decât când luptă pentru cauze străine, în țări străine, și-i aduc morți, cu tricolorul. Biserica Ortodoxă românească, Biserica neamului ar trebui întrebată... Ce e un om în fața istoriei, când poate să
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
la Otopeni... toți, copii curați, care au fost ridicați la oaste după 18 ani... De câte ori mă duceam la aeroport și primeam ierarhi, mă gândeam la ei, cei pe care nu-i mai pomenește nimeni azi. Acum soldații nu mai sunt pomeniți decât când luptă pentru cauze străine, în țări străine, și-i aduc morți, cu tricolorul. Biserica Ortodoxă românească, Biserica neamului ar trebui întrebată... Ce e un om în fața istoriei, când poate să dispară mâine-poimâine? NU SUNTEM SOVINI! Luați albumele din
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
literară. Cronicarii activi de la acea dată erau invitați să nominalizeze, fiecare, câte un asemenea caz. Nu mai știu la cine m-am referit, nici la cine s-au referit ceilalți respondenți. Sigur e că nimeni nu se gândise s-o pomenească pe Angela Marinescu. Ceea ce poetei, atentă la tot ce se întâmplă în peisajul presei culturale, i s-a părut a fi o nedreptate în plus. Se considera, ea însăși, o victimă a conspirației tăcerii, conspirație cu atât mai tenace și
DEMN DE CONSEMNAT II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343587_a_344916]
-
tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic deosebit. O fi venit și el în control să vadă cum se mai descurcă. Acum întâlnirile lor erau mai rare. Îl
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
sunt cunoscuți încă din această viață. În această situație, smerenia trebuie să-i umbrească. Părintele Iachint a avut dar de duhovnic. Credincioșii l-au căutat, l-au ascultat și l-au iubit. Acum și-l amintesc în rugăciune și-i pomenesc vorbele înțelepte: „Vorba sună, fapta tună ... !“ Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
ca într-o „casă a pâinii“, oferindu-le, după obiceiul pământului, „pâine și apă“. Cuviosul stareț s-a strămutat la veșnicele lăcașuri după mulți ani de lucrare dăruită lui Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul le-au iertat păcatele și s-au rugat pentru ei. Neuitat de credincioși și de călugării pe care i-a format, Părintele
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
al lui Făt-Frumos?! îl șicană, surprinzător, Solitarul. Papa nu-l băga în seamă, lucru neașteptat pentru el. Flower-Power interveni clipind repede-repede și ea: -Mie mi-au plăcut Făt-Frumos și Cosânzeana. -Dar știi piesa? se bucură Papa. -Desigur! -Personajele de care pomeneam că mi-au rămas în minte erau zmeul și Sorina, fata de împărat... zise Papa. -Bine, bine, Sorina te atrăgea pentru fumusețea ei ori pentru norocul de a se fi născut prințesă? întrebă și Miramoț, cunoscătoare și prin profesie a
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
de prune!” De-aia îmi e plin paharul, Că-i gălbui, nici chihlimbarul Culoarea nu i-o întrece, Fiindcă nu beau apă rece. Of, iar la ultima fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul: Să n-aibă norocul meu, Să cadă în gropi mereu! Să-l latre câinii întruna, Mândre să n-aibă niciuna. Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine Și la Cristos
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
de un atare mare scriitor. Petre Rău încorsetează în narațiune un gen aparte, descriind, în detalii și idei, personajele. Recurgând la preziceri, magie albă, preoție, Magda încearcă să îl scoată pe Vlad din calvarul, în care ea considera, că se pomenise acesta. Ar fi avut și ea nevoie de a crede în ele, în preziceri, așa cum medita asupra lor. (pag.174) "...Mă tot gândeam, ce bine ar fi să devii conștient că ai puterea de a prezice". "M-aș fi mulțumit
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
l-a găsit pe idiotul acesta de șofer să fie așa de obraznic? Mai am să-i dau niște bani. De unde? Iar tâmpitul, aruncă și el cu banii, să arate că și el este patron. Când o să-i termine, te pomenești că o să mi-i ceară de față cu nemernicii ăștia. Ca să mă facă de râs. Îl bag în... i-am promis că acasă îi dau, nu aici. Acasă?..Aoleu! Măcar un telefon... Și lui Costi, să știe că mai întârzâi
