4,392 matches
-
Adevărul era greu de aflat, fiindcă patima politicii de partid era amestecată. În adevăr, Candiano-Popescu, fiind un cunoscut liberal roșu, trebuia să fie ținta atacurilor opoziționiste.147 Candiano-Popescu era acuzat de conservatori că singura lui ispravă ar fi fost să răpească în mod abuziv, de la un maior turc, un admirabil armăsar arab, pe care îl adusese în București dimpreună cu drapelul. Se pretindea că maiorul turc înaintase chiar o plângere guvernului român în această privință. Dar liberalii nu se lăsară mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uneori și pe alții de imperfecțiune. Sînt rezervat în laudă, căci eu însumi o primesc cu greu. Să fie ăsta un păcat atît de respingător? *Azi (9 mai 1978) a fost anunțată asasinarea lui Aldo Moro, președintele Democrației Creștine italiene, răpit pe 16 martie. A sfîrșit în chip de jertfă, una - s-a zis - necesară salvării instituțiilor republicane. O vor prețui și în viitor cei ce au acceptat o? și: vor continua după asta să mai acționeze „Brigăzile roșii”, care au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Stimate domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea D-tale și Îți mulțumesc că ești atât de drăguț și te gândești la noi. Te rog să nu iei În nume de rău că nu ți-am răspuns mai curând, dar ne lăsăm răpiți de una, de alta și nici nu știi cum trece timpul, fără să mai adaog că suntem din firea noastră și greoi la scris - amândoi. Prea multe lucruri despre noi nu am a-ți spune, deoarece ne petrecem timpul mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am plasat... moștenirea... În mâini bune! Modestă moștenire. Mai mare este bunăvoința Dvs. Pentru aceasta, vă dorim sănătate, viață lungă și realizarea idealului urmărit. Sunteți destul de tânăr ca să aveți timpul a lăsa (...) o moștenire mai mare posterității. Dacă nu vă răpesc timp prea mult, v-aș ruga a-mi scrie, unde și cum au fost așezate cele trimise de mine. P.S. Uitasem să adaug În grupa celor cerute și fotografia mică a Maiorului Ioan, după care am lucrat bustul. Ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Vă dorim amândoi soției și Dvs. multă sănătate și cele mai distinse salutări. Marie Kalmicov 31 Brașov, 30 martie 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Mă iertați, dacă cu această scrisoare și cu rugămintea pe care vă o fac, vă voi răpi clipe de cari necesită preocupările Dvs., dar doresc mult să 112 Referire la lucrarea mea de atestare: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni, susținută În 1975 la București la Centrul de perfecționare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multă sănătate familiei Dvs. Din partea noastră, vă rugăm să primiți aceleași condoleanțe și foarte multe mulțumiri, cu urări de sănătate (...). Vă urăm familiei Dvs. sărbători liniștite (...). Maria Kalmicov 37 Brașov, 28 iunie 1977 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cer scuze dacă răpesc câteva clipe din timpul Dvs. cu scrisoarea mea, dar a trecut mult timp de când nu am mai cetit rândurile scrise Într-o formă atât de plăcută, cu vești bune, cari mie Îmi fac o deosebită plăcere. Pe la Începutul lui iunie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
frate medicul din Fălticeni cu activitate lăudabilă și În domeniul cultural la sfârșitul secolului trecut și la Începutul acestui secol. Dacă există date despre familia ROSSIGNON, m-ar interesa foarte mult, desigur Întâi ce este publicat, căci nu vreau să răpesc nimănui originalitatea, dar poate există interes și pentru a publica acolo date despre cei din Fălticeni, ajunși oameni de seamă 255. Din câte Îmi amintesc, un farmacist de acolo este În prezent academician În America, la Chicago și a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu după lucrare. și autorul...de! Eu nu știu ce credeți voi; dar vă doresc sărbători fericite și multă sănătate la amândoi. D-na mea se asociază și vă transmitem cordiale salutări. M. V. Pienescu 300 Cred că pregătirea pentru atestare mi-a răpit tot timpul disponibil. Numai lucrarea scrisă, cu casele și locurile memoriale, avea 200 pagini! 