11,065 matches
-
care nu le-a citit, lui Îi ajunge să desprindă dintr-o zi cele câteva secunde ale replicii lui pentru a ajunge să coincidă exact cu dorința Celuilalt. Tentativa de seducere a Ritei nu se bazează numai pe cărți. Phil profită astfel de blocajul său temporal ca să Învețe să cânte la pian și merge „În fiecare zi” la un profesor. Știe de fapt că Rita Își dorește ca bărbatul vieții sale să cânte la un instrument muzical. Un antrenament intensiv În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
mare precizie ceea ce au citit, precum și obiectul mobil al discuției lor. Doar că această indecizie nu prezintă numai inconveniente. Ea are totodată și oportunități În cazul În care diferiții locuitori ai acestei biblioteci transiente și-ar observa șansa și ar profita de ea ca să o transforme Într-un autentic spațiu fictiv. Faptul că biblioteca virtuală a replicilor noastre despre cărți se atașează ficțiunii nu trebuie Înțeles Într-un sens peiorativ. Într-adevăr, ea este capabilă, În măsura În care coordonatele ei sunt respectate de către
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dintre paradoxurile existenței: omului obișnuit nimeni nu-i acordă nici o importanță; În schimb, cel Înzestrat cu calități, mai ales sufletești, este predestinat să stârnească nu numai invidiile celor din jur, dar și interesele egoiste ale acestora, care vor căuta să profite la maximum de pe urma calităților sale - așa cum se Întâmplă, de exemplu, cu mărul Încărcat de roade, căruia oamenii Îi rup, din lăcomie, crengile; astfel, el nu poate să-și Împlinească, până la capăt, anii rodirii, murind Înainte de vreme.) Cine știe totul nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este vecin. (Calitatea coexistenței depinde prin excelență de caracterul fiecăruia În parte.) Spune-i amicului un secret și-ți va pune gheara-n piept. (Desigur, șantajul nu este caracteristic oricărui prieten, ci numai celui ipocrit, care nu va ezita să profite de pe urma secretelor sau proiectelor pe care, Într-un moment de sinceritate, i le-ai prezentat: „Dacă-ți divulgi secretele, se Înmulțesc aceia care complotează Împotriva ta”.) Când treci prin țara orbilor, Închide și tu un ochi. (Altfel riști ca, prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că, Într-adevăr, dacă n-am Încerca atât de mult să ne explicăm ce este, de fapt, starea de fericire, ne-am simți mai fericiți. Μ Unii oameni au Întâmplări de viață interesante, pline de semnificație, dar nu știu să profite de pe urma lor; nu știu să le transforme În experiențe de viață pilduitoare, care să-i ajute să Îndrepte ceva din comportamentul lor (sau să-și proiecteze mai bine viitorul). Existența unor astfel de oameni Îndreptățește, o dată În plus, ideea despre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-ți spui. Μ Omul singuratic se prăbușește, până la urmă, strivit de propria-i mentalitate tristă despre semeni, oameni sau despre lume. Μ Norocul nu este altceva decât acel lucru, fapt sau Întâmplare de care am știut, pe moment, să profităm din plin. De aceea se și spune că numai În puține cazuri norocul se oferă: de cele mai multe ori, pentru a fi Întâlnit, el trebuie căutat cu insistență. (Este cunoscută, În acest sens, zicala: „Norocul Îi Însoțește pe cei temerari și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
legalizarea avortului” -, nu am rezistat tentației de a deschide o scurtă și, implicit, schematică paranteză ecologică. Or, tocmai în această paranteză s-a strecurat o observație a mea privind iubirea așa-numită „împotriva naturii” (dar nu neapărat homosexuală) și am profitat de ea ca să plasez o mică răzbunare împotriva lui De Marsico, pentru că l-a numit „porc” pe Braibanti 1 și pentru că a condamnat iubirea homosexuală, care, nefiind dedicată procreării, ar fi nocivă pentru perpetuarea speciei. Contextul în care se plasa
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
