3,728 matches
-
termometrul arăta zero grade, apa era înghețată, dar astăzi, când este mult mai frig, nu mai este gheață. Peisajul, cu dealuri moldovenești, lutoase, este dezolant și neprietenos; abia câteva tufe, pe jumătate uscate. Senzația este de sfârșit de lume, de "pustiu", de "limes", ca în vechile manuale de geografie cu terminologie latină. Dincolo de dealuri, departe, câteva case albastre și niște copaci săraci. Mi-aș face, totuși, pe aceste dealuri o casă. Pustietate, cer aproape, când deschis ca o mare, când obturat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nemuritorul murise, era pus în coșciug, sosisem, din întâmplare, la înmormântarea lui. Era absolut singur; nimeni, doar un preot plictisit. Ca și nemurirea, și moartea este singură. În drum spre casă, am oprit în fața mării. Nici o corabie, numai un imens pustiu de culoarea cernelii albastre. Și cerul pustiu. Viitorul e în ouă Uneori, cuprins de sentimente obscure cărora nu le deslușesc înțelesul, o iau razna, căutând ceea ce nu am pierdut, înspre marginile tot mai vechi, mai jerpelite ale orașului. Case fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pământ calcaros, uscat și, între pietre, o tufă de bostan care înflorește galben. Odată, pe câmpia aceasta, a fost un foc mare, poate din uscăciunea secetei, poate dintr-o joacă de copii care, când fug de la școală; rătăcesc prin acest pustiu, fumând. Focul a transformat peisajul într-o imagine suprarealistă, interesantă, care ar putea inspira un artist; dar pe aici nu trece nici un artist suprarealist. Numai vântul, viguros și tăios iarna, când spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri... Foarte rar, câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păreau că mișcă în lumina felinarelor. De jur-împrejurul pereților zăceau sipete, baloturi, saci, covoare, arme vechi, arămării, aruncate claie peste gră madă, ca lucrurile scăpate de la foc - zăceau într-o încăpere amorțită, mustrătoare și plină de tristețe, de parcă ar fi simțit pustiul și întunericul din jur. În momentul ieșirii în Atlantic, lângă coasta africană, echipajul a trebuit să facă față unui atac pirateresc al felucilor maure, prilej cu care naratorul a descris micile vase, conduse de vreo cincisprezece oameni, rași în cap
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de mari tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șir de osîndiți! Pe vânăta lor față Necontenit sunt pălmuiți De-un crivăț plin de gheață, Și pe-al lor trup de sânge ud Des cade biciul crud. Sărmani!... de șase luni acum, Ei merg fară-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună, Și de-i vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. Zdrobit de inimiciție, el se simte David, regele, în psalmi de o simplitate complexă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gătirăm din trupul prihănit Ce sta întins și rece în turnul părăsit: Și mortul era visul suprem de așteptare. IULIU C. SĂVESCU Iuliu C. Săvescu, mort de ftizie în 1904, e un nostalgic în căutarea de spații exotice, evocator al "pustiului ars saharian" și al celor două poluri: La polul nord, la polul sud, sub stele veșnic adormite, În lung și larg, în sus și-n jos se-ntind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață ce adorm pe așternutul mării ud. Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adaptat diferitelor medii, și-au stins lumina ochilor ca să nu mai vadă soarele, și-au exagerat personalitatea ridicîndu-și gâtul deasupra arborilor și ascunzîndu-și numele lui Dumnezeu sub pseudonimul de girafă, s-au strâns în mușuroaie ori s-au răzlețit în pustiuri, au întins aripi să se înalțe în albastru ori s-au coborât în adâncurile nebănuite, aprinzîndu-și un far luminos deasupra orificiului veșnic căscat ca să înghită o pradă, s-au făcut mlădioase, șerpuitoare alge, ori monstruoase balene ce aruncă necontenit clisme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n care faraonii culcați sacerdotal Se-nșiruie-n sicriuri masive de santal. Orbitele lor pline de-al veacurilor scrum Afumă cu mirosuri de naft și de bitum Pereții necropolei profunde, unde ei Trăiesc postum în raza puternicilor zei. Evocarea unui pustiu asiatico-african cu rinoceri și păduri ca zona singuratecă unde s-ar putea pune mâna pe sufletul naturii e grandioasă: Doream să fiu eu singur cu-a gândului tortură Acolo unde punctul și linia dispare, Eu singur în mijlocul profundelor Sahare, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfâșietoare, cu complicări estetice, precum audiția colorată. Simbolismul poetului e acela din tradiția sumbră a baudelairianismului, cu ploi insinuante, provincie, urât funebru, monotonie burgheză, tristeță autumnală: Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme de beție Plouă, plouă, plouă... Și s-asculți pustiul