55,533 matches
-
în ridicol, dar oricum, cu vârsta, cu problemele, viața începuse să cam scârțâie, așa cum scârțâia și zăpada sub cizmele lui Napoleon la retragerea din Rusia. Monumentul îl găsi pe măsură "locatarului" impunător, majestuos, copleșitor prin dimensiuni și simbol. Porfirul finlandez roșu se îmbina perfect cu baza de granit verde și când se gândi că acolo sunt rămășițele celui care fusese cândva stăpânul Europei îl cuprinse un fior, amintindu-și de cuvintele ecleziastului "deșertăciune, toate sunt deșertăciuni"! Își mai zise că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană. Hei! Tu-mi arunci mere? Da. De ce? Așa. Avea cam 18 ani, o codană sănătoasă, cu pielea albă, îmbujorată la față, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană. Hei! Tu-mi arunci mere? Da. De ce? Așa. Avea cam 18 ani, o codană sănătoasă, cu pielea albă, îmbujorată la față, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ridicat pe un loc unde înainte era un manej, unde se organizau demonstrații cu cai. Ai observat fresca ce dă ocol sălii? Este istoria noastră. Pe vremea comuniștilor, timp de aproape 20 de ani, a fost ascunsă sub o catifea roșie! Sperăm să-l aplaudăm aici pe Mihai cât mai des. Și de hotelul unde ați stat? Frumos, nimic de zis. Îmi place că n-are 30 de etaje. E intim, ne-am simțit bine. E construit după planurile unui arhitect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
culori. Seara s-a prelungit în voie bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de copilăria sa, i-a invitat pe toți afară, așteptându-i cu un vas cu apă proaspătă, un ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a fost odată, de mult, un împărat... Nu mă minți, tată? Poveștile nu mint niciodată, fetița mea. A fost odată, acum mai bine de o sută de ani, un împărat care domnea peste o împărăție mare ... Era cumva țara lui Roșu împărat? Nu! Împăratul se numea Pedro al II-lea și domnea peste o țară mare, frumoasă și bogată, de la capătul lumii, Brazilia. Prin septembrie 1880, Principele Carol I a trimis un emisar, în America de sud, să anunțe câștigarea independenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
caldă, adevărată, îmbietoare. Mai erau etichetele, care de care mai ingenioase. Și, ca "emblemă" a produselor Cooperativei, Ana desenase un brad înalt, verde, sănătos, pe ramurile căruia își găsise loc un cocoș de munte falnic, cu pene verzi-albastre strălucitoare, mărgele roșii în jurul ochilor și ciocul îndreptat spre înalt, trâmbițând BUCURA! Printre "reclame" apărea și Pic cel mic, la sticlele de sucuri pentru copii. Stătea fericit în două piciorușe, sprijinea de burtică o sticlă și, cu lăbuțele de sus, un pai cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua de ieri, Ca roua de floare, Ca spuma la soare, Iar capul cel deocheat Să rămâie luminat Și curat Și de boală scăpat!” Apoi lega copilul cu un fir de ață roșie la gât și la mânuța dreaptă care trebuia purtat 40 de zile. Urmează apoi botezul, scăldăciunea și cumetria. Copilul creștinat de preotul satului însoțit de nași (un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea Al treilea moment important în existența umană este moartea, eveniment ce-i privește pe toți oamenii din sat. Aceștia simt nevoia să fie alături de durerea familiei celui dispărut, împlinind prin prezența lor o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu preparate lactate specifice: varenichi, blini, piroghi. În timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă, în timp ce credincioșii țin în mână lumânări și crenguțe de salcie sfințite. Paștele se sărbătorește în familie cu ouă vopsite (doar roșii), pască și cozonac ce se sfințesc după Sfânta Liturghie din ziua de duminică dimineață. După ce stau la masă, membrii familiei merg la cimitir unde se oficiază o slujbă specifică, se pomenesc morții, se pun ouă vopsite la mormintele celor apropiați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
luni în urmă, au fost transplantați aici din grădina noastră de pe strada Nishikata. Am observat de dimineață că unul dintre ei înflorise, dar ca să-mi ascund stânjeneala, m-am prefăcut, cu entuziasm exagerat, că abia-l descoperisem. Florile de un roșu purpuriu păreau semețe și puternice. Da, știam, spuse mama, blând. Asemenea lucruri ți se par ție foarte importante, nu? — Poate. Ți-e milă de mine? — Nu. Voiam doar să spun că îți este caracteristic ție. Așa ești tu. Lipești picturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
că mai bine aș face un alcoolic din el. Ce părere ai? — Am văzut cândva un bețiv. Mă pregăteam de vizitele protocolare de Anul Nou, când l-am zărit pe unul dintre prietenii șoferului nostru. Avea o față oribil de roșie și buhăită. Arăta ca un diavol. Dormea în mașină și sforăia zgomotos. Atât de tare m-am speriat, încât am țipat. Șoferul mi-a spus că omul era un alcoolic înrăit. L-a tras afară din mașină și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la mama, fără să vreau. Eram neliniștită. Oare cum se simțea? Ea ar poposi la hotelul acesta dacă ar fi în locul meu? Am trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trecut, cu tânărul, dincolo de poartă și am ajuns în grădina învăluită în ceață. Înfloreau acolo niște flori roșii, uriașe, ca niște hortensii. Când eram copil, pe cuvertura de pe pat erau imprimate hortensii purpurii. Mă indispuneau întotdeauna. „Există într-adevăr hortensii roșii?“, mă întrebam eu de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-au umezit de la ceață și sunt sloi. Am râs și l-am întrebat: — Ce s-o fi întâmplat cu mama? Băiatul îmi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Nu. Ne aflam pe un pod de unde se vedea Catedrala Nikolai din Tokyo. — De ce? Ce s-a întâmplat? Prietena mea era doar cu câțiva centimetri mai înaltă decât mine și foarte talentată la limbi străine. Îi venea foarte bine bascul roșu. Era o fată frumoasă și lumea spunea că seamănă cu Mona Lisa. — Nu mi-a plăcut culoarea coperții. — Ce ciudată ești! Nu acesta-i motivul, sunt sigură. Oare n-a început să-ți fie teamă de mine? — Nu mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a răspuns, dar simțeam că vrea să spună ceva. — Apă? A clătinat ușor din cap. După câteva minute, zise cu voce stinsă: Am visat. — Ce-ai visat? — Un șarpe. Am înlemnit. — Cred că ai să găsești un șarpe-femelă cu dungi roșii pe trepte, la intrare. Te rog, du-te și te uită. M-am ridicat, străbătută de fiori din cap până-n picioare. M-am dus pe terasă și m-am uitat prin ușa de sticlă. Pe treaptă, se afla, la soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]