4,002 matches
-
indocilitate, eu întreb la ce le-a servit românilor docilitatea lor de până acum? ce au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu ne învinovățească de neștiința evaluării diferenței între declarațiile (mărturiile) unui împuternicit de stat (P. Kiselev) și cele ale publicistului. Ne interesează însă fluxul de idei și, indiferent de „rangul oficial” al promotorilor, experiența istoriografică ne-a convins cât de mult „fură sau mint” trimișii acreditați ai statelor, inspirându-se din „producția” publicistică. Influența acesteia din urmă este covârșitoare. Mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din capul locului și treptat, s-o submineze până a o lovi de caducitate. Unul din primii pași și cel mai important, hotărâtor, în această direcție, a fost dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nici oamenii de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o uniune personală. Numai rememorarea numelui lor ne-ar răpi un spațiu tipografic excesiv de întins. N. Iorga schița anii domniei lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Paris, actori pentru Teatrul din Iași. Tînărul Alecsandri este trimis la Paris în 1834 în compania viitorului domnitor Cuza. Acolo îl întîlnește pe cel care îi va deveni prieten, Ion Ghica. La reîntoarcerea în țară, Alecsandri își începe cariera de publicist și de dramaturg, alături de Kogălniceanu, și montează primele sale piese la Iași, între 1840 și 1844. Obiectivul tinerilor este să ajungă la un public și să-l mobilizeze, să depășească opinia creată și să se desprindă de ambițiile meschine de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
France din 1841 pînă în 1845. Aceste legături de iubire și de prietenie sînt importante. Ele fac parte dintr-o complicitate ideologică și vor constitui trama discursului franco-român pînă în 1918 și mai departe. Astfel, Brătienii vor rămîne legați de publicistul Paul Bataillard. Tradiția care apare de aici se construiește pe un dublu demers admirație-sprijin și pe resentimentul față de un ajutor considerat totdeauna insuficient. În final, dialogul care se profilează este trunchiat: românii accentuează importanța legăturii bilaterale și încearcă să ofere
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moldovei i-au chemat pe evrei pentru popularea provinciei, îndemnîndu-i pe noii veniți să creeze tîrguri sau să repopuleze unele sate. Dezvoltarea comerțului în anii 1820-1830 provoacă o migrație a populațiilor străine către Principate. Acest aflux va fi denunțat de publiciștii aflați în serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate citi: Totul făcea să se prevadă că românilor li se deschidea un magnific viitor economic. Din nefericire, în Moldova, nu românii ci evreii au profitat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
faimosului articol, răzmerițe antisemite tulbură capitala, iar ministrul Brătianu declară că trebuie să cedeze în fața presiunii străzii și a opiniei... Problema evreiască se află acum în prim-planul scenei. Alianța Israelită supraveghează faptele și acțiunile guvernului român și le denunță, publiciștii anchetează situația comunităților evreiești, în timp ce în România hotărîrile legale represive în privința evreilor iau amploare, ca și jafurile asupra populației evreiești. Publicațiile antisemite se înmulțesc; aici se găsesc semnături renumite, ca de exemplu cea a lui Bolliac în gazeta Trompeta Carpaților
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București au generat manifestații ostile. S-au declanșat polemici între publiciști. Într-o ședință a Consiliului Comunal al Bucureștilor, primarul Bibescu explică emigrarea evreiască în acești termeni: "Nu persecuțiile îi fac să plece, ci doar faptul că ei sînt total nepotriviți pentru munca necesară la noi, munca agricolă. Or, mai bine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin mijloacele obișnuite ale partidelor ruse". Autorul mai subliniază starea înapoiată a populației analfabete: țăranii abandonează școlile rusești dar nu frecventează nici învățămîntul în limba română, limbă considerată ca inutilă, pentru că toate manifestările vieții publice se desfășoară în limba rusă... Publicistul judecă foarte aspru pe clerici care, spre deosebire de preoții din Transilvania, varsă lacrimi de crocodil pentru bieții țărani, dînd însă dovadă de servilitate în privința rușilor. Pentru el, speranța unor schimbări se așteaptă de la liberalii ruși care sînt sensibili față de cauza naționalităților
