5,310 matches
-
pete, ceva care era chiar sânge. De-atunci, în diferite expoziții, am revăzut și alte versiuni. Valuri și unde izbeau de fiecare dată-n mine, încât ieșeam aproape surd din Strigăt. Acum mă uit din nou, rănit și palid, la rama lui. Ea n-a pățit nimic. Ce nesimțit dreptunghi! Rănit și palid, mă uit la rama lui, - mă uit la rama lui. A fost, e-acolo. Iată cum Iată cum stau, de fapt, lucrurile. Dacă-aș avea o lunetă, un
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
Valuri și unde izbeau de fiecare dată-n mine, încât ieșeam aproape surd din Strigăt. Acum mă uit din nou, rănit și palid, la rama lui. Ea n-a pățit nimic. Ce nesimțit dreptunghi! Rănit și palid, mă uit la rama lui, - mă uit la rama lui. A fost, e-acolo. Iată cum Iată cum stau, de fapt, lucrurile. Dacă-aș avea o lunetă, un microscop, aș fi, poate, ceva mai sigur că într-adevăr stau. Însă mi-am pierdut și
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
fiecare dată-n mine, încât ieșeam aproape surd din Strigăt. Acum mă uit din nou, rănit și palid, la rama lui. Ea n-a pățit nimic. Ce nesimțit dreptunghi! Rănit și palid, mă uit la rama lui, - mă uit la rama lui. A fost, e-acolo. Iată cum Iată cum stau, de fapt, lucrurile. Dacă-aș avea o lunetă, un microscop, aș fi, poate, ceva mai sigur că într-adevăr stau. Însă mi-am pierdut și luneta și microscopul. Așa, simt
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
venit și Zoia Ceaușescu, și s-a așezat gracilă și tăcută la capătul unei mese lungi, și s-a învăluit într-un nor de fum, în timp ce eu mi-am citit raportul la celălalt capăt al mesei, iar el atârna în ramă pe peretele lateral, echidistant între mine și ea. Mi-am început raportul cu o laudă la conducător, josnică și normală, întrebându-mă ce simțea ea când auzea adulări despre tatăl ei, îi plăceau, nu-i plăceau? Dacă el, plutind înrămat
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
de toată buna sa colaborare. Am apreciat zugrăveala proaspătă, mirosind a ulei rânced și trandafirii așezați într-o vază de sticlă ordinară, lângă televizorul alb-negru, firește, precum și tablourile "de artă" fixate pe pereții cu mai multă lumină. Niște reproduceri, în ramă cu geam, după pictorii noștri clasici, în culor veștejite de cerneala tipografică de la "Bucureștii Noi", unde nu se intra decât din dispoziție, dar unde reușisem să intru, cândva, tipărind aici o carte despre Insulele Canare, text și fotografii color, excelent executate
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
aici nu există refugiu pentru tigri Casa poetului din Jimbolia Câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire dispusă între amestecate puncte cardinale încăperile ei au culoarea cărților nepătate de priviri onctuoase noaptea o repopulează morții insom- niacii din fotografiile cu rame lăcuite de emisarii insectelor grase morții scotocesc sertarele dulapurile își caută testamentele contractele hârtiile atestând o veche obârșie rurală habar nu au ei că nimic n-a rămas decât litere frânte ștanțate în praf câtă individualitate câtă supremație posedă această
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
niciodată icre negre Realitate Maestrului Magritte, cu venerație Realitate desenată lin de aripa vulturului hrănit cu stafide și mângâiat pe cioc de laba leului culcat pe plaja însorită lângă femeia cu sexul deschis spre săgeata zenitului realitate pusă într-o ramă de flăcări realitate care jignește ignoranța întâlnire profund realistă Pe o șosea specific balcanică Bicicleta van Gogh (made Marcel Tolcea) se întâlnește cu Motoreta Magritte (made Petre Stoica) una salută cu sunetul rămas într-o ureche tăiată cealaltă cu uguitul
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
cititorul unei cărți pentru ziua abia începută dă cîteva date de specialist: autorul (de unde să-l apuci, ce a mai scris), editura, traducătorul. Este momentul cînd imaginea se transformă, iar prezentatorul este proiectat în viteză în stînga ecranului, într-o ramă de dimensiunile unei coperți, ca și cum s-ar fi transformat el însuși în cartea despre care vorbește. Nu se întrerupe din prezentare, scoate stafidele din cozonac, îți dă exact acele bucățele care i-au plăcut lui, cititorului cu ziua, cu luna
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
Mariana Filimon Fîrî mare Prin gânduri trece un nor nisipos învăț să trăiesc fără mare zările se deschid într-o ramă albastră cu luciul de lacrimă fără să-mi fie milă de mine ci doar de fisura din zid cum e să trăiești fără mare zac în patul străin și aflu că oasele mele adoră o piatră suavă prin care pulsează
