8,088 matches
-
energie pentru încălzire și răcire trebuie realizat iterativ (două sau trei iterații sunt în general suficiente): 1) se face ipoteza inițială că temperatura medie a zonei la pasul de timp curent este egală cu temperatură de set-point pentru încălzire sau răcire în zona respectivă (sau cu temperatură echivalentă interioară, dacă avem un sistem de încălzire sau răcire intermitenta); 2) calculul energiei necesare pentru încălzire sau răcire pentru fiecare zonă în parte, ținând cont de contribuția transferurilor de căldură prin transmisie și
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
1) se face ipoteza inițială că temperatura medie a zonei la pasul de timp curent este egală cu temperatură de set-point pentru încălzire sau răcire în zona respectivă (sau cu temperatură echivalentă interioară, dacă avem un sistem de încălzire sau răcire intermitenta); 2) calculul energiei necesare pentru încălzire sau răcire pentru fiecare zonă în parte, ținând cont de contribuția transferurilor de căldură prin transmisie și ventilație dintre zone, așa cum s-a specificat; 3) pe baza acestor rezultate, se calculează pentru fiecare
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zonei la pasul de timp curent este egală cu temperatură de set-point pentru încălzire sau răcire în zona respectivă (sau cu temperatură echivalentă interioară, dacă avem un sistem de încălzire sau răcire intermitenta); 2) calculul energiei necesare pentru încălzire sau răcire pentru fiecare zonă în parte, ținând cont de contribuția transferurilor de căldură prin transmisie și ventilație dintre zone, așa cum s-a specificat; 3) pe baza acestor rezultate, se calculează pentru fiecare zonă temperatura medie interioară, conform relațiilor deja prezentate; 4
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Factor de reducere a energiei solare transmise la interior datorat prezenței unor elemente de umbrire permanente [g(u)] Alte elemente de umbrire cu utilizare intermitenta, precum și protecțiile solare reglabile, sunt luate în calcul în cadrul factorului de utilizare pentru modul de răcire. C.3. Factori de umbrire datorați unor obstacole exterioare C.3.1. Principiu de calcul Prezența unor clădiri învecinate sau a unor elemente de arhitectură anexe ce depășesc planul ferestrei la exterior (cornișe, balcoane, stâlpi exteriori) conduce la apariția unei
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
emisii suplimentare. E.2. Debite de introducere a aerului E.2.1. Generalități Debitul de ventilare (debitul de aer exterior și introdus) se determina utilizând următoarele criterii: ● ocupare umană cu sau fără fumat ● alte emisii cunoscute ● degajările pentru încălzire sau răcire sunt disipate prin ventilare. În vederea prevenirii pierderilor necontrolate de aer introdus, conductele și canalele trebuie să fie etanșe. E.2.2. Ocupare umană Debitul de ventilare pentru ocupare umană se determina utilizând informațiile din 5.2.5 sau utilizând valori
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
v,ref) - debitul volumic de aer refulat, în mc/s;. q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură pentru încălzire sau răcire care trebuie să fie disipate prin instalația de ventilare conduc la determinarea debitului de ventilare. Dacă din acest motiv debitul de ventilare devine mult mai mare decât cel precizat în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
q(m,E) - debitul masic al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură pentru încălzire sau răcire care trebuie să fie disipate prin instalația de ventilare conduc la determinarea debitului de ventilare. Dacă din acest motiv debitul de ventilare devine mult mai mare decât cel precizat în 6.4.2.2, atunci poate fi mai eficientă din
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
motiv debitul de ventilare devine mult mai mare decât cel precizat în 6.4.2.2, atunci poate fi mai eficientă din punct de vedere energetic o soluție alternativă de disipare a căldurii. Debitul de ventilare necesar pentru încălzire sau răcire se determina după cum urmează: d q(v,ref) = ────────────────────────────────────── rho(aer) * c(p,aer) * [ι(int) - ι(ref)] în care: q(v,ref) - debitul volumic de aer refulat, ��n mc/s; d - sarcina termică a încăperii, în kW; rho(aer) - densitatea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
poate contribui la încălzirea spațiului; în acest caz, pierderile de căldură sunt considerate recuperate, și pot fi luate în considerare pentru reducerea necesarului de căldură pentru încălzire. În mod similar, în cazul în care clădirea studiată are un sistem de răcire, pierderile de căldură ale instalației de alimentare cu apă caldă de consum pot majoră sarcina de răcire corespunzătoare. ÎI.3.5 Energia auxiliara totală necesară pentru instalația de alimentare cu apă caldă de consum Energia auxiliara este energia necesară echipamentelor