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conservées à la Bibliothèque nationale, thèse complémentaire, Paris, 1937. Boeresco, Basile, Examen de la Convention du 19 août relative à l'organisation des Principautés dannubienes, Paris, Dentu, 1858. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), München, Ion Dumitru-Verlag, 1987. Isar, Nicolae, Publiciștii francezi și cauza română, 1834-1859, București, Editura Academiei, 1991. Lévy, Armand, Napoléon III et les Principautés roumaines, Paris, 1858. Mano, Jean, L'Union des Principautés roumaines. Études d'histoire diplomatique et de droit international, Paris, 1900. Ubicini, M.A., La
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
culturale. Lee nu portretizează mișcări politice la modul serios. El fetișizează lideri care, așa cum arată Adolph Reed, "Reflectă și ideea unei politici a tăcerii, antidemocratice. Marii lideri nu sînt cei care declanșează mișcările. În măsura în care ei nu sînt doar creația unor publiciști inteligenți, ei sînt în mare parte holograme create de mișcări. Dacă înțelegem politica drept o poveste a Marilor lideri, acest lucru nu face decît să ne producă nostalgie și să ne inducă o atmosferă de sărbătoare, nu să ne mobilizeze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de vînzare, deși ea a înregistrat și eșecuri în critică, dar și în vînzări, mai ales în domeniul cinematografiei. Madona și-a făcut relațiile necesare, a lucrat cu muzicieni și producători video talentați, are un falanster de manageri și publiciști profesioniști proprii și și-a produs cu mare succes propria imagine, vînzînd-o cu același succes publicului. Madona I: Jucăria bărbaților În anul 1983, Madona și-a lansat primul disc, intitulat "Madona", iar două dintre cîntecele de pe acest album ("Lucky Star
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
el, îi corespunde un tip de sociabilitate: comunicării tradiționale din gură-n gură îi corespunde mulțimea; comunicării moderne, care începe o dată cu ziarul, publicul. Fiecare comunicare și-a creat un tip de conducător. Presa și l-a creat pe-al său: publicistul. Mulți ar putea obiecta că e o teză mult prea îngustă. Da, așa și este, de vreme ce nu amintește nimic despre condițiile economice și sociale ale acestor relații. Pentru un spirit care se vrea exhaustiv, ideile lui Tarde par oarecum simple
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
da seama, se metamorfozează în public. Publicul este o mulțime imensă, dispersată, cu contururi nedefinite, în permanentă schimbare, și în cadrul căreia unica legătură este cea de natură pur spirituală, dată de sugestiile la distanță, operate și suferite de către și prin publiciști. Uneori se ivește un nou partid, alteori fuzionează mai multe partide. Dar de fiecare dată presa le conturează și le accentuează tot pe socoteala lor, le amplifică remaniindu-le, făcîndu-le susceptibile de dimensiuni extraordinare pe care partidele propriu-zise, partidele-mulțimi, nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
comunist și mișcarea gaullistă, iar printre partidele-public, partidele radical-socialiste, democrat-creștine, uniunea pentru democrație franceză (U.D.F.) etc. În funcție de epocă, partidul socialist oscilează între cei doi poli. După Tarde, mass-media slăbește puterea partidelor militanților și ale maselor. Favorizează, în schimb, partidele publiciștilor și ale publicului. Sau, mai rău, mass-media transformă militanții în propriile sale curele de transmisie, iar masele populare în materie primă pentru diversele tipuri de public. De unde "o instabilitate puțin compatibilă cu o funcționare perfectă a parlamentarismului"312. Judecată care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Cum s-a putut constata, mijloacele de comunicare sporesc în mod fabulos puterea conducătorilor, întrucît ele concentrează la un pol prestigiul iar la celălalt admirația. În același timp, creează un nou tip de conducător. Anume acela modelat de arta presei: publicistul. În afara propriilor sale haruri, orice conducător, orice om de Stat trebuie să aibă în slujba sa talentul unor jurnaliști capabili să formeze un public, să-l transforme în partid și să îi furnizeze impulsurile necesare pentru a urma un lider
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
