4,965 matches
-
singur sens, cu izvorul În sine. Cât Îl privește pe dumnezeu, Îl găsesc, cedând o clipă sentimentului religios pe care-l are orice om, de a dreptul imperfect: cum de-a făcut el, suprema perfecțiune, deopotrivă, lucruri evoluate și subevoluate? Retoric... Cred Însă În zei, dar acceptându-i tot ca pe o finitate, chiar dacă mai mare decât a mea, Însă numai ca reprezentând un nivel evolutiv superior omului; à propos: poate spune cineva că evoluția se oprește pe cele două picioare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
există, decât dacă am considera „bun“ tot restul pământului... Și zice „lupul“ despre punctele critice Hartman, căci ele sunt acele locuri „rele“, că’s de fapt un fel de „găuri negre“ din punct de vedere energetic. Dar adaugă o Întrebare retorică: Dacă cineva are un excedent energetic - așa cum e el, „lupul“, Însuși -, caracter individual ca la om sau de specie ca la restul regnului animal, mai mult, caută așa ceva care să absoarbă acel excedent, se simte mai bine, nu-i așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile Renașterii, cu toatele - omit retoric scriitorii - și Înainte de toate inginerești, omul era un mecanism, chiar dacă tare complicat, iar aștrii un fel de felinare agățate de un complicat sistem de pârghii, scripeți și alte alea, adică ce foloseau ele În activitatea practică a vremii. Dar ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mai multă tradiție ca prin aceste balcanice locuri nu se află. N’o fi oare vorba de chemarea unui trecut nu doar istoric, dar chiar geologic, care a legat un popor de o baștină deloc liniștită prin lanțuri de sare? Retoric, ca și vorba românească „ca sarea’n bucate“... 4. Un strop de vin Habar n’am ce-o fi cu turcul eponim locului În care am ajuns; știu cu siguranță oamenii, locului desigur. Dar, chiar de-o fi vreunul, n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rămân din cei 4-5, 1-2 adică, dar zdraveni nu tot 4-5 stârpituri, putem ghici un an bun Înainte de a strânge recolta. Și cam tot așa procedează eschimosul, În mediul lui atât de ostil... Vorbeam de sudoare și sânge? Păi un retoric 99% dintre valorile acestui popor au pornit de jos, nu din puf. Poporul acesta are o vorbă, care ia În derâdere pe netotul care pune căruța Înaintea cailor. Altfel spus, costelivele resurse nu pot combate efectele, recte „producția“ ignorării altei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din scenă a „doamnei ministru” și notele acelea „șlefuite parcă microscopic” ? Tata însă a făcut-o cu mare sinceritate, detașare și un rafinat umor, așa cum știa tata s-o facă. Văzând că nimeni nu se implică, doamna dirigintă, într-o retorică boemă, i s-a adresat cumva la modul : - Tovarășul Coteț, vă mulțumește rezultatul Marianei ? Văd că nu spuneți nimic. Să fie acesta un mod de-a accepta situația creată? - Tovarășă dirigintă, vreți răspunsul meu sincer? - Cât se poate de sincer
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-n Freamăt de codru; lacul este prezent în primele două versuri Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare 167 -, după care se focalizează povestea iubirii. Rolul lui de oglindă nu scapă nici versurilor de inspirație folclorică, prilej de întrebări retorice transferate codrului: Ce mi-i vremea, când de veacuri/ Stele-mi scâteie pe lacuri,/ Că de-i vremea rea sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună168. În Diana, toate acestea sunt retopite în meditația poetului însuși: În cea oglindă mișcătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cronicăresc, bolovănos, respectând regulile realismului, fără nici o ambiție constructivă și cu destule neglijențe." Delirul: "o carte însăilată cu mare grabă din informații de presă și texte de popularizare". Blaga: "gândire artistică stereotipă, trucurile sar în ochi; senzația e de exercițiu retoric uscat și, prin repetare, mecanic." Rămâne "în marginea banalului". Voiculescu: scrieri "searbede, neostenit declarative și, pe alocuri, de-a dreptul banale (...) procedee stilistice infantile, nule sub raportul eficacității estetice". Matei Caragiale, Gib Mihăescu, Camil Petrescu: "promisiuni suspendate, izbânzi întâmplătoare, fulgurații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
