3,551 matches
-
Robinson Crusoe, dar și de anii petrecuți în India și Iran din cauza unor misiuni diplomatice ale tatălui său, iar mai târziu ale sale. Următoarele două opere se inspiră din realități sociale . În Fetița tandră autorul face uz de expresii, zicători, proverbe, ajungând chiar să abuzeze de ele. În Război și constanță este sesizabilă influența operei lui [Namık Kemal], Bietul copil „Zavallı ҫocuk”. După aceste două excepții, autorul se întoarce la atmosfera exotică specifică lucrărilor sale și scrie Fata hindusă. Această operă
Abdulhak Hamid Tarhan () [Corola-website/Science/330938_a_332267]
-
național după intervenția din 1980, a avut ca punct de plecare un proces de divorț intentat de o femeie însărcinată - mamă a doi copii- care fusese victima violenței domestice. Femeile protestau împotriva judecătorului care respinsese cererea de divorț, invocând un proverb vechi turcesc: Kadının sırtını sopasız, karnını sıpasız bırakmamak gerek("Spatele unei femei are nevoie de bătaie, așa cum pântecele ei are nevoie de un copil"). Mai mult decât atât, unele dintre femei au depus plângere împotriva judecătorului respectiv și au cerut
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
intenții de comunicare: acționează asupra destinatarului, exprimă o atitudine față de acesta, își exprimă sentimente și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă este comandată
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Exemplu: Formule aparte sunt cele de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația de comunicare, și prin faptul că poate fi numai propoziție completă. Un exemplu tipic de proverb este "Chat échaudé craint l’eau froide" (lit. „Pisica opărită se teme de apa rece”) „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
tipic de proverb este "Chat échaudé craint l’eau froide" (lit. „Pisica opărită se teme de apa rece”) „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
échaudé craint l’eau froide" (lit. „Pisica opărită se teme de apa rece”) „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
opărită se teme de apa rece”) „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din cel puțin o propoziție. Unii autori consideră că dictonul se deosebește de proverb doar prin
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din cel puțin o propoziție. Unii autori consideră că dictonul se deosebește de proverb doar prin caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă” (lit. „Cine nu riscă numic nu are nimic”) ar fi un dicton. Alți cercetători restrâng dictonul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
și termenul „lozincă”. Sensul unor sloganuri este legat de un text sau o imagine care le însoțește, altele fiind autonome. Prin forma sa concisă, frapantă și memorabilă, prin funcția de a avea efect asupra destinatarilor săi, sloganul se apropie de proverb și de dicton, dar se deosebește de acestea prin folosirea sa planificată, regulată și masivă, precum și prin durata sa de viață limitată la cea a unei campanii. Unele sloganuri sunt chiar dictoane folosite în forma lor originară, de exemplu "Prietenul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
băutură alcoolică) este deformarea colocației "flagrant délit" „flagrant delict” din limbajul juridic; "Berea după bere e plăcere" are la origine dictonul "Vinul după bere e plăcere"; "Paharul de dar se caută la X" (slogan pentru o bere) are la bază proverbul "Calul de dar nu se caută la dinți". Din punct de vedere sintactic, sloganul este o propoziție completă sau incompletă, ori un grup de propoziții. Adesea, construcția sloganului exprimă calificarea produsului pentru care se face publicitate. Aceasta se face prin
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Polivanov sau V. V. Vinogradov. Apoi contribuții însemnate aduc frazeologiei unii lingviști germani și francezi. Dintre lingviștii români, Eugen Coșeriu, care trăia în exil, s-a ocupat încă din 1964 de frazeologie, definind noțiunea de „discurs repetat”, în care includea citatele, proverbele, locuțiunile fixe, formulele de comparație și diferite alte expresii integrate de vorbitor în ceea ce lingvistul numea „tehnica liberă a discursului”. Începând cu anii 1970 se poate vorbi despre frazeologie ca despre o disciplină afirmată care a luat avânt. În România
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale acestui obiect au la origine două tradiții principale diferite. Pe când frazeologii din fosta Uniune Sovietică s-au ocupat de îmbinări de cuvinte total sau aproape total fixe, cum sunt expresiile idiomatice și proverbele, iar în centrul tradiției franceze stă noțiunea de fixitate, frazeologii anglo-saxoni au dat de la început o mare importanță unor îmbinări mai puțin fixe, precum colocațiile. A existat și există încă o viziune mai largă și una mai îngustă în această
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
început o mare importanță unor îmbinări mai puțin fixe, precum colocațiile. A existat și există încă o viziune mai largă și una mai îngustă în această chestiune. Coșeriu, de exemplu, avea o viziune largă, incluzând în discursul repetat citatele și proverbele. Alții le exclud pe acestea din obiectul frazeologiei, împreună cu zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste și altele. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
Femeile nu aveau libertatea de a-și cheltui averea. 7. Copiii de sex feminin erau îngropați de vii la naștere, aceasta fiind cea mai mare tragedie a perioadei jahiliyya pentru femei. Din perioada literaturii din epoca jahiliyya s-au păstrat proverbe, legende și numeroase poezii care au fost consemnate în scris în vremea islamului. Atât bărbații cât și femeile compuneau poezii în această perioadă. Bărbații alegeau să scrie în toate genurile, iar femeile scriau elegii pentru partenerii lor căzuți pe câmpul
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
loingtaine (...)" "Je riz en pleurs et attens sans espoir (...)" "Bien recueully, debouté de chascun." </poem> Ulterior, prin octombrie-noiembrie 1458, Villon a încercat, după spusele lui Pinkernell, să reintre în grațiile ducelui cu două balade cu aluzii măgulitoare la adresa lui Charles, „Balada proverbelor” (la "Ballade des proverbes") și „Balada ziselor mărunte” (la "Ballade des menus propos"): <poem> "Prințe, știu despre fiecare," Știu după chip orișice neam," Știu că de moarte nu-i scăpare," Știu tot, de mine habar n-am." (trad. Dan Dănilă
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]