3,998 matches
-
a avut contribuții majore în domeniul periodizării culturilor neo și eneolitice a perioadei de tranziție care a condus la epoca metalelor. Contribuțiile sale au fost integrate în tratatul Istoria României, vol. I, 1960 și în Istoria poporului român, 1970. Pedant publicist, cele încredințate tiparului constituie un permanent îndreptar metodologic. Aprecierea din partea cercetătorilor străini s-a concretizat și prin încredințarea misiunii de a fi redactor pentru România a contribuțiilor integrate în Inventaria Archeologica și Prähistorirische Bronzefunde, precum și prin alegerea sa ca membru
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
(Hodoșiu) (n. 20 octombrie 1829, Bandu de Câmpie, Mureș - d. 28 noiembrie/9 decembrie 1880, Sibiu) a fost un istoric și om politic român, avocat, publicist, membru fondator (1866) al Academiei Române. A fost unul dintre fruntașii mișcării naționale a românilor transilvăneni. A fost căsătorit cu Ana Balint, fiica lui Simion Balint (n. 1810 - d. 1880), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
de relații externe a MLNR. A mai îndeplinit și funcția de garant de amiciție în România al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo. a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim. În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
, pseudonimul artistic al lui Isac Ludo (n. 4 noiembrie 1894, Iași - d. 23 mai 1973, București) a fost un publicist și scriitor român de etnie evreiască. Isac Ludo s-a născut la data de 4 noiembrie 1894, în orașul Iași, într-o familie de mici comercianți evrei. Înscris la liceu în anul 1904, nu a putut urma decât patru ani
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
șovinism excesiv, fiind exponențiali pentru inspirarea cumplitelor crime ale extremei drepte din România . Preluarea puterii politice de către regimul comunist și climatul politic din deceniul 1950-1960 îi înlesnește lui Ludo publicarea majorității scrierilor și traducerilor sale. Renunță la activitatea sa de publicist, folosindu-și pasiunea sa de polemist în scrierea unor romane cu un minimum de ficțiune, în care își putea exercita verva și sarcasmul asupra evenimentelor politice. Opera sa principală rămâne însă ciclul „Paravanul de aur”, format din romanele: „Domnul general
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
(n. Ionel Corneliu Chiriac, 9 mai 1942, Uspenca, județul interbelic Cetatea-Albă, Basarabia (azi Ucraina) — d. 4 spre 5 martie 1975, München, Germania) a fost un jurnalist român, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz. A făcut liceul la Pitești și în 1966 a absolvit Institutul pedagogic, secția filologie din Pitești. Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
general al Epitropiei Casei Spitalelor Sfântul Spiridon și profesor suplinitor de drept civil la Universitatea din Iași (1901-1904). În perioada 1904-1906 este director al ziarului "Liberalul" din Iași, din a cărui redacție au mai făcut parte poetul Mihai Codreanu și publicistul C. Săteanu, apoi în anul 1907 este numit în funcția de subprefect de Iași. În același an, este ales, pentru prima oară, deputat liberal. În septembrie 1909, Gheorghe Gh. Mârzescu înființează ziarul "Mișcarea", oficios al mișcării liberale ieșene. În paralel
George G. Mârzescu () [Corola-website/Science/307343_a_308672]
-
Ioan Vasile Țene, cunoscut mai ales sub numele de publicist, (n. 23 februarie 1972, Drăgășani, Vâlcea) este un istoric, poet, publicist și scriitor român. Născut la 23 februarie 1972 în Drăgășani, Vâlcea. Părinții săi sunt Alexandru Florin Țene și Titina Nica Țene. După ce a absolvit liceul “Ady-Șincai” din Cluj-Napoca, în
Ionuț Țene () [Corola-website/Science/308579_a_309908]
-
Ioan Vasile Țene, cunoscut mai ales sub numele de publicist, (n. 23 februarie 1972, Drăgășani, Vâlcea) este un istoric, poet, publicist și scriitor român. Născut la 23 februarie 1972 în Drăgășani, Vâlcea. Părinții săi sunt Alexandru Florin Țene și Titina Nica Țene. După ce a absolvit liceul “Ady-Șincai” din Cluj-Napoca, în 1990, a urmat Facultatea de Istorie a Universității “Babeș-Bolyai”, devenind licențiat
Ionuț Țene () [Corola-website/Science/308579_a_309908]
-
În octombrie 1982 Schimdt a fost determinat să demisioneze în urma unui vot constructiv în Bundestag (vicecancelarul Genscher făcuse un dublu joc). Schimdt a rămas un membru marcant în viața politică germană; președinte al SPD a fost până în 1983. E un publicist cunoscut; scrie în „Die Zeit” - Timpul - un cotidian de influență al stângii. Este considerat unul din cei mai puternici și eficienți cancelari de după Konrad Adenauer. Este rațional, cumpătat dar fumător incorigibil, are o concepție de viață prusacă, însă a avut
Helmut Schmidt () [Corola-website/Science/308571_a_309900]
-
(n. 16 iunie 1954, Craiova) este critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului «Frații Buzești» din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
Zeev (Vladimir) Jabotinsky (în limba , în limba ) (n. 18 octombrie 1880 Odesa (Rusia, azi în Ucraina - d. 4 august 1940 New York, S.U.A.) a fost un om politic și ideolog sionist de frunte, evreu originar din Rusia, scriitor și publicist în limbile ebraică și rusă, orator, soldat și fondator al Legiunii Evreiești în Primul Război Mondial. Inspirat de ideile liberalismului economic și filozofic european, a fost întemeietorul sionismului revizionist, aripa de dreapta a mișcării sioniste, de orientare naționalistă și pro-capitalistă