într-o închisoare pentru minori, din lipsă de locuri, a fost încarcerat la San Vittore 1. În celulă mai erau doi deținuți (unele ziare spun că vârstnici, altele, minori și ei, sau cel puțin foarte tineri), care au încercat să profite de el. El s-a revoltat și a fost violat de cei doi. Toți știu bine că „privirea victimei îi sugerează călăului ce să facă” (și că Maria Goretti 2, s-o spunem, este răspunzătoare pentru sacrificiul său măcar în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sau mai puțin definite - sunt excluse de la marea îndopare nevrotică. Cei care sunt încă „săraci” la modul clasic, multe categorii de femei, urâții, bolnavii și, ca să revenim la discuția noastră, homosexualii, sunt excluși de la exercițiul libertății unei majorități care, deși profită de pe urma unei toleranțe, fie ea și iluzorie, n-a fost niciodată în realitate atât de intolerantă. Ziaristul care a abordat în articolul nostru problema sexului la închisoare, erijându-se în purtătorul de cuvânt al unei astfel de majorități, s-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care prezintă interes și rămâne deschisă în continuare nu este dacă al șaselea ciclu Kondratieff este realizabil, ci care firme, organizații, corporații, țări și/sau regiuni își „permit” și-și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
publică (R.P., 2004; Ică jr. și Morani, 2002). Și cum astfel de precauțiuni au fost greu de respectat, problemele au început să apară. Astfel, s-au evidențiat o serie de ambiguități, după cum constată O. Sferlea, ambiguități din care însă au profitat ambele părți. Politicienii au încercat totul pentru a specula capitalul simbolic bisericesc în ochii cetățenilor și aceasta s-a făcut prin producerea ilegală de iconițe sau calendare cu ștampilă electorală, prin declarațiile de intenție, închinăciunile largi în fața camerelor de luat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clare, de exemplu, Dan Bădulescu „atacă” cultul New Age și-i aduce o serie de acuze: goana după bunăstarea materială; păgânism; fapt mai mult social, plin de diversitate, eclectism, nonierarhic, fluid; folosește modalități de recrutare înșelătoare, convingerea coercitivă, abuzurile, escrocheriile; profită de atractivitatea modei, fiind mereu în pas cu moda (Bădulescu, 2001, pp.9-25). Așadar, se apreciază că fenomenul sectar este unul religios social, dar și politic. „Secta este periculoasă din toate punctele de vedere, mai ales din punct de vedere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru ceilalți, umilință și acceptarea faptului că se poate înșela în judecățile sale. Motivații: entuziasm, comunicare și determinare puternică; Scop: poziție și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru a realiza un studiu de calitate, deoarece există o interacțiune continuă Între aspectele teoretice examinate și datele colectate. Pe parcursul colectării datelor, doar un cercetător cu experiență va fi capabil să nu se lase Încurcat de oportunitățile neașteptate, ci să profite de ele; În același timp, el va acorda suficientă atenție pentru evitarea procedurilor ce ar putea fi supuse biasului. Din păcate, nu există teste pentru a face diferența Între persoanele care au șanse să devină buni cercetători și cele care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai puternică pentru a compara două organizații guvernamentale, dar de tipuri diferite. Aceste reorientări ale planului de Început exemplifică tipurile de schimbări ce pot surveni În designul unui studiu de caz. Experiența lui Blau arată cum un cercetător capabil poate profita de pe urma oportunităților care i se prezintă și a deplasărilor care au loc În preocupările teoretice, pentru a produce un studiu de caz clasic. Când se produce o reorientare, trebuie să vă mențineți un punct de vedere obiectiv și să recunoașteți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în volumul Din versurile lui I. V. Adrian (1871). În paginile „Bondarului”, A. combate vehement „reacțiunea”, adică pe cei ce în țară sau în afara granițelor ei se opuneau procesului de consolidare a Unirii. El satiriza, de asemenea, pe cei care profitau de conjunctura politică pentru a-și satisface ambițiile și interesele personale. Lipsa de finețe a umorului, jocurile de cuvinte neinspirate, lexicul cu reminiscențe italienizante îl împiedică să fie un scriitor satiric remarcabil. Totuși, micile tablouri sociale strânse sub titlul Comedii
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
