5,162 matches
-
eșecul metafizicii tradiționale și al "marilor povestiri de legitimare". Dacă "filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică și epistemologică diferită caracterizată, printre altele, prin: imposibilitatea tratării istoriei ca un curs unitar, absența reperelor de certitudine, efemeritatea fenomenelor și stărilor, criza de identitate și identificare, imprevizibilitatea acțiunilor și inovațiilor etc.
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este explicabilă prin "moștenirea modernă" a cărei pretenție de obiectivitate și raționalitate universală a devenit din ce în ce mai inoperantă pentru o epistemă dominată de antifundaționalismul, failibilismul, contingența, diferențierea și pluralitatea spiritualității postmoderne (Rorty 2000), dar și de deschiderile onto-teologice, ecumenice și ecosistemice ale transmodernității (Carpinschi 2008). În aceste circumstanțe socio-culturale, cred că se impune remodelarea eco-sistemică și comprehensivă a conceptului modern de "ideologie". Definițiile curente ale ideologiei se referă la aceasta dintr-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Paris: La Découverte. Lipset, Seymour M. și Stein Rokkan. 1967. "Cleavage structures, party systems, and voter alignments: an introduction" in Seymour M. Lipset și Stein Rokkan. eds. Party Systems and Voter Alignments. New York: Free Press, 1-64. Lyotard, Jean-François. 1993. Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Miller, David. coord. 2000. Enciclopedia Blackwell a gândirii politice. București: Humanitas. Noica, Constantin. 1998. Devenirea întru ființă. Încercare asupra filosofiei traiționale. Tratat de ontologie. Scrisori despre logica lui Hermes. București: Humanitas. Pasti, Vladimir. 1995
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu semnificație? Premisa de la care pornesc este că da. Trei dintre cei mai importanți exegeți blakeeni, S. Foster Damon, Northrop Frye și David V. Erdman, demonstrează în chip convingător existența unei varietăți de sisteme blakeene 12. Cu toate că, în contextul cultural postmodern din prezent, planează o serie de suspiciuni față de orice tentativă de abordare sistematică a unui fenomen literar, continuu să cred că un poet extrem de dificil precum Blake nu ar putea fi înțeles în absența unei abordări holistice, menite să scoată
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care să nu-l fi creat în cursul creării unei practici, nici un etalon de raționalitate care să nu facă apel la un astfel de criteriu, nici o argumentare riguroasă care să nu se supună convențiilor noastre proprii. Acești bărbați și femei "postmoderni" înțeleg că disputele despre lume sînt cîștigate, pierdute sau întrerupte printr-un proces de ciocnire a unor interlocutori povestitori. În aceste "turniruri" folosesc toate trucurile din manualul persuasiunii și înșelăciunii. Ei caută să-i facă pe oponenți să arate neinformați
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Pérez-Diaz, The Return of Civil Society: The Emergence of Democratic Spain, Cambridge, Mass. și Londra, 1993, p. 62. 26 John Keane, Public Life and Late Capitalism, Cambridge și New York, 1984 și "The Modern Democratic Revolution: Reflections on Lyotard's The Postmodern Condition", în Andrew Benjamin (ed.) Judging Lyotard, Londra și New York, 1992, pp. 81-98. 27 Vezi remarcile interesante (deși dăunătoare) asupra problemei relativismului și a universalismului în Chris Hann, "Introduction: Political Society and Civil Anthropology", în Chris Hann și Elizabeth Dunn
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
p. xlii. 32 Ibid, p. 194. 33 Richard Rorty, "Human Rights, Rationality and Sentimentality", în Susan Hurley și Steven Shute (ed.), Human Rights, New York, 1993, pp. 112-134. 34 Vezi contribuția mea, "The Modern Democratic Revolution: Reflection on Lyotard's The Postmodern Condition", op. cit., și studiul meu în pregătire despre viața, timpurile, opera politică și estetică a lui Václav Havel, intitulat provizoriu The Temptations of Power, Londra, München și New York, 1999. 35 Alasdair MacIntyre, After Virtue, Notre Dame, 1981, p. 245. 36
