6,870 matches
-
zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce s-a atins limita superioară a distensibilității vezicale, presiunea începe să crească, alertând receptorii de la nivelul colului vezical și anunțând iminența micțiunii. Continența reprezintă capacitatea de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea începe să crească, alertând receptorii de la nivelul colului vezical și anunțând iminența micțiunii. Continența reprezintă capacitatea de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
modifica ca urmare a unor influențe exogene ? Cât durează modificarea comportamentului folosind anumite metode ? * Care sunt consecințele adoptării unui anumit comportament ? În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În esență, este o secvență cauzală care poate fi descrisă astfel: la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
dreptul concurenței, dreptul consumatorilor este o ramură nouă de drept, o ramură de drept ce vizează protecția neprofesioniștilor și care s-a desprins din dreptul comercial. Există dispoziții exprese care tind să protejeze consumatorul, prevederi care au apărut ca un reflex al concurenței neloiale și al practicilor monopoliste practicate de comercianții puternici. Acest reflex al luptei de concurență poate prejudicia consumatorii astfel încât au apărut reglementări ce au următorul obiect: • normele de dreptul consumatorilor au în vedere liberul acces pe piață al
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
drept ce vizează protecția neprofesioniștilor și care s-a desprins din dreptul comercial. Există dispoziții exprese care tind să protejeze consumatorul, prevederi care au apărut ca un reflex al concurenței neloiale și al practicilor monopoliste practicate de comercianții puternici. Acest reflex al luptei de concurență poate prejudicia consumatorii astfel încât au apărut reglementări ce au următorul obiect: • normele de dreptul consumatorilor au în vedere liberul acces pe piață al consumatorilor astfel încât ei să beneficieze de o gamă variată de produse și servicii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
în care au excelat cel puțin Evul Mediu și Romantismul, dacă lăsăm la o parte tradiția ocultă a hermetismului și a științelor abisale. A doua direcție pe care o aminteam este cea a îndepărtării de terifianță, cultura "civilizării" și a reflexului de apărare raționalizantă, pe care o putem înțelege foarte bine pornind de la textele lui Michel Foucault și din Procesul civilizării al lui Norbert Elias. Paradigma civilizațională europeană spun ei -, care înseamnă transparență, civilitate, rațiune și morală, o cultură a discursului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din interior, ceea ce duce la o concluzie pe care n-o putem, în momentul de față, decât prelimina: așa cum s-a întâmplat de multe ori în triumfala sa carieră multiseculară, omul european a fost pus în situația de a reînvăța reflexe demult estompate, pentru că arată Eli Sagan supraviețuirea omului occidental a fost pusă serios la încercare de spectrul supracivilizării sale: acela de a deveni un om prea rafinat, prea slăbit de bucuriile comode pe care civilizația i le arunca în poală
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spuneam dorinței de a-și depolitiza subiectul. Procedând însă în acest fel, spaima iradiată de către Principele lui Machiavelli ar ieși din schemă, și odată cu ea o bună parte a culturii europene, pentru care frica reprezintă, mai presus de toate, un reflex al comportamentului politic. Domnitorii de neam ai Țărilor Române sau fanarioții n-au scăpat, nici ei, de această spaimă sangvinară, asimilabilă angoasei conspiraționale; mai târziu, cultura europeană a secolului al XIX-lea va acredita prin excelență un cod al conspirațiilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trecute și prezente, au intrat dintotdeauna factori atât supranaturali, cât și naturali. Nici măcar această diadă nu epuizează problematica: cum trebuie să procedăm în privința acelor elemente pe care, neștiind prea bine în ce categorie să le plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind ideea generală de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
grăbi să îmi psihanalizeze discursul exegetic, subliniind, probabil, o obsesie a pionieratului (dacă aș vrea să-i găsesc un corespondent ilustru, aș putea menționa aici acea idée fixe care stă la baza Simfoniei fantastice a lui Berlioz) și, corelativ, un reflex al orgoliului intelectual incisiv. Cu riscul de a le submina flerul detectivistic (și, prin aceasta, de a-i irita și mai mult), trebuie să precizez de la bun început că, de fiecare dată, am fost sincer interesat doar de complexitatea și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
inferioare; cele mai multe dintre ele nu merită nici măcar hârtia poroasă (pulp) pe care sunt tipărite (sau, dacă avem în vedere filmele, banda de celuloid ieftin pe care sunt imprimate). Ca orice formă frivolă și zgomotoasă de entertainment, ele răspund unui pur reflex de divertisment 2. În școala primară, trebuie să admitem, mulți dintre noi au fost fascinați de asemenea cărți sau filme, pe care le-au devorat pe ascuns, bucuroși că puteau, astfel, contracara efectul produs de plictisitoarele liste de lecturi de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
observat că, în absența spaimei, ne-ar dispărea orice instinct de conservare și deci orice rezistență la thanatic. Jean Delumeau observă cu justețe că "frica este ambiguă. Inerentă naturii noastre, ea este o pavăză esențială, o garanție împotriva primejdiilor, un reflex indispensabil permițând organismului să scape provizoriu de moarte" (1986: I, 19). Altfel spus, frica reprezintă modul prin care viața, îndrăgostită de fenomenologia aproape nelimitată a realului, cere să nu-i fie curmat cursul. Dacă frica este un fenomen perfect obiectiv
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
târziu, în 1864, Robert Browning publică Caliban upon Setebos, subtilă satiră teologică, hipertext al shakespeareanei The Tempest, în care sălbaticul pur se definește prin ontologia metonimică a oamenilor "civilizați", meditând asupra unui zeu crud și răzbunător. La Stevenson, "celălalt" este reflexul iluzoriilor și amoralelor descoperiri științifice. Strălucitul doctor Henry Jekyll și oribilul Edward Hyde împart același corp, migrația celor două personalități antitetice realizându-se prin mijlocirea unei misterioase poțiuni. În cele din urmă, licoarea își pierde efectul, iar Hyde nu se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acestei afirmații, trebuie plasată și mărturisirea lui Mateiu Caragiale, consemnată de același Gherea: la celebra Scala din Milano, în timpul unei reprezentații wagneriene (este vorba, mai precis, despre Das Rheingold, prima parte, din 1869, a tetralogiei Der Ring der Nibelungen), observând reflexele unui foc aprins intenționat pe scenă, Caragiale își scoate, grăbit, fiul din sală, complet imun la via reacție de dezaprobare venită, explicabil, din partea auditoriului. Ni se pare evident că această pirofobie stă la baza înspăimântătorului act sacrificial, care dobândește contururi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de omniprezența rubiniului vâscos: Ea privește soarele cum se îneacă în propriul lui sânge; ceva grozav și sfâșietor parcă se petrece la hotarul amurgului. Tot zidul trebuie să fie împroșcat cu sânge, și chiar pe fața ei trebuie să lucească reflexul roșu". Atingerea sigiliului aprins dobândește valențe premonitorii. Fiindcă un soare muribund lasă, inevitabil, loc suflului frigid al hibernalului: astrul murdărește cu materia sa vitală "dezolate peisagii de zăpadă eternă, pe care nici un vânt de primăvară n-o va mai sufla
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată, previzibil, cu pagofobia, în alte nuvele însă, nelipsită de reflexe misogine, care proiectează actantul feminin în sursă a terorii masculine, precum se întâmplă și în cazul prozatorului american Fritz Leiber) străbate practic fiecare filon al operei lui Mihăescu. Aceasta își găsește corespondentul, în literatura universală, în supranaturalul erotic al victorienei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]