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
a te găsi, te cheamă din neant să-i dai un semn! O, dacă-ai izbuti să-i spui atunci cum ai fi vrut să fii dar n-a fost chip... 7 februarie 2007 Lacune Au început să cadă Din rame poze pale Și din prăfoase plicuri Se risipiră file. Eram ca un scafandru Visând printre epave S-aducă naufragiul întreg la suprafață. înfățișări desprinse Din numele pierdute, Scrisori de mult trimise Soseau, luate de ape, Din nicăieri spre nimeni. De-
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
mușița la gură. Zădărnicia lui colțoasă are toane, Vrea chipul să }i-l ia cu japca din icoane. Credința mea din neam în chingă nu te ține Să-ți lauzi Dumnezeul și să îți fie bine. Nu Sfântul meu din ramă se-ncruntă și oprește Să-ți porți curat voința, cum apa nici un pește Nu poate să-l rețină-n năvodul unei mări, Deși e-un țărm de-a pururi hotar în depărtări. Deasupra-i neted cerul, albastru, fără spini, O
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
mare! "Norocul mă-ti!", mai scrâșni din dinți Oskar și hotărî să nu mai vorbească, până mâine, nici un cuvânt cu soția. Fără să se uite măcar la ea, cotrobăi în debara, își luă cleștele și o șurubelniță mare și curăță rama de bucățile de sticlă rămase. Apoi măsură și notă cifrele pe o bucată de hârtie, întrucât "caietul de serviciu", caietul unde obișnuia să însemne diferitele probleme casnice, parcă-l înghițise pământul. înainte de a pleca să cumpere un geam nou, mai
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
sine rotitoare, într-un cosmos fără fuziuni și ciocniri. Cei treizeci de ani de scriere a câte unui medalion se mai interpretează în sensul completării de lecturi, pe măsura apariției de noi și apetisante titluri, schimbând cumva chipul liricului din ramă dacă nu doar modificând căderea luminii pe portret. A nu scăpa din vedere nici unul din volumele Ilenei Mălăncioiu, Florenței Albu, Constanței Buzea - ca să ne referim doar la lirica feminină - a fost punctul de onoare al exegetului, sub care unghi, Eseuri
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Cutii cu șoapte de dragoste, cu secretele noastre, cu nasturii căzuți. Cutii cu planuri, cu sfârșiturile lumii. Eu iau tigaia cu ulei încins. O parte din fiecare parte a ta se împarte cu partea mea din ultima parte. Tu ia rama. Partajul e un joc de domino. De la primul la ultimul obiect, căderea nu mai are dinți. După ce ai mișcat prima piesă, nu știi decât atât: orice om nerăbdător e un om nesigur, e un om terminat, care joacă la cacealma
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
semn al diabolicului - pentru a evita sentimentalismul; pentru a rămîne, fie și ca într-o iluzie, în afară. Ba chiar trimiterea la satanism nu-i altceva decît un artificiu. Firește că tot pentru a atenua din efect, Caragiale apelează la rama celor doi sfetnici de taină. Altfel, de reținut convingerea, cu caracter deopotrivă autoreferențial, că ,un drăcușor se poate strecura prin cea mai îngustă crăpătură". Căci, de va fi să vorbim despre demonismul lui Caragiale, al lui și abia apoi al
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
să te gândești că pe atare cernoziom cel mai abitir ar rodi rodiile în pomul vieții dus la prohodire de om. Asta e! - peisaj cu un singur copac zis pomul vieții pe drumul de moarte pomul vieții ce avusese de rami chiar versurile astea ce vor ieși alandala dintre file de carte ca niște nervi sfâșiați sau râme sau vene tăiate... DE SPUS PRUNCULUI 1 Naște-te - e timpul să începi a muri... 2 E târziu să mai plângi: viața deja
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
împrăștiate din belșug prin ziare, scrise fulgurant, într-o toamnă, de femeia cea albă, al cărei nume rimează cu câteva rânduri mai sus... Din fotografiile, puse în undă pe net, ea zâmbește întruna unui necunoscut și câteodată mai intră în ramă marginea unui ocean, de unde mi-a și venit ideea să caut pe net prima dimineată a timpului, din ziua de unde-a-nceput spre mine să curgă... 11. (Văd un șir nesfârșit de bărci, legănate de valuri, cu pescari obosiți; nu
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