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
luate în considerare pentru reducerea necesarului de căldură pentru încălzire. În mod similar, în cazul în care clădirea studiată are un sistem de răcire, pierderile de căldură ale instalației de alimentare cu apă caldă de consum pot majoră sarcina de răcire corespunzătoare. ÎI.3.5 Energia auxiliara totală necesară pentru instalația de alimentare cu apă caldă de consum Energia auxiliara este energia necesară echipamentelor electrice prezente în instalația de alimentare cu apă caldă, respectiv pompele de distribuție, circulație, vanele și echipamentele
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de apă acumulat în conducte. În vederea utilizării acestei metode, sunt necesare date privind atât diametrele tuturor tronsoanelor de distribuție cât și lungimile acestora. Această metodă de calcul aproximează și valorile volumelor de apă caldă risipite la punctele de consum, datorită răcirii apei calde de consum. Metodă este descrisă anexă ÎI.3.F. ÎI.3.9.3.2 Metodă cu date intabulate Această metodă este valabilă doar pentru clădirile de locuit și se bazează pe estimarea proporției între cantitățile de energie termică
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru încălzirea spațiului. Putem considera că anumite pierderi sunt recuperabile doar în anumite perioade ale anului, atunci când necesarul de încălzire a spațiilor este important. În unele cazuri însă, pierderile de căldură recuperabile pot deveni sarcina suplimentară în calculul sistemelor de răcire a clădirilor. Dacă anumite pierderi pot fi recuperate sau nu, se stabilește în funcție de amplasarea conductelor de transport a apei calde de consum față de clădire. Pierderile de căldură provenind de la sistemul de distribuție a apei calde devin recuperabile dacă acestea sunt
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de distribuție [kg] ι[ac,nom,i) - temperatura nominală a apei calde de consum, în tronsonul de distribuție i [°C] ι(amb,i) - temperatura ambianța în care este amplasată conducta i de distribuție [°C] n(i) - numărul de intervale de răcire sub temperatura de utilizare a apei calde de consum (40°C) Nu sunt incluse în acest calcul pierderile de căldură aferente risipei de apă din intervalul de timp necesar furnizării la punctul de consum a apei la temperatura de utilizare
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
transfer de căldură pentru conducte. În funcție de caracteristicile geometrice (diametru, grosimi) natură materialului (conductivitate termică) starea conductei (izolată, neizolata) și regimul funcțional (dinamic, staționar) au fost calculate valorile corespunzătoare ale pierderilor specifice de căldură, cantităților de căldură cedate și timpilor de răcire până la temperatura minimă admisibila (40°C). Relațiile de calcul utilizate și rezultatele transpuse grafic și analitic sunt prezentate în anexe pentru conducte din oțel, cupru, polipropilena, polietilena, policlorura de vinil și multistrat. În cazul în care nu se cunosc valorile
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
modificată pentru elemente opace determinată cu relația A.15.3.2 din Anexă A.15.3), în °C; a(s)[ț] - degajările sensibile de căldură liberă, în W/mp; j - indice care specifică luna din sezonul cald. Durata procesului de răcire se determina ca urmare a analizei variației temperaturii aerului interior în spații ocupate în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea: ι(a)[ț] = ι[i(o)] (5.12) conduce la determinarea intervalului zilnic de funcționare a instalației/sistemului
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
degajările sensibile de căldură liberă, în W/mp; j - indice care specifică luna din sezonul cald. Durata procesului de răcire se determina ca urmare a analizei variației temperaturii aerului interior în spații ocupate în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea: ι(a)[ț] = ι[i(o)] (5.12) conduce la determinarea intervalului zilnic de funcționare a instalației/sistemului de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
determina ca urmare a analizei variației temperaturii aerului interior în spații ocupate în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea: ι(a)[ț] = ι[i(o)] (5.12) conduce la determinarea intervalului zilnic de funcționare a instalației/sistemului de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W; D[R(j)] - durată intervalului de răcire, în h. Cantitatea de căldură (sensibilă) extrasa în fiecare lună se determina cu relația: . . Q(sz(j)) = N(z(j)) * Q(zi(j)) [kWh/luna] (5.14) în care: N[z(j)] - numărul de zile senine din luna "j" Cantitatea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