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Communities, op. cit. 16 Citat în Marianne Weber, Max Weber: A Biography, New York și Londra, 1975, p. 653. 17 Vezi Johan Huizinga, Patriotism and Nationalism in European History, op. cit. 18 John Keane, "The Modern Democratic Revolution: Reflections on Lyotard's The Postmodern Condition, în Andrew Benjamin (ed.), Judging Lyotard, Londra și New York, 1992, pp. 81-98. 19 Craig Calhoun, Civil Society and the Public Sphere, "Public Culture", nr. 5 (1993), pp. 275-276. 20 Dominique Colas, Civil Society and Fanaticism: Conjoined Histories, Stanford, 1997
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Spinei, 516 pag. • Mass media, astăzi, Dorin Popa, 248 pag. • Metodele în sociologie, Henri Peretz, 152 pag. • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche, 184 pag. • O psihologie a educației, Gabriel Albu, 404 pag. • Parteneriate școală-familie-comunitate, 172 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Procese interpersonale, Ștefan Boncu, 280 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romancieri interbelici, Livia Iacob, 180 pag. • Să înțelegem jurnalismul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
aceste paralelisme depășesc chiar și limitele psihocriticii lui Charles Mauron. Monografia lui Cornel Ungureanu va ocupa un loc important într-o viitoare biobibliografie Slavici. Capitolul I al lucrării, Plecarea de acasă, reflectă imaginea lui Slavici-omul văzută prin ochii cititorului Europei postmoderne pe care criticul timișorean pare să-l reprezinte perfect. El reușește "prin intuiție să pătrundă în nucleul expresiei în intimitatea gândirii celui despre care scrie (Gh. Grigurcu): Între cei patru întemeietori ai vârstei clasice el (n.a. Slavici) este înfăptuitorul fiindcă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Centrală Universitară, București, 1983. Romanul românesc în interviuri, O istorie autobiografică, I-II, antologie, text îngrijit, sinteze bibliografice și indici de Aurel Sasu și Mariana Vartic, partea II, Editura Minerva, București, 1985-1986. D. Bibliografie generală (domenii conexe) Bauman Zygmunt, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura "Amarcord", Timișoara, 2000. Bîrlea Ovidiu, Mușlea Ion, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hașdeu, Editura Minerva, București, 1970. Bolovan Ioan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
195 George Călinescu, op. cit., p. 511. 196 Idem., p. 512. 197 Magdalena Popescu, op. cit., p. 214. 198 Idem., p. 214. 199 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), Editura Polirom, București, 2001, p. 56. 200 Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 85. 201 Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997, p. 66. 202 Ileana Mălăncioiu, op. cit., p. 243. 203 René Girard, Violența și sacrul, traducere de Mona Antohi, Editura Nemira, București
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de Științe ale educației (Universitatea PetrolGaze din Ploiești). A publicat numeroase cărți care explorează trei domenii majore de cercetare: filosofia educației, postmodernismul educațional și implicațiile sale practice, precum și managementul clasei de elevi (Spațiul public și educația la vechii greci; Pedagogie postmodernă; Despre pedepse și recompense în educație; Cioran. Vitalitatea renunțării; Educația în postmodernitate; Managementul clasei (edițiile I și II); Profesorul între autoritate si putere; ș.a.). A participat și a coordonat proiecte de cercetare naționale și internaționale în domeniul educației. A fost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ROMANIA EMIL STAN Lecția uitată a educației Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte cheie: criza educației, autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
îi stătea lui în putință. Astăzi, acest lucru este posibil doar printr-o nouă paradigmă, una care să readucă în actualitate lecția uitată a educației. Emil STAN, 10 august 2014 Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne "Chiar atunci sosi și vulpea: - Bună ziua, zise vulpea. - Bună ziua, răspunse cuviincios Micul Prinț întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni. - Sunt aici, zise glasul, sub măr... - Cine ești tu? zise Micul Prinț. Ești tare frumoasă... - Sunt o vulpe, zise vulpea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei zice nimic. Graiul e izvor de neînțelegeri". (A. de Saint-Exupéry, Micul Prinț, Editura RAO, București, 2002) 1.1. Educația ca îmblânzire Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea ilustrează perfect ambiguitatea paradigmei educaționale postmoderne. La prima vedere, pare că Micul Prinț este acela care joacă rolul magistrului, devreme ce vulpea îl roagă stăruitor să o îmblânzească. Dar se află Micul Prinț în situația magistrului? Dacă suntem de acord cu ceea ce scrie Thomas Mann în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
