3,541 matches
-
preponderent capitaliste, este prin contrast, mult mai puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
întreprinderilor economice majore contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului al XX-lea, alternativele istorice la posesiunea și controlul capitalist și-au pierdut cea mai mare parte a suportului. Partidele laburiste, socialiste și social-democrate au abandonat de mult ideea naționalizării industriei ca scop. Guvernele conduse de asemenea partide, sau cel puțin le includeau ca parteneri activi, privatizau
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune; - a avea (ceva) pe mână, a dispune de ceva; - a pune mâna: a face, a întreprinde ceva; a fura; a pune mâna pe ceva, a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite); a pune mâna pe cineva: a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; a găsi pe cel de care ai nevoie; - a-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu mâinile la piept sau cu căciula în mână: într-o atitudine umilă, supus, smerit; - cu mâna pe inimă (sau pe cuget): cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat; - a ajunge pe mâini bune: a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent; - a-și lua mâinile de pe cineva: a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva; - din mână în mână: de la unul la altul, de la om la om; - a da mâna cu moartea: a trece printr-
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
unele împărătese, regine, prințese: Hatșepsut, Cleopatra, Valeria Messalina, Cai Zong, Theodora, Ecaterina cea Mare... care au uzat de farmecele lor pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. În aceeași categorie a pseudocurtezanelor am inclus unele scriitoare, cântărețe, dansatoare, actrițe: Ban Zhao, Sei Shonagon, Lola Montez, Mata Hari, Isadora Duncan, Josephine Baker... ce ocazional au uzat de puterea seducției pentru a răzbate și a se menține în lumea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mare, Joséphine, Jiang Qing, Isadora Duncan, Colette, Edith Piaf, Marta Bibescu etc. Suveranele și prințesele și-au valorificat ocazional farmecele pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. Scriitoarele, cântărețele, dansatoarele, actrițele exemplificate au uzat de puterea de seducție pentru a răzbate în lumea artistică, pentru a-și pune în valoare talentele, pentru moduri confortabile de viață. Nuanțarea psihologică a comportamentelor de curtezane și de pseudocurtezane a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în cursul dansului lor sacru. Astăzi se pot observa asemenea experiențe în unele triburi africane, sau în cultul vaudou. Transa, urmată de o calmare, este atunci benefică. Tipul acesta de muzică, după părerea lui Aristotel, dozată cu grijă, eliberează, datorită posesiunii divine, milă și teamă, excitându-le. Asimilabilă unei cure, ea este cathartică. "Căci emoția care apare în anumite suflete cu energie, se întâlnește în toate, dar cu grade diferite de intensitate: astfel, ar fi, mila și teama, adăugându-le exaltarea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
răspândește un tip de mormânt format dintr-o parte subterană, oarecum analoagă hipogeului regal care conține, la fel ca acesta, ofrande variate, depozitate acolo pentru viața viitoare a mortului (alimentele sunt acum cea mai mică parte; ofrandele cuprind toată gama posesiunilor mobile, de la Îmbrăcăminte și bijuterii la paturi, vase, mobilă, unelte). La suprafață, există o parte publică unde este practicat cultul ofrandelor, care culminează cu o mare sărbătoare anuală, Sărbătoarea Văii, În timpul căreia, Amonxe "Amon" vine de la Teba pentru a vizita
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
provinciilor și a fiecărei regiuni În parte, cu diferitele lor pături inferioare și superioare, de exemplu În Africa de Nord, unde nu existau greci, sau În Asia Mică, unde aceștia erau predominanți; istoria socială, care Încearcă să analizeze religia prin categoriile de posesiune, vârstă, sex, formație și profesie, oraș și țară (proprietari de pământ, țărani, păstori), centru și periferie; istoria religiei cotidiene practicate efectiv, care este atât de diferită față de dorințele funcționarilor consacrați cultului; În sfârșit, istoria intelectuală (Geistesgeschichte) a religiei romane, religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că Washingtonul și Londra luau decizii care Îi priveau direct fără să le ceară părerea. La fel ca Marea Britanie, Franța era un imperiu - cel puțin pe hârtie. Dar În cursul ocupației Parisul se Înstrăinase de colonii. În orice caz, În ciuda posesiunilor importante din Africa și sud-estul Asiei, Franța a fost Întotdeauna o putere eminamente