301 Referire la volumul Înaintat de prof. Pienescu la editură. 794 29 București, 10 mai 1975 Dragă Eugen, După o lungă așteptare Îți trimit tot ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Providență la Galerie. Probă, că m-a interesat În deosebi, e și faptul, că am trimis-o și d-nei Ungureanu, care mia Înapoiat-o, mirându-se de așa activitate prodigioasă. și acum să răspund pe puncte, spre a nu răpi din timpul matale (la mine e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
documente pentru „Galerie” sau Muzeu! Nu o dată am găsit pe listele factorilor, iscălituri de primire, cu numele meu. Aflam astfel că sunt În siguranță... 1023 Dacă-mi dați un semn de viață (printr-o c.p.) și dacă nu vă răpesc de la Îndatoriri mai urgente, aștept cu mare plăcere acest semn. Am citit consemnarea publicată de dvs. privitoare la „Băncuța”. Impresionantă reconsiderare! Am aflat Între timp despre necazul survenit În acest an, prin pierderea mamei; primiți vă rog, chiar tardiv, prieteneștile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele mele Îndeletniciri. Examenul de admitere, dar mai ales boala mamei mele, mi-au răpit mult timp. și pe deasupra problemele gospodărești pe care trebuie să le rezolvăm la nivelul cerințelor vieții de toate zilele. Nu caut prin aceasta să-mi scuz Întârzierea, sunt convinsă că Îmi acordați „circumstanțe atenuante”. Dar să nu mai pierd timpul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din oraș? Mă opresc aici, Îngrozită că v-aș putea supăra cu Îndrăzneala mea. Vă dorim toate cele bune și vă rugăm să ne iertați, că vă răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți 723. Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu 723 După această scrisoare, prin primăvară, au apărut ieșenii: directorul Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu de la Casa Pogor („Țareviciul”...). Cu IMS
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Avem unde ne duce: cultul adventist de ziua a șaptea dispune de peste 4.000 de școli și universități și de peste 400 de spitale și clinici unde ne vom putea trăi viața omenește. Vă rog încă o dată, tovarășe președinte, nu ne răpiți dreptul la viață! înțelegeți-ne și dați-ne drumul să plecăm! Un grup de femei din 12 județe, [vara] 1981, difuzată la 19 septembrie 1981 Stimate dle director Noël Bernard și stimați colaboratori ai postului de radio Europa Liberă! Suntem
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
comunistă, gândindu-ne la regimul actual din România). în concluzie, ținând cont de cele de mai sus, decretul privind emigrarea din România comunistă nu are nicio logică sau s-ar putea spune că are o singură logică, aceea de a răpi și ultima speranță de libertate celor ce nu mai pot și nu mai vor să suporte o dictatură din ce în ce mai apăsătoare, cinică și chiar criminală, prin măsurile ce le ia contra celor ce nu tac. Un grup de muncitori români în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mai întâi, candidații la recrutare erau studiați în amănunțime de un ofițer de Securitate. Aceasta era faza cunoașterii personale, care însemna un raport cu portretul fizic și intelectual al candidatului. Printr-o operațiune de reținere secretă, bieții oameni erau literalmente răpiți de pe stradă de o volgă neagră în care de cele mai multe ori erau înghesuiți cu genunchiul în fund și ajungeau la sediul Securități în Domnița Anastasia ori în clădirea fostei Vămi a Poștei puternic păzită de la podul Mihai Vodă, atât de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pentru că atunci am început din nou să aud, din poziția unde mă aflam, vorbindu-se de crime. Nu mai era vorba acum de zvonuri, ci de acte propriu zise de violență comise împotriva unor emigranți. Profesorul Aurel Decei a fost răpit astfel în Berlinul de Vest, iar doctorul Puiu Traian, la Viena. Ei au