16,229 matches
-
princeps a mariajului, cu avantajele lui pe linia economică, a stabilității sexuale, a confortului psihic și, mai ales, ca cel mai benefic mediu de naștere și creștere a copiilor (Waite, Gallagher, 2000). Se poate constata o ideologie a experților (sociologi, psihologi, antropologi, juriști etc.), a oficialităților și a oamenilor de cultură în general despre „valorile familiale”, începând de la apărătorii fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
câte ar trebui să fie. L. Waite (2000), comentând aceste declarații, susține pe bună dreptate că vocea experților contează nu doar pentru pacienții în cauză, ci și pentru marele public, ei fiind formatori de opinii; b) specialiștii în materie (sociologi, psihologi, antropologi, pedagogi) au grava responsabilitate de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trecut de la abordarea intrapersonală la cea interpersonală. Înainte de a dezvolta câteva considerații pe acestă temă, se cuvin două precizări terminologice: 1. sfera și conținutul noțiunii de „asistență” sunt mai largi decât în cazul celei de „terapie”. Terapia familiei înseamnă încercarea psihologilor clinicieni sau a psihiatrilor de a trata anumite simptome sau de a rezolva probleme psihice ale pacienților care solicită acest lucru. Asistența socială a familiei presupune o viziune și un tratament ecologic al grupului familial (locul ei în comunitate, relațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a rata terapia. • Trebuie excluse întrebările-clișeu, vagi, lipsite de conținut, de felul celor: „Ce ați mai putea spune?”, „Și ce ați simțit atunci?”, despre care cu ironie W. Griffin (1993) spune că sunt utilizate de scenariștii hollywoodieni și de psihologi pop. (Numărarea unor astfel de întrebări și în programele noastre de radio și TV n-ar fi o sarcină ușoară.) Cu asemenea întrebări nu se obțin răspunsuri utile nici în cercetare și cu atât mai mult în terapie. • Întrebările vagi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales între părinți și copii, ca modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982). Injoncțiunile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suficiente motive să credem că este posibil așa ceva). Alți factori de context macroși microsocial pot fi decisivi în explicații plauzibile. Definind gelozia ca un răspuns aversiv față de implicarea reală sau imaginară a partenerului într-o relație erotică cu altă persoană, psihologii acordă o semnificație deosebită distingerii dintre gelozia bazată pe suspiciune și gelozia reactivă, precum și între gelozia nejustificată (irațională) și cea realistă (întemeiată) - Strong, DeVault, Sayad (1998). Cu toate că între gelozia-suspiciune și cea nejustificată există o apropiere de conținut, ele nu trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a actelor specifice de comportament sau gândire (automată) implicate în comunicare și în derularea concretă a vieții conjugale ajută la eradicarea elementelor tensionale și la conștientizarea celor pozitive și, prin urmare, la cultivarea lor. Psihologul american M.K. Goldstein a constatat că o metodă simplă ca aceea de a consemna faptele făcute de soț (soție) ce produc bucurie și de a le evalua pe o scală cu zece puncte după gradul de satisfacție a produs în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al unității familiale (psihologi, psihiatri, asistenți sociali). Fără să constituie monopoluri teritoriale, dominanța de profiluri de specialități la aceste niveluri se impune prin pregătirea de conținut și orizontul profesional în care ei se formează. În prezent, deopotrivă la nivel macrocât și micro-, dar mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
20” ș.a. Și-a tradus teza de doctorat în filosofie, publicând-o sub titlul Ideea de revoluție în doctrinele socialiste (Studiu asupra tacticei revoluționare) (1926). Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
nu evită totuși judecățile mai severe, de pildă când vorbește despre romanul Kremlin ca despre „punctul cel mai de jos al literaturii lui Cezar Petrescu” sau când consideră că în Memoriile sale E. Lovinescu e „un excelent portretist”, dar „un psiholog nul”. Combativă și febrilă, critica practicată în R.l. a deviat extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
mult mai puțin dispuși să ierte. De fapt, sentimentul american În ceea ce privește crima este mult mai răzbunător. Sondajele de opinie arată că mulți americani cred că cei condamnați la moarte Își merită pedeapsa. Unii observatori ai psihicului american, printre care și psihologul Dov Cohen de la universitatea Illinois, cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de pierdere fizică, pe care Îl resimțim la separarea de mamele noastre. Dar, În căutarea, noastră a tehnologiilor din ce În ce mai avansate și a succesului material din ce În ce mai mare, ne Îndepărtăm și mai mult de participarea originară pe care Încercăm să o recaptăm. Psihologul Norman O. Brown notează că, „cu cât o parte mai mare din viața corpului trece În lucruri, cu atât mai puțină viață rămâne În corp și, În același timp, acumularea sporită de obiecte reprezintă o articulare din ce În ce mai deplină a vieții
