4,307 matches
-
dacă iartă, i se va ierta și lui. Ceea ce îi faci fratelui tău se urcă la Cel Care ne-a creat, fiindcă în el, în fratele acela, e chipul lui Dumnezeu. Iar între noi, toți suntem deopotrivă după fire, toți robi ai lui Dumnezeu. Greșim mult împotriva Lui, greșim însă prea puțin unii față de alții. Iertând însă acest puțin, vom primi cu asupra de măsură, fiindcă iertând oamenilor, ne învrednicim de iertare de la Dumnezeu.” Sf. Chiril al Ierusalimului mijlocește pentru omul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos, slăvit de toată făptura, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt. Amin.” Prin a șaptea cerere ne rugăm la Dumnezeu „să ne izbăvească de cel viclean”. Când săvârșim o faptă rea, uităm de Dumnezeu; ne îndepărtăm de El și devenim robi ai păcatului. Așadar, să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea cuget curat și să nu-și întoarcă fața Lui de la noi din pricina păcatelor noastre, pentru că numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de a comite crime îngrozitoare! Câți sunt deznădăjduiți în nevoi! Câți sunt în păcate și fărădelegi! Trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toți. Trebuie să rostim Rugăciunea lui Iisus, pentru toți acești oameni: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-i pe robii tăi”, sau „pe robul tău”, pomenindu-i numele, dacă te rogi pentru cineva anume. După aceea trebuie să continuăm fără să menționăm numele. Dumnezeu știe pentru cine ne rugăm. Nu trebuie să ne gândim nici la problemele care-i frământă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îngrozitoare! Câți sunt deznădăjduiți în nevoi! Câți sunt în păcate și fărădelegi! Trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toți. Trebuie să rostim Rugăciunea lui Iisus, pentru toți acești oameni: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-i pe robii tăi”, sau „pe robul tău”, pomenindu-i numele, dacă te rogi pentru cineva anume. După aceea trebuie să continuăm fără să menționăm numele. Dumnezeu știe pentru cine ne rugăm. Nu trebuie să ne gândim nici la problemele care-i frământă. Să spunem doar „miluiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pomenindu-i numele, dacă te rogi pentru cineva anume. După aceea trebuie să continuăm fără să menționăm numele. Dumnezeu știe pentru cine ne rugăm. Nu trebuie să ne gândim nici la problemele care-i frământă. Să spunem doar „miluiește pe robul Tău”. Părintele Paisie Olaru îi învăța pe ucenicii săi să zică: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”, ca să se ferească de egoism. Dar rugăciunea pentru ceilalți este un efort necesar și din alt motiv. „Când ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să-mi cer iertare faptelor mele celor amare, rele și viclene, în care cad în toate zilele și nopțile și în tot ceasul? De aceea cad înaintea Ta și mă rog, păzitorul meu cel Sfănt, milostivește-te spre mine, păcătosul robul Tău, și-mi fii mie întru ajutor și sprijinitor asupra pizmașului meu cel rău, cu sfintele Tale rugăciuni mă fă părtaș cu toți sfinții, acum și pururea și în vecii vecilor Amin. Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adevărat Născătoare de Dumnezeu, te slăvim. Pentru rugăciunile sfinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nosru, miluiește-ne pe noi. Amin. Prea Sfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și prea puternicile tale rugăciuni, izgonește de la mine, smeritul și ticălosul robul tău, deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele spurcate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata mea minte. Și stinge văpaia poftelor mele, că sărac sunt și ticălos. Și mă izbăvește de multe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și zburăm cum zboară pasărea-n văzduh. Cine știe puterea mâniei Tale și cine socoate urgia Ta după teama datorită Ție? învață-ne dară așa să socotim zilele noastre, ca să dobândim inimă înțeleaptă. întoarce-Te, Doamne! Până când? Milostivește-Te spre robii Tăi! Umple-ne dimineața de mila Ta și ne vom bucura; veseli-ne-vom pentru zilele cele de umilință, pentru anii în care am suferit necazuri! Caută spre robii Tăi, spre lucrurile Tale și îndreptează pe fiii lor. Doamne, Dumnezeul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca să dobândim inimă înțeleaptă. întoarce-Te, Doamne! Până când? Milostivește-Te spre robii Tăi! Umple-ne dimineața de mila Ta și ne vom bucura; veseli-ne-vom pentru zilele cele de umilință, pentru anii în care am suferit necazuri! Caută spre robii Tăi, spre lucrurile Tale și îndreptează pe fiii lor. Doamne, Dumnezeul nostru, să fie binecuvântarea Ta peste noi! Povățuiește mâinile noastre la lucru și desăvârșește lucrul mâinilor noastre! Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul și toate cele dinlăuntrul meu să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acum ne-ai adus pe noi, întru care pe lemnul cel de viață făcător fiind răstignit, tâlharului celui bine cunoscător intrarea în rai i-ai făcut și cu moartea pe moarte ai sfărâmat; curățește-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, că am greșit și fărădelegi am făcut și nu suntem vrednici să ridicăm ochii noștri și să privim la înălțimea cerului, pentru că am lăsat calea dreptății Tale și am umblat în voile inimii noastre; ci ne rugăm neasemănatei bunătății
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ție slavă înălțăm, împreună cu Părintele Tău cel fără de început și cu prea Sfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin Doamne, împărate ceresc, Mângâietorule, Duhule adevărat, milostivește-te spre mine, păcătosul robul Tău, și mă miluiește și-mi iartă mie nevrednicului toate câte am greșit ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine, leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu păcătosul și necuratul și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sunt dator a- Ți mulțumi pentru dulcele simțământ al dragostei și ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce ești izvorul tuturor bunătăților, revarsă binecuvântarea și binefacerile Tale peste acela pe care inima mea îl cinstește și îl iubește, peste robul Tău [numele]. Apără-l de toate primejdiile ce bântuie viața muritorilor pe pământ. Fă să răsară asupra lui întodeauna un soare strălucitor, ca să risipească norii grijilor și ai suferințelor din viața lui. Umple inima lui de bucuria mântuirii Tale, povățuiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca să fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri, căci El răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi, și plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți”. Tu însuți, întru tot bunule împărate, caută la mine nevrednicul robul Tău, și dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăjmașului meu și să nu-i întorc loviturile cu răzbunare, căci „numai al Meu este a răzbuna”, grăiește Domnul; iar nouă, făpturilor celor după chipul și asemănarea Ta, ne-ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cere în Numele Meu, voi face”, de aceea îndrăznesc să Te chem. Curățește-mă de toată spurcăciunea trupului și a sufletului și învață-mă cum să mă rog Ție. Binecuvintează această zi pe care mi-ai dăruit- o, mie, nevrednicului Tău rob. Prin puterea binecuvântării Tale, fă-mă vrednic, în toată vremea și în tot locul, de a vorbi și a lucra întru slava Ta cu suflet curat, cu smerenie, răbdare și dragoste, cu blândețe, pace, bărbăție și înțelepciune și de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cam înșela. De asta putea să fie sigur. Oare Tatăl meu ceresc nu a avut grijă și de mine ca de păsările cerului? Nu mi-a împărtășit harul de a întinde mâna sa divină și spre mine, spre smeritul său rob? Dumnezeu a vârât un deget în rețeaua nervilor mei și discret, doar în treacăt, a încurcat puțin firele. Apoi și-a retras degetul și iată că pe acesta rămăseseră fibre și rădăcini fine, smulse din nervii mei. Pe locul unde
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de interes a anumitor domnitori". Domnitorii fanarioți mai ales, numiți la conducerea celor două țări române extracarpatice în cadrul pactului turco-fanariot, au atins adevărate culmi în acest sens. Astfel, Nicolae Mavrocordat se intitula el însuși “slugă”, “slujitor”, „supus”, “servul” sau chiar “robul” sultanului. Veniamin Ciobanu consideră că aceste apelative nu reprezentau elemente protocolare, ci reflectau semnificația juridică a titlului de voievod. Un alt domnitor, Theodor Callimachi, la 1758, aprecia că voievozii Moldovei și ai Țării Românești au fost “din vechime”, “dintre slujitorii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vechime”, “dintre slujitorii înaltului Devle”, numindu-se pe sine “un serv neînsemnat al înaltului Devlet”. Mai apoi, Constantin Moruzi îl considera pe sultanul Abdul Hamid I