politicesc". Mai prudent, Kogălniceanu crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alții susțin că nu-i nici una, nici alta și-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în "Mistificațiuni", "chiar dacă utilizează modele retorice celebre (Flėchier, Bossuet), pune în relație o temă morală cu una istorică, referindu-se la o figură exemplară a trecutului național, și toate acestea cu cel puțin zece sau douăzeci de ani înainte de Bălcescu". "Tema morală" este bine cunoscuta "fortuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sfârșit, până la răsturnarea nedreptății..!” Pentru câteva clipe, se făcu liniște, o liniște deasă... s-o tai cu cuțitul... Fiecare își asculta gândurile cum îi umblă prin cap. Au înțeles unde bătea căpitanul.. „ Dar, ce înseamnă dreptate fără adevăr?!”, se întrebă retoric Neagu... filologul, căruia i se spunea că are în cap o întreagă bibliotecă. Este logic să susții adevărul ?!”, se întrebă tot el. „ Cum așa !.. logică, adevăr... adevăr, logică ?!”, vorbi neconvins Sofronie, licențiat în istorie-filozofie, căruia i se zicea... „Profesorul”. „ Vreau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dovadă a adevărului..!” „ Cuum!.. nu, nu mi-i clar !.. De ce trebuie demonstrat ?!”, zise Ichim, clipind des.. să înțeleg, că sunt mai multe adevăruri... Câte feluri de adevăr sunt?!” Eu cred, doar în „cel” absolut !.. Dar, ce este el ?!”, se întrebă retoric „Profesorul”... „ - Hm ?!”, interveni Baltă, rar și calm, cu un zâmbet pe buze. Dreptate adevăr!..logică - adevăr ?!”, murmură el, apoi, după o vreme continuă ca pentru sine... Războiul a făcut oamenii mai buni... ori, mai răi, dar nimeni nu-l poate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aceeași măsură, ca și sublimul!”, părea ca-și vorbește doar, sieși. „ Ah, da!..mă iertați, am deviat puțin!”, apoi continuă. „.. Adevărul absolut, „Profesore”, este deasupra noastră!..Va exista în veci... rămâne, doar să-l cauți!”. Apoi, căpitanul Baltă, se întrebă retoric...” „... Pentru ce a murit Socrate! .. dar, Stagiritul <foonote id="11">11 Aristotel (384-322 î.e. n.), numit și Stagiritul, după orașul natal Stagira, filozof grec, “cel mai mare gânditor al antichității”. A studiat douăzeci de ani în Academia lui Platon. A fost
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a nu-mi face și mai mult rău: Ergo ego, ne scribam, digitos incidere cunctor? („De ce ezit oare să-mi tai degetele, ca să nu mai scriu?”) Chiar și modul meu de a vorbi s-a schimbat. Am renunțat la stilul retoric și am început să folosesc cuvinte și expresii orale, fie și unele nelalocul lor, chiar foarte fruste de multe ori. Poate că toate astea sunt firești și e drept să fie așa. Poate că e nevoie să fim mai simpli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și din amores, e o formă de sclavie a trupului. Acum, că m-am eliberat de ea, mă bucur de cruzimea cunoașterii adevărate. Artificiozitate Azi mi-am recitit o parte din versurile scrise la Roma. Sunt perfecte în goliciunea lor retorică. Nu se notează însă nici o amplitudine sufletească, ci totul se reduce la dorința corporală. Artificiozitatea stridentă a concepției iese mai bine în evidență în acest loc. Ar trebui să încerc să scriu ca un poet anonim. Abia atunci s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nou pro-memoria în formă epistolară (cu inevitabilă fragmentare însă, impusă de opțiunea narativă), el reușește mult mai mult. Îl denaturează pe poetul sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste cap figura playboy-ului retoric inspirat nu atât din Virgiliu, cât din maximele lui Porcius Latro (Non vides ut immota fax torpeat, ut exagitata reddat ignes, „căprița dacă stă pe loc se-nmoaie, dac-o zgândărești te face să-i retrăiești flacăra”: apropo de știința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de personalitate, organizaționali și societali, în producerea unei simptomatologii cu numeroase accente patologice comunitare. De altfel, sănătatea organizațională din mediul educațional românesc a evidențiat ca "surse cauzale" pentru nereușitele sale (deopotrivă sistemice și personale) registrul "inerțiilor mentale", regăsite în formule retorice dezangajante de tipul "mentalităților învechite", "reziduurilor comuniste", "conservatorismului funciar", "rutinelor" care populează "școala" și actorii ei. De exemplu, raportul Comisiei prezidențiale pentru educație descrie natura reziduală proprie multor tipare comportamentale și valorice conservatoare din lumea școlii, care sînt responsabile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi, la nivelul pojghiței comportamentale, "marile prefaceri" pe care conduita lor pare să le sugereze. în multe privințe, cel puțin în modul în care se structurează valorile și atitudinile fundamentale asumate implicit, sînt la fel de "bătrîni" ca "părinții" lor, pe care, retoric, deseori, în cadrul unor narațiuni identitare sui-generis, îi condamnă pentru "complicitățile" și "cedările rușinoase" din vremea comunismului . Cu acest strat generațional care va dobîndi firesc, prin "forța" biologiei, rolul de prim-plan, prin înstăpînirea progresivă pe rețelele de putere din corpul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