continentală. Manevrele sovietice În Asia sau viitoarea criză din Orientul Mijlociu nu-i priveau pe francezi - spre deosebire de englezi - decât indirect. Tocmai pentru că teritoriul Franței se micșorase simțitor, Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1945, 10 milioane de femei și bărbați (dintr-o populație activă de 21,5 milioane) erau Înrolați sau fabricau arme. În loc să dimensioneze efortul de război după resursele limitate ale țării, Winston Churchill a riscat totul, Împrumutând de la americani și vânzând posesiuni britanice din străinătate pentru ca banii și echipamentul să nu lipsească. Cum spunea un ministru de Finanțe din timpul războiului, În acești ani „Anglia s-a transformat din cel mai mare creditor În cel mai mare debitor din lume”. Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reușeau să se guverneze și să-și asigure subzistența, continuau să stăpânească o mare parte a globului. Această situație neverosimilă, ale cărei implicații nu scăpau elitelor indigene din coloniile europene, a avut consecințe perfide. Pentru mulți britanici, francezi sau olandezi, posesiunile imperiale alinau suferința și umilințele războiului din Europa. Ele Își demonstraseră valoarea materială În acel război ca resurse naționale vitale. Dacă n-ar fi avut acces la teritoriile Îndepărtate și la resursele materiale și umane din colonii, britanicii și Îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
apartenența lor formală la Coroană, legăturile afective cu Marea Britanie, alimentele și materiile prime furnizate, precum și forțele lor armate erau practic considerate bunuri naționale. Restul Imperiului Britanic avea la prima vedere mai puțin o valoare materială și mai mult una strategică: posesiunile din Africa de Est sau teritoriile și porturile controlate de britanici În Orientul Mijlociu și În jurul Peninsulei Arabice și Oceanului Indian erau apreciate În principal ca accesorii ale Indiei, principala posesiune imperială - care, la vremea respectivă, includea Sri Lanka, Birmania și teritoriile care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vedere mai puțin o valoare materială și mai mult una strategică: posesiunile din Africa de Est sau teritoriile și porturile controlate de britanici În Orientul Mijlociu și În jurul Peninsulei Arabice și Oceanului Indian erau apreciate În principal ca accesorii ale Indiei, principala posesiune imperială - care, la vremea respectivă, includea Sri Lanka, Birmania și teritoriile care formează astăzi Pakistanul și Bangladeshul. Toate imperiile europene se formaseră prin anexiuni sporadice, episodice și (cu excepția rutelor terestre și maritime care serveau India britanică) fără calcule privind coerența logistică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a sentimentului național la tinerii activiști de pe Întreg cuprinsul imperiilor (poate cu excepția Indiei, Însă și acolo ei au subestimat multă vreme amploarea și seriozitatea acestuia). Astfel, nici britanicii și nici celelalte puteri coloniale europene nu au anticipat colapsul iminent al posesiunilor și influenței lor maritime. După cum atestă istoricul englez Eric Hobsbawm, sfârșitul imperiilor coloniale europene le părea foarte Îndepărtat În 1939 chiar și studenților de la un seminar pentru tinerii comuniști din Marea Britanie și coloniile sale. șase ani mai târziu, lumea era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
proclamau, fie și numai În principiu, importanța unei asimilări culturale uniforme care ar fi fost de neconceput pentru administratorii coloniilor britanice, belgiene, spaniole sau portugheze 2. Numai În Franța era posibil ca guvernul din metropolă să trateze cele mai prețioase posesiuni coloniale nu ca pe niște pământuri străine, ci drept anexe administrative ale Franței Înseși. Astfel, „Algeria” era doar o expresie cu utilitate geografică: regiunea cu acest nume acoperea, În ordine administrativă, trei departamente franceze (În care Însă numai rezidenții europeni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
importanță majoră În deceniile următoare, dar a trecut neobservată la vremea respectivă. CEE s-a născut nu din forță, ci din slăbiciune. După cum evidenția raportul lui Spaak din 1956, „Europa, care altădată avea monopolul producției și obținea resurse importante din posesiunile sale de peste mări, Își vede astăzi poziția externă slăbită, influența În declin și capacitatea de progres erodată prin fărâmițare”. Britanicii au refuzat să se alăture CEE exact pentru că nu Înțelegeau - Încă - situația În care se aflau. Ideea că Piața Comună