fost aduși în secret în România și aruncați în închisoare. Ovidiu Beldeanu a fost răpit în Germania Occidentală cu ajutorul germanilor estici și ulterior executat la București cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zise de violență comise împotriva unor emigranți. Profesorul Aurel Decei a fost răpit astfel în Berlinul de Vest, iar doctorul Puiu Traian, la Viena. Ei au fost aduși în secret în România și aruncați în închisoare. Ovidiu Beldeanu a fost răpit în Germania Occidentală cu ajutorul germanilor estici și ulterior executat la București cu un glonț în cap. Dintr-odată crimele s-au apropiat de mine. Radio Europa Liberă a vorbit la un moment dat în emisiunile sale despre următoarele probleme: existența
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
n-ar fi extraordinar. În definitiv, deși sunt peste cap prins În lucrul la Istoria literaturii, fără concedii de ani de zile, muncind și pentru radio ca să mai câștig un biet ban ce mă ferește de mizerie, eu mă sacrific răpind din timpul și energia mea de om În vârstă și ostenit, ca să scot Dialogul. Jur În fața Cerului, că nu din ambiții personale, ci numai fiindcă cred că se poate realiza ceva frumos și În sine valoros. Dar, din păcate, toți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și i-au înțeles chemarea, i-au rămas credincioși peste veac. Ani de zile l-au așteptat să sosească de undeva, fiindcă, împotriva tuturor evidențelor, ei nu credeau în moartea Căpitanului lor. Mormântul comun din pădurea de lângă închisoare Jilava a răpit tuturor iluzia vieții pământești a Căpitanului. Atunci sufletul nostru s-a îndreptat spre veșnicie și stând de vorbă cu ea, stă permanent în legătură cu Căpitanul nostru. De aceea legionarii de totdeauna nu vor uita să mărturisească taina trăirii peste toate veacurile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
m-am întors acasă, mi-a venit pe cap individul acela de la gaze, plătit de dușmanii mei ca să-mi fure craniul; a doua zi dimineața, fata cea durdulie îmi cerea să o ajut pentru că era convinsă că Întunegrii i-au răpit bunicul; am așteptat-o la locul întâlnirii, dar nu și-a făcut apariția. Eu aveam asupra mea două obiecte extrem de importante: craniul și datele permutate. Le-am lăsat pe amândouă la biroul de bagaje din Shinjuku. Nu pricepeam nimic. Doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
poate fi vorba decât de o mână de Întunegri. Din cine știe ce motive. Oricum, nu văd sensul unei asemenea alianțe, și dacă există, atunci e doar temporară, nu permanentă. Nu avem nici un motiv de îngrijorare. — Se pare că Întunegrii l-au răpit pe Profesor. — Da, a ajuns și la urechile noastre un asemenea zvon, dar nu suntem siguri. Ne gândim și la posibilitatea ca Profesorul să fi înscenat totul... ca să mai adauge sare și piper situației. Nouă nu ni se pare deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux. Regele Spartei, tatăl ei pământesc, o căsătorește cu Menelau, cu care Elena are o fiica, Hermione. Este răpită de Paris cu încuviințarea zeiței Afrodita, care i-o dăruise ca
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux. Regele Spartei, tatăl ei pământesc, o căsătorește cu Menelau, cu care Elena are o fiica, Hermione. Este răpită de Paris cu încuviințarea zeiței Afrodita, care i-o dăruise ca răsplată după arbitrajul favorabil în cazul mărului discordiei. Plecarea Elenei cu Paris la Troia are drept rezultat războiul troian. În timpul războiului, care durează zece ani, Paris moare iar Elena
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers/luna trudnică revine/cu profil în aur șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de gând/ să locuiești într-
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers/luna trudnică revine/cu profil în aur șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de gând/ să locuiești într-un cuvânt/ palat princiar/ cu ferestre de azur/ să auzi de demult/stele
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]