percepută anterior în diverse situații. Experiența studiilor în general, și în special a celor din străinătate, mi-au consolidat un anumit statut, prin respectul deosebit față de studiu și de munca intelectuală transmis încă de la bunicii mei profesori și învățători. Întrebarea retorică a mamei: Ce v-ați face voi fără mine?!" a căpătat noi valențe și nuanțări, mai ales după experimentarea modului de distribuție a sarcinilor în cuplu sau mentalitatea cu care am interacționat în străinătate, încât i-am mărturisit mamei îngrijorarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mult, caracterul tutelar al acestui reper, Îndreptățindu-ne să vorbim despre „ordinea” socială medievală, la toate nivelele, ca despre una a „Încorporării”. Metafora corpului nu era, așadar, În nenumăratele-i ocurențe, (numai) o simplă figură de stil sau un ornament retoric. Ea era, În cel mai Înalt grad, modalitatea privilegiată de cunoaștere a unei lumi, a cărei unitate fundamentală nu se putea „livra”, lapidar, cogniției decât În acest chip. Din perspectiva la care ne-am referit aici - aceea a corpului ca
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ordinii În stat, crea premizele acțiunilor menționate. Patriarhul Miron Cristea este Însărcinat de regele Carol cu formarea noului guvern, care să cauționeze măsurile autoritare. În plan teoretic, Biserica ortodoxă reprezenta o sursă de legitimitate pentru regimul carlist, ceea ce justifică insistența retorică pe importanța ortodoxiei În trecut, mai ales În formarea și consolidarea națiunii române. În aceste condiții, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist devine perfect explicabilă. Principiul modern al egalității dintre culte și al separării statului de biserică este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
analizate prin comparație, pentru ca elevii să observe care dintre acestea este mai eficient din punct de vedere persuasiv, asupra cititorului. Toate modelele propuse de lucrarea britanică sunt adnotate cu indicații privind rolul pragmatic al diferitelor procedee lingvistice argumentative utilizate (interogația retorică, adjective cu sens pozitiv, repetiția, exagerarea, umorul, limbajul afectiv) și al tehnicilor de captare a atenției și de persuasiune. Prin ilustrarea mai multor tipuri de texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
Palatului de Justiție, printre care pe Rory O'Connor și Liam Mellows, au fost scoși din celule în miezul nopții și împușcați fără judecată. Decizia a fost suținută de întregul cabinet, chiar dacă O'Higgins s-a îndoit pentru moment, întrebînd retoric "Chiar nu există o altă cale?".107 În octombrie 1922, Biserica Romano-Catolică i-a amenințat pe rebeli cu excomunicarea. La 6 decembrie 1922, imitînd modelul teoretizat de Arthuh Griffith și pus în practică în timpul războiului de independență, Eamon de Valera
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a lor” (Papadopol, 1925: 63), astfel că - spune Papadopol - la clasa a IV-a se renunță la morfologie, la clasa a V-a nu se mai fac „genul istoric” și „științele naturale”, la clasa a VI-a se face „genul retoric pe jumătate”, la clasa a VII-a, materia se oprește la M. Eminescu, iar la clasa a VIII-a, literatura modernă, pe care Papadopol o găsește interesantă, nu se poate preda. Spre deosebire de Papadopol, Fl. Ilioasa își începe expunerea chiar cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
erau cititori imperfecți - care nu ofereau elevilor modele de lectură artistică - și că în spiritul școlilor franceze, de exemplu, (ceea ce denotă că în Europa era aceeași situație), existau și la noi profesori de dicțiune. „Ce va face acesta?” se întreabă retoric Papadopol, oferind și răspunsul. „transportîndu-și bagajul intelectual din comună în comună, el va insinua profesorilor de mai sus [„cititori imperfecți” n.n. M:S:] prin scurte conferințe întovărășite de exerciții - arta de a citi estetic”. în spiritul său critic și analitic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care se numește stil, dar că din toată pluralitatea de mijloace de expresie - acelea care ne interesează - stilul literar) trebue să îndeplinească oarecari condițiuni elementare și imediate.” (Papadopol,1925: 88). Tipurile de stil sunt, în opinia lui Papadopol: prozaic, poetic, retoric, familiar, oficieal-comercial” (Papadopol, 1925: 124). XV. Predarea literaturii „Cursul de literatură generală” este continuarea celui de stilistică, din clasa a IV-a, spune Papadopol, citându-l pe Ch. Bally în ceea ce privește caracterul deplin al actului literar. Scopul acestui curs apare ca
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]