8,522 matches
-
sau expertizelor judiciare, mulți subiecți mărturisesc că nu se recunosc în actul criminal, ca și cum ar fi vorba despre o cu totul altă persoană, fapt care depășește cu mult limitele unei deculpabilizări utilitare. În acest cadru ar putea fi evocată și relatarea lui Althusser (1992), care și-a strangulat soția în timpul unui raptus. Exemplul citat de Balier (1988) demonstrează capacitatea de delimitare a pulsiunilor proprie acestui mecanism de apărare care, în cazul de față, a eșuat în cele din urmă, intenționând să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
starea, evitând astfel orice efort de vindecare. Din același motiv, îi sfătuiesc pe pacienții mei să nu citească lucrări psihanalitice” (1912/1977). Ceva mai târziu, Freud (1913/1977) revine asupra acestei rezistențe la cură: „Unii pacienți își pregătesc cu grijă relatările, fără îndoială în vederea unei întrebuințări optime a orei de tratament. Această grijă disimulează o rezistență. O astfel de pregătire, care nu face decât să împiedice ideile indezirabile să iasă la iveală, este contraindicată”. Istorictc "Istoric" Termenul „intelectualizare” nu figurează explicit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și abandonarea ei de către mamă. Afectul asociat acestor experiențe este însă uitat. Pacienta nu-și amintește nici de teroare, nici de neputința pe care le resimțise fiind maltratatăși abandonată. De altfel, izbucnește de mai multe ori în râs în cursul relatării făcute. Al doilea sens al izolării apare în faptul că tânăra reproduce cu copilul său situația trăită în copilărie, fără însă a conștientiza câtuși de puțin acest lucru. Consecințele nefaste ale acestui tip de izolare vor fi studiate ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fost făcută de Fenichel (1945/1953) în descrierea pe care o face izolării, unde arată că „bolnavul poate rămâne calm vorbind despre evenimentele cele mai tulburătoare, manifestând mai târziu o emoție de neînțeles în cu totul alt punct al relatării sale, fără a avea conștiința faptului că emoția a fost deplasată”. Sensibil la acest risc, Kübler-Ross (1984/1986) a dispus instalarea, în anumite servicii de urgență, a unei camere izolate fonic, în care aceia care află despre moartea unei ființe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o răsturnare a succesiunii temporale a evenimentului: mai întâi, descoperirea absenței penisului la mamă, asociată cu spaima de castrare, apoi redobândirea încrederii la vederea penisului tatălui. Răsturnarea cronologică s-a impus pacientului pentru a face să dispară contradicția aparentă a relatării. Acest refuz, prezent în comportamentul copiilor de vârstă foarte fragedă, este activ și la părinți, care de multe ori nu au nici o idee despre curiozitatea sexuală a copiilor lor în ceea ce-i privește, și nici despre activitățile de masturbare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Bălcescu, Academiei, Cîmpineanu etc. Din toate părțile se aud țipete stridente și vaiete de oameni înspăimântați, care se tem de dărâmarea propriilor locuințe sau de pierderea vieții celor dragi: copii, părinți, rude, prieteni. Iată și câteva fragmente din reportajele și relatările apărute în unele ziare, despre dimensiunile și pierderile materiale și umane produse de dezastru. “Seismul din seara zilei de 4 martie a.c. a avut epicentrul în zona Vrancea. Focarul cutremurului s-a situat sub scoarța terestră la o adâncime de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
lui. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a cauzat peste 500 de victime omenești și un număr foarte mare de prăbușiri și avarieri de clădiri, printre care prăbușirea blocului Carlton (cu 14 nivele din București), și a Închisorii Doftana. Iată câteva relatări din reportajele apărute în presa vremii: “Din adâncurile pământului, au pornit duminică spre zori, convulsiuni puternice, scurte, zguduind scoarța terestră, ținând în suspensie tot ce e viață, surpând casele și dărâmând zidurile care n aveau tăria rezistenței. În Capitală, între
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