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru Freud, Brown și alți psihologi nu este decât proiecția instinctului morții asupra lumii exterioare. Am construit mari piramide, catedrale grandioase și zgârie-nori maiestuoși pentru a obține o doză de imortalitate, sperând să păcălim moartea și să regăsim acel sentiment al ființei, acea uniune oceanică care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de direcții, invitându-ne În felul acesta să jucăm o varietate de roluri, Încât Însuși conceptul de „sine autentic” cu caracteristici cunoscute dispare. Un sine complet saturat devine negarea sinelui Însuși 27. Acolo unde Gergen este Îngrijorat de dezvoltarea eului, psihologul Robert J. Lifton este mai optimist. El crede că personalitățile multiple sunt un mecanism care ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută Într-o societate din ce În ce mai globalizată. El crede că personalitățile multiple reprezintă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat ulterior alți renumiți psihologi sociali europeni, este un concept cu fecunde rezonanțe epistemologice și pragmatice. Astfel încât se poate vorbi astăzi despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
investigațiile minuțioase întreprinse de Cora Du Bois (1944) pe baza observației directe (a modalităților de creștere a copiilor), a unor extinse autobiografii și relatări de vise și a testelor proiective. Materialele astfel recoltate au fost date spre interpretare unor experți (psihologi, antropologi), care au lucrat independent. Ei au ajuns la concluzii similare cu privire la tipul alorean de personalitate, ale cărui dominante ar fi pasivitatea, apatia, indiferența în fața naturii și a celorlalți (inclusiv lipsa de interes față de predecesori). Explicația principală ar consta, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
investigat (apud Harris, 1975). În rândul populației iroqueze (triburi de indieni din America de Nord) s-au întreprins foarte multe cercetări psihosocioculturale, și deoarece o entitate atât de întinsă și de exotică era atât de la îndemâna numărului mare de antropologi, sociologi și psihologi americani. O carieră științifică strălucită au făcut studiile lui L. Morgan despre organizarea familială și relațiile de rudenie (kinship) la iroquezi, deși teza lui principală - evoluția, la scară planetară, de la relații sexuale total nestructurate și necontrolate, la poligamie și apoi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și a respectului reciproc. Piaget a urmărit, prin foarte riguroasele sale cercetări experimentale, să exploreze, în primul rând, geneza și evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral. Ei au regăsit, în mare, cele trei stadii evidențiate de Piaget, pe care le denumesc preconvențional, convențional și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
metodelor educative nonviolente. Una dintre problemele fundamentale legate de statutul valorilor în viața socială este în ce măsură devin ele operante în comportamente concrete. Specialiștii în domeniu admit că, într-o formă sau alta, ele se regăsesc în conduitele individuale sau grupale. Psihologii insistă că mai ales prin intermediul atitudinilor - dintre elementele spațiului axiologic individual atitudinea fiind cea mai apropiată de comportament, de unde și vasta literatură dedicată acestui subiect, asupra căruia vom stărui mai târziu. Totuși, în psihologie există și cercetări care au legat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială și un caracter mai mult dinamic decât postural și static” (p. 31). P. Popescu-Neveanu (1978) vede atitudinea ca „modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană” (p. 71). Psihologii sociali americani R. Baron și D. Byrne (2000) consideră că atitudinea se referă la „evaluările noastre cu privire la orice aspect posibil al lumii sociale, măsura în care avem reacții favorabile sau nefavorabile față de probleme, idei, persoane, grupuri sociale sau alte elemente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probabilitate (subiectivă) în a fi creditate ca aparținând acelui spațiu sau nu. S-a născut astfel ideea că atitudinea este în funcție de suma probabilităților subiective înmulțită cu valoarea (importanța) acordată (atribuită). Cunoscut ca modelul valorilor așteptate, propus de un grup de psihologi sociali de la Universitatea Michigan (Peak, 1955; Rosenberg, 1956), el a fost dezvoltat de M. Fishbein (1967), care i-a dat și o formulare matematică: unde: A reprezintă atitudinea față de un obiect, o; bi, tăria crezului (belief) față de o (exprimată ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui J.C. Abric, 1997). Și, desigur, cu cât sunt vizate (activate) simultan mai multe noduri, cu atât determinarea asupra atitudinii este mai puternică. 2) Sistemele de credințe ce susțin și înconjoară evaluările pot fi mai mult sau mai puțin integrative. Psihologii sociali au studiat complexitatea integrativă, altfel spus cea în care există strânse relații logice sau deterministe între crezuri - atât „obiectivă” (cum apare ea pentru cercetător în diferite produse ale activității subiectului, deci dedusă indirect), cât și „subiectivă” (cum declară persoana
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o mutație semnificativă de la valorile și atitudinile instrumental-materialiste la cele expresive, incluzând satisfacții intrinsece datorate relațiilor familiale, prieteniei, asociațiilor, comunităților. 2.3. Formarea atitudinilortc "2.3. Formarea atitudinilor" La întrebarea de unde vin și cum se formează diferitele noastre atitudini, majoritatea psihologilor sociali - și cu atât mai mult sociologii și antropologii culturali - spun că ele sunt învățate social. După cum cu tărie subliniază însă R. Baron și D. Byrne (2000), un corp tot mai mare de cunoștințe se acumulează în a susține că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei sociale, el se găsește într-o formă primară în teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de psihologii sociali și reactanță (Baron și Byrne, 2000) sau, mai clasic, schimbare atitudinală negativă (Brehm, 1966), este în legătură cu judecățile noastre mai mult sau mai puțin spontane sau atent elaborate privind intențiile ascunse ale sursei și atentarea la libertatea personală de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]