de vreme. B cuprindea în el o întreagă epocă, o întreagă viață sau mai multe. Acele clipe de uitare petrecute în pod, răsfoind o carte cu paginile îngălbenite, despăturind o scrisoare cu literele pe jumătate șterse, privind o gravură cu rama ruptă, scuturând de praf albumul cu fotografii în sepia... Cum ar fi putut fi înlocuite acele clipe de un text rulat cu repeziciune pe un ecran de calculator? Cum și cu ce să înlocuiești acel aer stătut, acel miros de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
sau copt în foaia certificatului meu de naștere. Ochii din astrahan au strâns ghinda și în testament au lăsat crengile de stejar pentru venicul aspru cu care tu, mamă, știi atât de bine să-mi amintești că plămânii mei sunt rame de lotcă. Când numele de starover începe să se strige singur tu lași venicul să plonjeze pe spate ca un șoim fără tată Îmi îngrijești omoplații ca pe două gorgane în care nevestele strigă pe rând: "Filat, Cuzma, Alexei, Stipan
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
roșu negru Allumette Pe piele mi se plimbă agale nu muște, costelivii îngeri. Femeia de culoare doarme lânga mine, pe o tejghea cu ardei iuți de soare scorojiți. Salvați din scurta mea memorie. Nimic nu mai țin minte! Oameni jilavi, rame trezite leneș din pământ natal cu morții tineri îngrășați. Plouă cu sânge în orașul copilăriei mele (bâlci, acadele, carnetele roșii, hrănit cu idealuri roșii poporul meu născut în domiciliu forțat, plouă cu mărunțișuri, țigări proaste, chibrituri, ziare din Piața, desigur
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
de compararea elementelor sale mitice și ritualice cu cele din mitologiile "clasice", după inventarierea asemănărilor /distincțiilor între mit, legendă și romanele cavalerești și a "zeilor și eroilor în societatea indo-europeană", "deznodământul" aduce în prim-plan destinul povestirii (devenită protagonistă în rama unei alte povești-cadru!) în tulburi vremuri actuale. Ultimele două capitole, Mit și istorie și Avatarurile povestirii în contemporaneitate întregesc profilul povestirii. Exemplele ajung până în prezentul imediat, când autoarea, într-un simpatic interludiu autoficțional, egalizează timpul "povestit" (sic!) cu cel al
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
mine. Nu mult după 1990, regizorul Iulian Vișa se întorcea, din pribegii, la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Acolo l-am cunoscut și acolo mi l-am imaginat ieșind din șoaptele lui pe un tînăr slab, slab, cu ochelari cu rame mari, mari, la fel de mari ca și dioptriile pe care le purta, descinzînd în urbea numită Piatra Neamț. La Teatrul Tineretului a debutat Horațiu Mălăele cu Dorde din Tinerețe fără bătrînețe, în regia Cătălinei Buzoianu, în 1975, imediat ce a terminat școala la
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
mai încet" etc. Convinge mai ales răsucirea autoironică a sentimentalismului și a melancoliei: "Suntem poeți, în felul nostru, toți:/ Apucă pana, scrie dacă poți.// Poftim: păduri. Și stele. Și câmpie.../ Nu simți un început de poezie?// Doar luna râde-n ramă albăstrie:/ un corp ceresc. Și nici o poezie...". Nu cred că Aureliu Busuioc are o pondere mai însemnată în poezia basarabeană decât Cicerone Theodorescu la noi, pe Dâmbovița. Dintr-o activitate literară foarte bogată și diversă (peste 20 de volume de
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
sufragerie (cu recamier), canapea neextensibilă, tensiometru brățară OMRON, microscop ML-4M, chiuvetă baie Olivia, completă (picior, baterie italiană, sifon), mașină de spălat și uscat rufe cu bule (Daewoo), capacitate 10 kg de rufe. Informații suplimentare la tel. 0722479929. Cumpăr: mobilier, tablouri, rame, oglinzi, ceasuri, statui, cărți, vederi, timbre, monede, decorații, sticlărie, porțelan. Tel. 488364, 0744693131. Vând 2 tv color, în stare perfectă de funcționare, garanție 6 luni, 50-80 euro. Tel. 461394. Vând televizoare, videorecordere, ecrane, telecomenzi. Tel. 453594, str. Porumbescu nr. 76
Agenda2003-50-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/281831_a_283160]
-
La Adriana Bittel, priza asupra întâmplărilor trăite și a senzațiilor tari încercate în deceniul nouă este directă. Indiferent dacă paginile jurnalului ținut în anii '80 și ars ulterior (dar nu întru totul) sunt chiar de jurnal, sau o reconstituire în ramă non-ficțională, la îndemâna prozatoarei, ele scanează impecabil zilele și nopțile "tovarășei de drum". Femeia împărțită (martirizată) între gospodărie, aprovizionare, serviciu, grija pentru soț, copil, tatăl bolnav și... filele de proză pe care ar vrea să le scrie. Dar când? La 36
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]