Natural, eu evitam să iau inițiative... anticomuniste. Eram interpretul... și atît. De obicei nu eram repartizat cu personalitățile franceze În același automobil. O dată, la prima vizită, am fost În mașină cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care, profitînd și el de un sfert de ceas de puțină liniște, conversa mai relaxat și m-a felicitat pentru calitățile mele de interpret și, datorită acestei remarce l-am Întrebat dacă pot rămîne În cadrele Ministerului. A spus da. Eu n-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oficială franceză Într-o țară din care plecasem pentru că nu mai voiam să trăiesc acolo nu a reprezentat un caz de conștiință... Cerusem să mi se dea, În cele trei-patru zile de program oficial, o oră liberă de care am profitat să-mi văd mama și bunica cealaltă, nu bunica acum stabilită În Franța, și să le aduc cîte ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea rămășițele burghezo-moșierimii. Așa că n-aveam mustrări de conștiință că am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Deși unii au suferit și au fost lipsiți de ajutor, alții, chiar dintre cei neafiliați nici unui partid politic, au participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, În timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți, unii dintre ei profitînd considerabil În urma oprimării semenilor lor. În fapt, experiența comunistă, așa cum a fost ea percepută la nivel individual și societal, a fost complexă, cu indivizi pe post de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
chestiuni. El subliniază (este o axiomă) că relația dintre PCR/PMR și URSS era la sfîrșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50 de „dependență absolută”. Dej a jucat cartea de supunere față de Stalin, cîștigîndu-i acestuia Încrederea. El a știut să profite de măsurile luate de Stalin În perioada amintită pentru a scăpa de principalii săi competitori. După ce În 1944 Îl Înlăturase pe Ștefan Foriș, Între 1948 și 1957 Dej a reușist să scape pe rînd de Lucrețiu Pătrășcanu, Vasile Luca, Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau ale observatorilor de pe margine. Dar numeroase fapte pot rămîne neexplicate sau interpretate eronat dacă nu se ține seama și de documentele epocii. Aici se Încadrează demersul salutar al istoricilor Dumitru Preda și Mihai Retegan, care, În cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui, cercetînd corespondențele diplomatice dintre misiunile românești din străinătate și centrală, o fațetă a evenimentelor din 1989. Este vorba despre 299 documente - rapoarte, informări, telegrame, note - dispuse În ordine cronologică, referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1997, cu prilejul discuțiilor despre (non)admiterea României În NATO. Numeroase lucrări vehiculează idei care falsifică În mod grosolan realitatea; În fond, interpretarea care circulă la noi este complet falsă. La Ialta nu s-a Împărțit nimic. URSS a profitat de problemele SUA spre sfîrșitul războiului, În acest context instaurînd un guvern comunist În România. Roosevelt avea să Înțeleagă cu puțin timp Înainte de moarte cine era Stalin cu adevărat. Spre deseobire de Roosevelt, Truman a fost mai puțin dispus să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat În persoana domnului Marga. Diagnosticul dat Învățămîntului românesc nu flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere În aceste pagini habitudinile, docilitatea, autosuficiența. Nici victimele prin excelență, elevii, nu ar profita sigur de pe urma lecturii, de vreme ce, așa cum reiese chiar din studiu, ei sînt iremediabil rămași În afara puterii decizionale a sistemului, dar a cărui existență o justifică. Ar fi deci necesare multiple replici ale acestui volum, cu atît mai oportune cu cît actuala
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
respingă ceea ce am scris. Voi Îndrăzni totuși să Îmi recunosc profundele „datorii” intelectuale față de ei toți: Edward Friedman, Ben Anderson, Michael Adas, Teodor Shanin, James Ferguson și Zygmunt Bauman. Nu aș fi putut scrie capitolul despre orașul ultramodernist fără a profita la maxim de observațiile cuprinse În interesanta lucrare a lui James Holston despre Brasília*. Capitolul despre colectivizarea sovietică și legătura dintre aceasta și agricultura industrială din Statele Unite se bazează În mare măsură pe studiile făcute de Sheila Fitzpatrick și Deborah
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]