laureații au fost răsplătiți cu premii și călătorii în țările din zonă (în Polonia, Cehoslovacia). Un grup de 10 studenți și studente din Cehoslovacia au vizitat muzee, biserici, instituții de asistență socială din România. În presa pragheză au fost publicate relatări ample despre primirea lor cordială. În același scop, al creării atmosferei de pace și fraternitate, secția feminină a F.I.D.A.C. a organizat în București, o serie de conferințe, ținute de atașații militari și de secretari ai legațiilor iugoslavă și cehoslovacă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trebuia oricum Înlocuită. Acest argument poate fi valabil pentru o mică parte a acestei elite, dar numărul mare al celor concediați Între 1965 și 1969 lasă să se Întrevadă intenția unei Înlocuiri rapide și abrupte. Această interpretare este susținută de relatări istorice și analize detaliate ale tehnicilor lui Ceaușescu pentru obținerea controlului total asupra partidului și altor instituții centrale ale statului (vezi, mai ales, Fisher, 1989). Tabelul 7. Dispariția elitei Dej. Numărul de indivizi demiși Într-o anumită perioadă Perioada Nou-veniți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de umbră atât timp cât Stalin nu decisese Încă cine va fi „omologul” său În România. Hotărârea lui Stalin privind persoana care urma să devină Secretar General al PCR a fost luată În ianuarie 1945, În timpul vizitei lui Gheorghiu-Dej la Moscova. Conform relatării lui Dej privind discuțiile avute În timpul vizitei sale la Moscova: „Lui Molotov, care ar fi dorit-o pe Ana Pauker ca Secretar General, Stalin i-ar fi spus: Ana e o tovarășă bună, de Încredere, dar, vezi tu, ea este
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Bebe Brătianu, inițial respinsă. În acest context, Vâșinski i-ar fi spus lui Dej (care Îi mărturisise dificultățile apărute ca urmare a inițiativelor de autoritate ale Anei Pauker): „N-ar fi mai bine să fie scoasă Ana de aici?”. În relatarea sa, Dej a susținut că Vâșinski i-ar fi propus să o Îndepărteze pe Ana Pauker din conducerea PCR sau chiar din țară, prin trimiterea Într-o misiune În străinătate. Potrivit istoricului Florin Constantiniu, În notele de conversație legate de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ușura situația și ar Înlătura interpretări și comentarii nedorite”. Din acest fragment extras din nota de conversație se constata faptul că inițiativa lui Vasile Luca și Teohari Georgescu de a discuta poziția Anei Pauker i-a aparținut lui Gheorghiu-Dej. În relatarea sa din noiembrie 1961, Dej amintea despre vizita sa și a Anei Pauker la Moscova, În 2 februarie 1947. Conform celor spuse de Dej, Stalin, informat despre neînțelegerile dintre cei doi, l-a avertizat pe Dej că „Partidul Comunist era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
are greutăți din partea Anei Pauker și a lui Vasile Luca, să-i izgonească”. Istoricul Florin Constantiniu susținea că documentele sovietice confirmau spusele lui Stalin despre Partidul Comunist, ca fiind „un partid de clasă, și nu de rasă”, dar nu atestau relatarea lui Dej, că Stalin Îi dăduse mână liberă Încă din 1947 pentru a-i elimina pe cei doi rivali ai săi din conducerea PCR. Chiar dacă a avut sau nu Întâietate În inițiativa de Începere a campaniei pentru Înlăturarea „troicii Pauker-Luca-Georgescu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o singură peniță”), de o receptivitate totală în abordarea realului („ochiul reporterului e ca un ochi de muscă: un ochi multiplu”). Practica reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale. Comentariul nud, de fapt divers
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
totodată, „un rezumat al manifestărilor culturale care se produc în alte părți ale țării”. Rubrici: „Cronica”, „Pagina străjerească”. Ca organ subordonat filialei sibiene a Astrei, buletinul cuprinde numeroase informații despre activitatea culturală a asociației, dări de seamă, articole de bilanț, relatări despre principalele evenimente culturale. Sunt publicate, și cel mai adesea republicate, versuri de O. Goga, G. Coșbuc, Aron Cotruș, Eugen Frățilă, V. Al. Gheorghe și proză populară. Numerele 4, 5, 6 din 1939 cuprind un articol închinat lui M. Eminescu
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
săraci și chiaburi sau înfruntarea regimului comunist cu partizanii, autorul privește realitatea prin ochii reporterului: el descoperă evenimentul spectaculos într-o ambianță anodină și îl evidențiază printr-un scris nervos, dinamic, plin de culoare, utilizând cu precizie tehnici cinematografice ale relatării (decupaj, montaj, flash-back). SCRIERI: Iulie, Timișoara, 1979; Lumini bănățene, București, 1979; Casa șerpilor, Timișoara, 1982. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, III, 164-165; George Arion, Teodor Bulza, „Iulie”, FLC, 1979, 30; Cornel Ungureanu, „Iulie”, O, 1979, 32; Alex. Ștefănescu, „Iulie”, „Scânteia