simțit nevoia și a vrut să fie modelat, vegheat și sporit până într-atât, încât să se poată apoi desprinde, îndepărta, ba chiar întoarce împotriva celui care l-a însoțit și îndrumat o vreme". (Liiceanu, 1991, p. 277) În varianta postmodernă pe care, credem noi, întâlnirea Micului Prinț cu vulpea o ilustrează perfect, fiecare se află, sau crede că se află, în centru. Sigur, la prima vedere s-ar părea că vulpea ocupă marginea pentru că are conștiința acută a nevoii de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și el marginea, ignorant cum se află în raport cu nevoia de celălalt (nevoia însoțirii). Drumul către adevăr (către descoperirea de sine) nu poate fi parcurs decât împreună cu un altul care, deși este diferit de noi, ne seamănă în anumite privințe. Varianta postmodernă a scenariului paideic pare a presupune migrarea simultană a celor doi magistru și discipol/profesor și elev dinspre margini către centru. 1.3. Recuzita postmodernă a educației Vulpea configurează un scenariu paideic centrat pe două elemente: pentru a "îmblânzi"/educa
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
împreună cu un altul care, deși este diferit de noi, ne seamănă în anumite privințe. Varianta postmodernă a scenariului paideic pare a presupune migrarea simultană a celor doi magistru și discipol/profesor și elev dinspre margini către centru. 1.3. Recuzita postmodernă a educației Vulpea configurează un scenariu paideic centrat pe două elemente: pentru a "îmblânzi"/educa pe cineva îți trebuie foarte multă răbdare, ca prim element, și "graiul e izvor de neînțelegeri", ca al doilea element. Răbdarea este importantă în educație
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
unui proces instructiv-educativ mecanizat și repetitiv, pentru entuziasm și spontaneitate în defavoarea unor strategii și metode concepute din perspectiva unor obiective prestabilite, pentru autoritate slabă (despre care vom vorbi ulterior) în defavoarea puterii etc. Practic, vulpea propune un proiect educațional de factură postmodernă, ca un răspuns exasperat (de aceea exagerat) la rigiditatea și birocratizarea tipului modern de educație (să nu uităm una din tainele pe care vulpea i-o spune Micului Prinț: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui". (Onfray, 2008, p. 106) Prezența vulpii în configurarea scenariului paideic pare a sugera "răsturnarea copernicană" operată de postmoderni prin centrarea demersului lor pe corp în detrimentul spiritului, pe simțuri în detrimentul rațiunii, pe plăcere în detrimentul datoriei. Graiul este izvor de neînțelegeri pentru că școala cultivă acele elemente ale limbajului care țin de comunitate, care descriu și permit asimilarea acelor habitudini, mentalități
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
simplu proces de transmitere, atunci trebuie să ieșim din cadrele "comunității raționale" pentru a ne dobândi vocea proprie, caz în care avem nevoie de un îmblânzitor anume și nu de orice îmblânzitor; din aceste motive, credem că, în varianta sa postmodernă, educația reprezintă evenimentul întâlnirii dintre acela care simte cu disperare nevoia de îmblânzire și îmblânzitorul său; vulpea îl căuta pe Micul Prinț care, confuz încă, își părăsise planeta fără să știe că era în căutarea vulpii. Cu alte cuvinte, contează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
știe că era în căutarea vulpii. Cu alte cuvinte, contează doar ceea ce este spus, indiferent de care membru al comunității respective este spus, ceea ce trimite în plan secundar modul în care este spus, "vocea particulară a unui vorbitor anume". Pentru postmoderni, modernitatea a golit individul de conținut prin intermediul educației, pentru a promova cetățeanul, acea persoană care și-a însușit discursul de legitimare specific comunității respective, care este înainte de toate membru al acelei comunității și care va percepe lumea într-o manieră
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]