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
șoapte, Șoapte care urlă prin vântul tomnatic A capitanului care comandă încă o moarte. Azi umbrele cailor leagă rănile celor goi, Sprijiniți de trunchiurile copacilor cu fețele moi. Și iată am rămas doar Tu și eu, Noi amândoi, Spre a pomeni sufletele robilor Tăi. DOR NESECAT Te-am privit prin dorul ochiului meu luminat, Ale cearșafurilor îngălbenite și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
este înfățișată ca o femeie plină de câință, copleșită de păcatele ei, ci mai degrabă, pretutindeni și întotdeauna, ca o femeie stăpânită de pasiune, gândurile ei necurate însoțind-o, chiar și în situațiile cele mai solemne. „Unde s-a mai pomenit să te adresezi lui Dumnezeu cu aceleași cuvinte pe care i le spui unui amant când săvârșești un adulter? Personajul acestui roman evoluează numai printre gânduri voluptoase și adultere, ceea ce este inadmisibil. După ce se face bine, doamna Bovary își continuă
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă. Dădu binețe și, nici una nici două, îl întrebă pe Filu dacă se simte vrednic să-i fie ucenic, deoarece auzise că taman asta și-ar dori. Copilul, după clipa întâi de uimire, înțelese că avea să
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
adevăr Și de rănirea sufletului, ego-ului Îi stă în inimă, în minte, într-adevăr! Oameni fără mâini, fără picioare Muncesc și își clădesc o viață nouă, Își schimbă destinul, găsesc alinare În mintea lor cultă și proaspăta rouă! N-așteaptă pomeni de nicăieri, oscior, Sunt veșnic în luptă cu viața lor crudă, Au pensula vieții în propriul picior, Domnul alină, bunătatea-i ce-abundă! Păcat că oameni întregi la corp, la cap Așteaptă să se dea pomeni în neștire, Trec prin
INIMĂ DE ŞARPE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377658_a_378987]
-
proaspăta rouă! N-așteaptă pomeni de nicăieri, oscior, Sunt veșnic în luptă cu viața lor crudă, Au pensula vieții în propriul picior, Domnul alină, bunătatea-i ce-abundă! Păcat că oameni întregi la corp, la cap Așteaptă să se dea pomeni în neștire, Trec prin viață, prostie căt încap, Se cred victime, dar e crasă nesimțire! Să te ferească Domnul de-așa copii Ce-ți aștern vremelnic lințoliul în patul morții, Se încolăcesc în jurul tău reci ca șerpii Pentru a lor
INIMĂ DE ŞARPE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377658_a_378987]
-
Vă aduc eu crăci acuma! zise tata Nițu. Da’ Leta unde e? - Păi nu fu cu voi!? - Fu, da’ când ajunsărăm acas’ nu știu încotro o luă! - Aici! coborî Leta de pe scările casei. Mă schimbai! - Te-oi fi udat, te pomeni!? - Decât la picioare! - Și voi? Voi nu sunteți uji? Ia’ vez’, fa, Leto și de ăștia! Să nu fie uji la picioare și să mă dea de năcaz!? - Eu nu sânt! sări Marius. - Nici eu! îi țini isonul Ionuț. - Văd
5. TATA NIŢU (FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378362_a_379691]
-
mai cumpărat două, un tractor, alte utilaje, Costache a făcut sera, că se pricepe, în spatele casei am plantat pomi, am construit un grajd sistematic și o instalație de biogaz, cu care încălzim sera și, nici nu știm când ne-am pomenit bogătașii satului...Biata tușa Leana (începu să plângă) a murit acum două luni...cât ne-a mai ajutat, săraca...Ea făcea menajul, ea vindea la oraș, lapte, brânză, zarzavaturi din grădină...Costi o ducea de noapte cu mașina la oraș
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
s-au născut din arta desenului. Muzica începu și ea să cânte cum îi venea mai frumos, când mai subțire, când moderat sau mai gros, ținând pasul cu Instrumentul, care se apucase și el să facă instrumentele pe care le pomenise și multe altele, pe care le știa sau le inventa pe moment. Dansul, ca să nu fie nici el mai prejos, începu și el să se miște cât putea de grațios, inventând tot felul de unduiri de trup și de pași
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]