plecare, inclusiv asigurarea și operarea mijloacelor corespunzătoare; 5.7. transportarea, încărcarea și descărcarea alimentelor și băuturilor. 6. Deservirea aeronavei cuprinde: 6.1. curățarea în interior și în exterior a aeronavei, a toaletelor și alimentarea cu apă; 6.2. încălzirea și răcirea cabinei de pasageri, îndepărtarea gheții și a zăpezii, degivrarea aeronavei; 6.3. rearanjarea cabinei de pasageri prin asigurarea echipamentului corespunzător de cabină, depozitarea acestui echipament. 7. Handlingul combustibilului cuprinde: 7.1. organizarea și executarea operațiunilor de alimentare cu și golire
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 mai 2007 privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi - RACR-APSH, ediţia 03/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187755_a_189084]
-
cu motoare diesel, respectiv deconectarea întrerupătorului principal, coborârea pantografului și punerea la masă a instalației de înaltă tensiune la locomotivele și ramele electrice; ... f) încuierea pupitrului de comandă și a robinetului de frână; ... g) verificarea nivelului lichidelor din instalațiile de răcire a agregatelor de pe locomotivă, după caz; ... h) verificarea nivelului combustibilului și a lubrifianților; ... i) verificarea cantității și calității nisipului din instalația de nisipare a liniei; ... j) verificarea inventarului de scule și piese de schimb aflate pe locomotivă, conform reglementărilor specifice
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
respectării termenului de valabilitate a verificării periodice a acestora; ... e) verificarea și completarea, dacă este necesar, a nivelului combustibilului la locomotivele cu motoare termice; ... f) verificarea și completarea, dacă este necesar, nivelului lubrifianților; ... g) verificarea și completarea nivelului lichidelor de răcire a motorului termic și/sau a altor agregate, după caz; ... h) verificarea și completarea nisipului, în rezervoarele de nisip ale instalației de nisipare a liniei; ... i) verificarea sigiliilor aplicate la instalațiile de protecție a echipamentelor și instalațiilor locomotivei; ... j) verificarea
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
de energie electrică de tracțiune, numai dacă acest lucru nu periclitează siguranța circulației. ... (5) În cadrul verificărilor tehnice la locomotivă se verifică în funcție de tipul și dotările vehiculului feroviar motor după caz, următoarele: a) starea motorului diesel, presiunile și temperaturile lichidului de răcire și a lubrifianților la locomotivele cu motoare diesel; ... b) zgomote anormale în funcționarea motorului diesel, respectiv a motoarelor și generatoarelor electrice; ... c) etanșeitatea instalațiilor sub presiune (lichide de răcire, aer comprimat, lubrifianți); ... d) supraîncălziri ale agregatelor de forță și ale
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
caz, următoarele: a) starea motorului diesel, presiunile și temperaturile lichidului de răcire și a lubrifianților la locomotivele cu motoare diesel; ... b) zgomote anormale în funcționarea motorului diesel, respectiv a motoarelor și generatoarelor electrice; ... c) etanșeitatea instalațiilor sub presiune (lichide de răcire, aer comprimat, lubrifianți); ... d) supraîncălziri ale agregatelor de forță și ale cablajelor electrice aferente; ... e) starea transmisiei, temperatura și presiunea uleiului din transmisia hidraulică și la reductorul-inversor; ... f) nivelul și temperatura uleiului din cuva transformatorului principal, la locomotivele și ramele
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
remedierilor cerute; e) să confirme sub semnătura efectuarea reviziei intermediare și al RAc-ului, consemnată în carnetul de bord al locomotivei de către personalul termic de specialitate; ... f) să ia măsuri de alimentare cu combustibil, de completare a lubrifianților, lichidului de răcire și nisipului, în conformitate cu programul stabilit sau ori de câte ori este necesar; ... g) să dispună mecanicului remizarea locomotivei pe o linie special afectată din unitatea de tracțiune și să supravegheze operațiunile respective, astfel încât punerea în serviciu după remizare să se poată face în timpul
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
de sterilizare în cutiile metalice/pachetele din coșuri, durata fiind în funcție de aparat, de natura și de cantitatea materialului de sterilizat; ... c) faza de sterilizare, durata fiind în funcție de temperatură: ... - 180° C, o oră; sau - 160° C, două ore; d) faza de răcire, durata fiind în funcție de aparat, de natura și de cantitatea materialului de sterilizat. ... Un ciclu complet de sterilizare durează 4-5 ore. (3) Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. ... (4) Durata menținerii sterilității materialelor ambalate
ORDIN nr. 840 din 14 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187909_a_189238]