ca fiind “stăpânul” care dispunea “după plac” de domnie, el fiind numai un “preaumil rob”, “voievod supus al Moldovei”, “slugă”, aceste sintagme reprezentând încă o dată semnificația juridică a titlului de voievod. Astfel, domnitorii fanarioți erau asimilați pașelor de rang superior. Au existat totuși domnitori care au încercat redobândirea demnității domniei și a Țării. Astfel, Constantin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dușmanilor și prieten prietenilor” (düșmana düșman dosta olub). Sultanul renunță să-i mai asimileze pe români dușmanilor necredincioși (kiafir-i harbi) care “au rupt pactul”, situându-se în teritoriul războiului (dar al-harb), caz în care ar fi fost destinați să devină robi, potrivit prescripțiilor șeriatului. Principatele se dovedesc ancorate temeinic, pe parcursul secolelor al XVIII-lea - al XIX-lea, până la Independență, în teritoriul legământului (dar alahd), sultanii consimțind să stabilească prin urmare un modus vivendi, susținut de anumite privilegii de natură politică, administrativă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
11/23 iunie și 13/25 septembrie 1848, statutul politico-juridic internațional al Țării Românești s-a schimbat radical. Guvernul provizoriu de la București a trecut la aplicarea prevederilor programului revoluționar: egalitatea în drepturi, abolirea rangurilor boierești, eliberarea deținuților politici și a robilor, adoptarea steagului tricolor, desființarea cenzurii, organizarea gărzilor naționale și a armatei etc. Țara urma să fie organizată ca o monarhie constituțională independentă, dotată cu un guvern responsabil și cu o adunare reprezentativă, și în care drepturile și libertățile fundamentale erau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ori necesitate, doar în posibilitatea cuvântului de a pune în vedere ceea ce el depune în rostire. Într-adevăr, ceea ce se spune se vede, se vede întrucât se spune, conturează putința imaginii: "Luminează, Doamne, cu lumină/ trupul sub lumină adunat/ șarpe, rob la aur în ruină,/ întru văzul Tău, nelimitat!" Imaginea se pune și se spune în vedere. Nu ea luminează, ci crește în lumină; invocând-o, ea e deja lumina, limpezire a sensului, trup al cuvântului luminat. Dar trupul e întruchipare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
are ce arăta. Căci trupul adunat, chemat la mărturisirea altuia, e trupul concentrat, cristalizând imaginal în jurul purității. În această dispoziție revelatoare, el nu mai e inferiorul, șarpele ispitei subjugând materia. Nu e răul imemorial, mai vechi decât moartea. Trupul e robul nemanifestării, legat de ceea ce îl dezleagă. Esența lui nu e autonomia, manifestarea de sine, nici măcar în cuvântul care îi dă expresie, putere de formulare. Forma în care ființează acum e neformulabilă, atât de reculeasă în ceea ce o aspiră încât ea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe solii noștri și ați pornit asupra noastră; porniți, așadar, noi însă nu v-am stârnit și Dumnezeu să judece”. Înfierbântați de cutezanța mongolă, Daniel Romanovici, în vârstă de numai 22 de ani, și cu Matislav de Halici, dau drumul robilor să se înapoieze nevătămați, dar fiecare pornește lupta pe cont propriu. Ei trec Niprul îndată și împrăștie primele străji tătărești, iar după lovirea altora, la interval de patru zile de urmărire, care le lăsară în mod intenționat și o bogată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
secretul stăpânirii unui mare și incomensurabil teritoriu stătea tocmai în nomadism. Wilhelm de Rubruck a semnalat acest fenomen văzut în 1253. Hanul își împărțise cu oglanii, șoldanii și mârzacii acest spațiu uriaș, în ținuturi, în care fiecare hălăduia cu supușii, robii și vitele, mereu în căutare de pășune. „Ei nu au oraș zidit și nu-l cunosc pe cel viitor - scrie călugărul misionar. Și-au împărțit între dânșii Scithia, care se întinde de la Dunăre până la răsăritul soarelui. Și fiecare căpitan, după cum
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
secui) și s-au retras spre locurile întărite de la natură. Dar, lipsiți de brațele vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi pe corăbiile lor. După ce au pustiit totul prin foc și au prădat pe negustorii genovezi și moldoveni de la Chilia, s-au retras încărcați cu bogății pe vasele lor și au plecat, fără a mai merge și la Vicina, unde fusese
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]