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
de astăzi. Planul Uganda a fost respins. Jabotinski a rămas impresionat, însă, de personalitatea lui Herzl și s-a văzut, de atunci înainte, ca urmaș al căii ideologice acestuia. În anii următori Jabotinski a devenit cel mai însemnat gânditor și publicist sionist din Rusia. În urma unui incident cu poliția, fiind amenințat cu măsuri de pedeapsă administrative, el s-a mutat în 1904 de la Odesa la Sankt Petersburg, unde a colaborat la publicația „Rus”, unde a semnat rubrica „Schițe fără titlu”. Ulterior
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
(n. 1 mai 1946 Miclești, Criuleni) este un plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist moldovean. 1980- absolvirea facultății de Istoria și Teoria Artelor plastice a Academiei de Arte din Sankt- Petesburg. Tema de licenție: Operele monumentale ale sculptorului contemporan italian Giacomo Manzu. ( Evoluția concepției stilistice ) 110 p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
Cultură Fizică și Sport, pentru ca din anul 1959 să activeze ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“ - transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor“. La acest cotidian sportiv, Ioan Chirilă a îndeplinit pe rând funcțiile de redactor (1959-1961), șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993), director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
guvernatorului Ungariei, "arhiducele Albrecht", înființarea unei catedre de limbă și literatură română la "Universitatea din Budapesta", începând cu anul universitar 1862 - 1863. La această catedră a fost numit profesorul Alexandru Roman (1826 - 1897), membru fondator al Academiei Române de la București și publicist, care predase limba română, începând cu anul 1850, la "Liceul Premonstrantes" din Oradea. În timpul păstorirei sale Episcopia Greco-Catolică de Oradea a trecut de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Strigoniu sub cea a Mitropoliei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș. Episcopul Vasile
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
(născut Ivan Alexandrovici Buzdâga, n. 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, județul Bălți, Imperiul Rus - 29 ianuarie 1967, București, RSR) a fost un folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării. a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
(n. 1830, București - d. 30 septembrie 1882, București) a fost un actor român, regizor, director de teatru, profesor, traducător, autor dramatic și publicist. A fost un animator al vieții teatrale din România. Activitatea lui a fost legată de mișcarea pentru afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale românești. Prin călătoriile sale în străinătate a ținut legătura cu realizările din arta scenică a timpului
Mihail Pascaly () [Corola-website/Science/307569_a_308898]
-
trebuia să fie și mituite. Legația suedeză din Budapesta a reușit și să negocieze cu autoritățile germane ca purtătorii acestor pașapoarte protectoare să fie tratați ca cetățeni suedezi și să fie exceptați de la obligativitatea purtării insignei galbene obligatorii pentru evrei. , publicist și esperantist din Budapesta, împreună cu soția sa Nina Borovko-Langlet, a salvat numeroși evrei de la Holocaust, oferindu-le documente suedeze care spuneau că persoanele așteaptă să primească naționalitatea suedeză. Raoul Wallenberg a fost inspirat de Langlet și a recurs la aceeași
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
(n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Rașcov, județul Soroca, în prezent raionul Șoldănești — d. 26 iunie 2013, Chișinău) a fost un poet, prozator, academician, publicist și dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia. Cel de-al doilea copil al țăranilor înstăriți Leonte
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
(n. 5 ianuarie 1887, Chiperceni, Orhei - d. 1921, Step-Soci, Orhei a fost un poet și publicist român basarabean, deputat în Sfatul Țării, a votat pentru reunificarea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. A debutat cu versuri în [[1906] în ]ziarul [[Basarabia]], prima publicație de limba română apărută în Basarabia ocupată de Rusia țaristă, a colaborat
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
(n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Năsăud - d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
textele sale folclorice. A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896). A fost apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, Ion
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
s-a născut la 17 septembrie l954 în loc. Dorohoi, jud. Botoșani. Poet, eseist, artist plastic și publicist. A semnat sporadic în periodice și cu pseudonimul Ion Linescu. Urmează școala primară,gimnaziul și liceul teoretic nr.2 (1969-1973) în Dorohoi; Facultatea de Istorie - Filosofie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A avut funcții
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]