Prototipii sunt Rodenbach, Rimbaud și Verlaine. De la Baudelaire vin cadavrele în putrefacție, sânii surpați ai iubitei, iar de la tuberculosul Jules Laforgue toamnele insalubre, tusea și ftizia, în timp ce nevrozele, macabrul, sentimentalismul morbid, claviristele care cântă marșuri funebre de Chopin își au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine crește, sudui vârtos, mocănește, și scuip pe toată rânduiala asta!... I. VALERIAN O mică notă personală aduce I. Valerian, poet acustic, cu preferințe pentru lugubru, în Caravanele tăcerii, în măsura în care evoacă pustiurile sahariene: Vin caravanele ce le-am crezut pierdute În zarea țărilor necunoscute Și-aduc poveri de fildeș și de aur... Și cum alunecă alene, Purtând tăcerea păturită pe surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vor să sărim cine știe unde, în necunoscut. Dar nu puteam sta nici pe loc, nici merge înapoi, nici face sărituri în necunoscut și în imposibil. Și, deci, predica acelora care voiau aceste lucruri nu putea să fie decât o predică în pustiu. Iar retragerea în expectativa critică a atâtor capete eminente - absența atâtor capete eminente de la munca pentru a merge, cuminte și cu discernământ, mai departe - și-a dat roadele sale. Și această absență, pe lângă alte lucruri, explică starea în care suntem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe filisteni în scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească generațiile care în țara egiptenilor s-au dat nu- mai după religia acestora după cum spune Iosua la 5,2.) 23,28 Voi trimite viespile bondărești înaintea ta, și voi izgoni dinaintea ta pe heviti, canaaniți și hetiți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adică pe ei Iahwiță vroia să-i crăcăneze peste tot pămîntul pe care și-l întindeau ca o praștie. Dar descrierea este una geografică, adică est - Marea Roșie; vest - Marea filisteni- lor pe care noi o știm că este Marea Mediterană; sud - pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest teritoriu pe care neamul lor de prădători pretind că le-a fost hărăzit de către Iahwe, l-au numit cu emfază ,,țara făgăduinței
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
despre Zamolxe dovedesc faptul că le-a știut și Herodot dar ca un îndîrjit mincinos a crezut că istoria va rămîne așa cum a plăsmuit-o el. Și iarăși cu nerușinare minte cînd spune că la nordul fluviului este un imens pustiu unde patrulează oștirea lui Buz-buz deasupra apei cu șpăngile lucind în soare și cum cutează unul a se apropia de iadul terestru, vajnicii paznici îi fac fundul ciur. Prea miroase a lălăială pentru țîncăi! Și el știa ca și cei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
timpul cînd s-au apucat să-și plăsmuiască revelațiile - secolul ll î.e.n. - dar le-au falsificat atît de mult încît foarte greu reușești să descoperi ceva urme ale unei realități cunoscute din alte izvoare. Deși ivriții sînt semiți veniți din pustiurile Arabiei pe capul egiptenilor apoi a populațiilor din Ca-naan, ei își născocesc un strămoș mitologic arameu, adică de origine scită care în cîntarul istoriei să tragă greu. După ce familia lui Avram pleacă din orașul Ur al Caldeei și se reîntoarce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cărei ape au scufundat carele și pe soldații egipteni care Îi urmăriseră; teofania de pe Muntele Sinai, alianța încheiată de iahve cu poporul său, urmată de instrucțiuni privind conținutul revelației și cultul; în fine, cei patruzeci de ani de mers prin pustiu, moartea lui Moise și cucerirea canaanului sub conducerea lui iosua. IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului a) Mircea Eliade, în Istoria credințelor și ideilor religioase..., susține că iudais mul transformă în evenimente ale istoriei sfinte unele structuri religioase de tip
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
specială de comuniune cu divinitatea și, în cele din urmă, se poate obține și eliberarea. * Realizarea sinelui în spațiul public. De la asceza clasică a sfântului Indian se trece la „realizarea sinelui” în plină societate occidentală. Ritualul de inițiere din intimitatea pustiului devine acum spectacol public. Exemplu: în perioada 16-19 iunie 2005, la Sala Palatului din București a avut loc workshopul cu tema „Practica spirituală în cotidian sau epoca realizării sinelui în masă”. Standul Sahaja Yoga cuprindea fotografii de fondatori și rafturi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care cel din 1883 privitor la pistolul poetului: „La 8 iulie /sic! Este vorba de 28 iunie, dar vezi și mai jos/ un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revolverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vând puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vânt puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]