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene sau a filosofiei de viață specifică țăranului român. Invocarea unor elemente care țin de mitologie sau de supranatural este operată prin convertirea lor la
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
viziuni largi a autorului asupra istoriei generale a teatrului românesc. Modul de prezentare preferat, acela al unei înșiruiri cronologice pe stagiuni, i-a solicitat ani îndelungați de muncă. Paginile de memorialistică și traducerile întregesc portretul acestui cărturar cu largi disponibilități. Relatările pline de umor ale experiențelor încercate în călătoriile sale sunt făcute într-un stil vioi și antrenant. Pus în situații neprevăzute, de cele mai multe ori comice, povestitorul, înzestrat cu mult bun-simț și istețime, găsește rezolvări fericite. B. este primul care a
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
format carte (64 pagini), editată de Asociația Franța-România (Association France-Roumanie) la Paris, din 1946 până în toamna lui 1947. Numărul 3, din aprilie-mai 1946, are o importanță deosebită, fiindcă se deschide cu ultimul articol al lui Ilarie Voronca, Les Yeux libres, relatare a unei recente călătorii pe care poetul o făcuse în România. Sumarul C.F.-R. conține în același număr un fragment, selectat, tradus și prezentat de Mihai Șora, din Introducere în teoria valorilor de Tudor Vianu, o poemă - datată 1942 - de
CAHIERS FRANCE-ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285997_a_287326]
-
Tiberiu Herdean. După partea calendaristică, urmează partea literară și culturală, însoțită de numeroase ilustrații. Așa, de pildă, calendarul din 1993 are un conținut variat: o poezie de Tudor Arghezi (La mulți ani!), un reportaj despre Mircea Dinescu și Gyula, o relatare despre punerea plăcii comemorative de la Budapesta consemnând debutul eminescian în „Familia”, aspecte de la deschiderea Centrului Cultural al României la Budapesta (8 octombrie 1992), date despre Forul Românilor și Originarilor din România de la Neptun, din iunie 1992 (reportaj de Florin Olteanu
CALENDARUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină de expresii plastice, plină de frumuseți, lucrările scriitorilor mai tineri sunt scrise - aproape fără excepție - într-o limbă seacă, lipsită de puterea de a sugera, într-un stil de relatare, asemănătoare proceselor verbale. Mai mult decât atâta, adesea apar neglijențe de-a dreptul supărătoare (...). Despre Ben Corlaciu s-a arătat în Scânteia că a scris nuvela greșită Timpii de aur într-un stil lipsit de orice calități literare. Același lucru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cum se manifestă în romanul de față deplasarea, într-o anumită măsură, a centrului de greutate spre ceea ce e vechi? În primul rând, prin relativ mai palida prezentare a unora dintre eroii cei mai înaintați. De asemenea prin complacerea în relatarea anumitor aspecte ale trecutului în dauna prezentului (de pildă descrierea Sulinei). Și în special, prin complacerea într-o anumită atmosferă de misticism, chiar acolo unde nu e absolut necesar pentru a zugrăvi veridic realitatea (descântec, ziua babei, căutarea înecatului etc.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înaintată asupra vieții și n-a știut să pună destulă ordine în materialul faptului al romanului”. Așa se face că romanul Soarele răsare în Deltă ajunge în discuția secției de proză a Uniunii Scriitorilor, secție condusă de Petru Dumitriu; o relatare a acestei dezbateri găsim în Contemporanul 27: „În cadrul programului de dezbateri, inițiate în vederea discutării și analizării operelor scriitorilor noștri, recent apărute, comisia de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul romanului Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se apropie prin specificul ei de aceea a uzinelor 0½Reșița». Relatarea este amplă, reproduc doar câteva subtitluri echivalente cu tot atâtea intervenții: „Câtă dragoste și pasiune pentru oțel”, „Piesa ne-a arătat cât de ascuțită e lupta de clasă”, „Dar unde este biroul comitetului de fabrică?”; „Autorul a neglijat ajutorul sovietic
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]