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1967, stagiul minim obligatoriu era de patru ani. Până În 1973 și-au pierdut viața 11.000 de soldați: o rată a mortalității net superioară, ca procent din populația națională, celei Înregistrate de armata americană la apogeul războiului din Vietnam. Protejarea posesiunilor coloniale portugheze era costisitoare, sângeroasă și din ce În ce mai disperată - forțele armate o știau mai bine decât oricine. și nu era singurul lor motiv de frustrare. Vrând să-și consolideze puterea și să distragă atenția de la problemele externe ale Portugaliei, Marcello Caetano
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politica naționalistă, folosind istoria neglijată și „ultragiată” a Rusiei ca pe o armă Împotriva provocărilor externe și a intrușilor „cosmopoliți”. Politica amintirilor neonorate - chiar dacă ele diferă În detaliu sau chiar se contrazic - era ultimul liant dintre fosta matrice sovietică și posesiunile ei imperiale. Toate aceste țări aveau resentimente față de subaprecierea de către comunitatea internațională a suferințelor și pierderilor lor din trecut. Cum rămânea cu victimele Gulagului? De ce nu fuseseră despăgubite și comemorate asemenea victimelor și supraviețuitorilor nazismului? Cum rămânea cu milioanele de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidul Comunist Francez (PCF) 86; Partidul Socialist 201, 504-505; patrimoine culturel 702-703; pedepse pentru colaboraționiști 56; pierderi și umilințe 744; planificare guvernamentală 77, 305; planificare indicativă 305; Planul Schuman 153-156; politica stângii americane 722; politicile economice ale lui Mitterrand 506-508; posesiuni 260-267; posesiuni În Africa 261-262; poziția postbelică 115-119, 744; privatizarea sectorului public 508; problema germană 117-119; producerea filmelor 353-354; Program Comun 504; programul de acțiune al Consiliului Național Francez al Rezistenței 74; răspunsul la declinul francezei ca limbă importantă 692-693
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Francez (PCF) 86; Partidul Socialist 201, 504-505; patrimoine culturel 702-703; pedepse pentru colaboraționiști 56; pierderi și umilințe 744; planificare guvernamentală 77, 305; planificare indicativă 305; Planul Schuman 153-156; politica stângii americane 722; politicile economice ale lui Mitterrand 506-508; posesiuni 260-267; posesiuni În Africa 261-262; poziția postbelică 115-119, 744; privatizarea sectorului public 508; problema germană 117-119; producerea filmelor 353-354; Program Comun 504; programul de acțiune al Consiliului Național Francez al Rezistenței 74; răspunsul la declinul francezei ca limbă importantă 692-693; războiul din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidul Social-Democrat 500; Partidul Socialist din Marea Britanie (PSMB) 371; performanța economică În comparație cu Germania de Vest 329-333; planificare guvernamentală 76, 307; Planul Oțelului (din 1977) 423; plecarea din Asia de Sud 271; politica internă În perioada postbelică 157; politica prețurilor și veniturilor 494; posesiuni asiatice 259; posesiuni imperiale 257-258, 271-279; temeri față de Uniunea Sovietică 114; preocupări postbelice 113; privatizarea bunurilor din proprietatea statului 497-499, 723; privatizarea căii ferate 499; programul atomic 115, 156; putere nucleară 156; rata sărăciei 673-674, 723; rata șomajului (În 1977
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidul Socialist din Marea Britanie (PSMB) 371; performanța economică În comparație cu Germania de Vest 329-333; planificare guvernamentală 76, 307; Planul Oțelului (din 1977) 423; plecarea din Asia de Sud 271; politica internă În perioada postbelică 157; politica prețurilor și veniturilor 494; posesiuni asiatice 259; posesiuni imperiale 257-258, 271-279; temeri față de Uniunea Sovietică 114; preocupări postbelice 113; privatizarea bunurilor din proprietatea statului 497-499, 723; privatizarea căii ferate 499; programul atomic 115, 156; putere nucleară 156; rata sărăciei 673-674, 723; rata șomajului (În 1977) 494; rata șomajului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Garantare a Industriilor 509; Biserica Catolică În perioada postbelică 215; complicitate la Holocaust 734, 737; evrei 734, 741; List Pim Fortuyn 676, 678; musulmani 676; Partidul Catolic 245; Partidul Popular Catolic 245; pedepsirea colaboraționiștilor 56-57; pillars 245; planificare guvernamentală 77; posesiuni imperiale 259; protestanți 245; reacția față de imigranți 676, 678; recunoașterea Holocaustului 741-742; statistici ale populației 307 omogenitate postbelică 40 OPEC - vezi Organizația Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) Operațiunea „Dunărea” 407 Ophuls, Marcel 744 orașe agroindustriale 381, 571 Orbán, Viktor 299
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]