impulsurile necesare pentru a urma un lider anume. În zilele noastre lucrurile merg oarecum de la sine, e suficient să existe o voce care "să treacă" pe la radio, o prezență care să fascineze din spatele micului ecran. Singura diferență este aceea că publicistul politic trebuie, în mod necesar, să aibă un dram de talent literar iar pe lîngă cultură, să facă și dovada unui strop de imaginație și ne vine în gînd Zola cu al său celebru J'accuse în vreme ce vedetelor politice de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în vreme ce vedetelor politice de astăzi, le este suficientă o personalitate radiofonică sau telegenică. Aceasta din urmă nu presupune nici cultură, nici har literar, nici imaginație, ci doar cîteva rudimente de artă actoricească. Dar să revenim la Tarde, care în apariția publicistului pe scena lumii citește un eveniment istoric major. Discursurile sînt înlocuite de ziare, oratorii care manipulează mulțimile de către jurnaliști care vizează un anumit public. Acesta este în ultimă instanță fenomenul consacrat și intensificat la maximum de revoluția din 1789. "Fiecare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fi la originea marilor curente de opinie, de a pune în mișcare ideile sociale care, fără de ei, ar fi rămas la stadiul de simple zvonuri și himere. Așa au stat lucrurile cu socialismul și anarhismul "înainte ca o mînă de publiciști faimoși de calibrul lui Karl Marx, Kropotkin și alții să le gireze prin propria lor semnătură. După astfel de exemple e ușor de înțeles că amprenta individuală a geniului promotor e mult mai evidentă în cazul unui public decît geniul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai mult cu cît tradiția nu opune nici un obstacol. Anticul era ținut la marginile cetății și era protejat de către datini. Modernul e un om liber, deci vulnerabil în fața modei năucitoare. * * * O întrebare nu poate fi evitată: în ce rezidă forța publiciștilor? Desigur, în harul lor de hipnotizatori de la distanță. Dar și în o cunoaștere atît intuitivă, cît și informată a publicului. Știu ce place și ce nu place publicului. Se pricep să îi satisfacă impudoarea anonimă și colectivă, etalînd la lumina
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai mic semnal pentru a se declanșa. În consecință, a mobiliza un public împotriva unui adversar, a unui personaj, a unei idei, este cel mai sigur mijloc de te instala în fruntea lui, devenindu-i rege. Cunoscînd bine aceste lucruri, publiciștii nu se dau în lături să se joace cu astfel de sentimente; de aceea "în nici o țară și în nici o epocă apologetica nu a avut și nu are tot atîta priză la public ca defăimarea"319. În calitate de publicist, omul de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceste lucruri, publiciștii nu se dau în lături să se joace cu astfel de sentimente; de aceea "în nici o țară și în nici o epocă apologetica nu a avut și nu are tot atîta priză la public ca defăimarea"319. În calitate de publicist, omul de Stat e nevoit să cunoască și forța respectivă a opiniilor în cadrul diverselor tipuri de public cărora li se adresează. Tarde e cel dintîi care a preconizat ceea ce conoaștem astăzi sub numele de "marketing politic", luarea pulsului națiunii. "Dar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
rețele și tovărășiile de tot felul care, în vremea generalului de Gaulle, munceau și mobilizau mulțimile într-un neîncetat față-către-față, le insuflau spirit gaullist într-un eficient gură-de-la-gură, devin cum bine a prezis Tarde perfect inutile. Un număr restrîns de publiciști este absolut suficient pentru a obține rezultatul scontat, pentru a face cunoscută gîndirea președintelui și pentru a-i impune voința în toată țara. Pierre Emmanuel își dă seama că nu avem de-a face aici cu o pură și simplă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
legat de ceremonial, de ritual. În mare parte, datorăm toate acestea mijloacelor de comunicare în masă. Ele conturează vise mărețe, convertesc masele fără însă a le face și să acționeze. Media cere ca un singur individ, care are harul de publicist sau de lider, să persuadeze masele, adică să le seducă. Aceste trei caractere ale sistemului nostru politic nu sînt în mod obligatoriu nemuritoare. Ele nu au nimic de-a face cu democrația parlamentară, și nici cu aceea a maselor. Pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ASLAN, Isaia C. (14.III.1888, Focșani - 15.X.1965, București), dramaturg și publicist. Fiul Dinuței și al lui Chircor Aslan, comerciant, după absolvirea Liceului „Unirea” din Focșani, face studii juridice, devenind avocat în București. În timpul refugiului la Iași, scrie, în 1917 și 1918, piesa Odinioară, urmată de comedii și texte de revistă. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]