6,157 matches
-
e posibilă în unele varietăți; violările se explică prin sintaxa diferită a elementelor wh- și a complementizatorilor din varietățile respective (v. Bayer și Brandner 2008; Baltin 2010). 75 Coocurența unui complementizator înalt (e.g. că) cu elemente wh- este posibilă în română în împletirea vorbirii directe cu vorbirea indirectă (i). A se observa însă că, în această configurație, elementul wh- nu accesează [Spec, FORCEP] fiind precedat de că, ocupantul poziției FORCE 0, ci specificatorul unei proiecții mai joase (probabil [Spec, FOCP], cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
arată că propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau atât pronume clitice orientate spre flexiune, cât și pronume clitice orientate spre complementizator, cele din urmă fiind eliminate diacronic. Vezi, pentru detalii, §III.3.2 (text și note). 9 Intoleranța crescândă a românei față de hiat se poate observa în linearizarea postverbală a pronumelui de acuzativ feminin singular o în contexte în care auxiliarul începe în vocală: româna veche tolerează prezența preverbală a lui o în aceleași contexte în care o preverbal este exclus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind eliminate diacronic. Vezi, pentru detalii, §III.3.2 (text și note). 9 Intoleranța crescândă a românei față de hiat se poate observa în linearizarea postverbală a pronumelui de acuzativ feminin singular o în contexte în care auxiliarul începe în vocală: româna veche tolerează prezența preverbală a lui o în aceleași contexte în care o preverbal este exclus în româna modernă (e.g. ai citi-o, ai citit-o, o fi citit-ovs o vei citi) (ia-b); variația de linearizare a lui o este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
hiat se poate observa în linearizarea postverbală a pronumelui de acuzativ feminin singular o în contexte în care auxiliarul începe în vocală: româna veche tolerează prezența preverbală a lui o în aceleași contexte în care o preverbal este exclus în româna modernă (e.g. ai citi-o, ai citit-o, o fi citit-ovs o vei citi) (ia-b); variația de linearizare a lui o este permisă în cadrul aceleiași fraze (ic); de altfel, după jumătatea secolului al 17-lea, linearizarea lui o după regulile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modernă (e.g. ai citi-o, ai citit-o, o fi citit-ovs o vei citi) (ia-b); variația de linearizare a lui o este permisă în cadrul aceleiași fraze (ic); de altfel, după jumătatea secolului al 17-lea, linearizarea lui o după regulile românei moderne este din ce în ce mai frecventă (ic,d) (v. și Nicolae și Niculescu 2016) (a se compara, de exemplu, (ie) din sec. al 16-lea cu (id) din sec. al 18-lea, unde o se linearizează în maniere diferite în același context
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
NL.~1750−66: 22) d. sau i-au furat-o cineva (ACP.1714: 7v-8r) e. Și i-o audatu jupan Nan aceale fălci sfentei mănăstiri (DÎ.1597: XV) 10 Nicolae și Niculescu (2015) discută și relevanța poziției cliticelor pronominale în româna veche din perspectivă romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a-l bate cu toiage de cornu (AA.1708: 68v) b. nu-i vei vreasă-i lași (PO.1582: 203) 12 Există și alte forme de dublare a cliticului, care sunt accidentale, nu sistematice, deci relevanța lor pentru sintaxa cliticizării în româna veche este redusă: (i) a. ca-l va-l vrea (PH.1500−10: 17r) b. iară din temeiul ei au fost-o început-o Barnovschie-vodă (NL.~1750−66: 36) 13Pentru o descriere generală a structurilor negative și a mărcilor de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
redusă: (i) a. ca-l va-l vrea (PH.1500−10: 17r) b. iară din temeiul ei au fost-o început-o Barnovschie-vodă (NL.~1750−66: 36) 13Pentru o descriere generală a structurilor negative și a mărcilor de negație în româna veche, v. Ciompec (1969), Rizescu (2007), Manea (2016). 14 Negatorul ne, calc după slavă, este ocazional atestat în alternanță cu nu în unele traduceri (Manea 2016). 15 V. Zafiu (2016) și bibliografia pentru cronologia atestărilor formelor de subjonctiv românesc: subjonctiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ocazional atestat în alternanță cu nu în unele traduceri (Manea 2016). 15 V. Zafiu (2016) și bibliografia pentru cronologia atestărilor formelor de subjonctiv românesc: subjonctiv prezent, subjonctiv perfect și gerunzial și subjonctiv dublu compus/supracompus/mai-mult-ca-perfect (dispărut în trecerea la româna modernă). 16Asupra originii complementizatorului să, v. Sava (2013), Hill (2013) și Zafiu (2016: §2.1.1.1). 17 Autori ca Vikner (1995: cap. III); Zwart (1997: cap. III) atrag atenția asupra variației de manifestare a aplicării regulii V2: de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discuția din §III.3.2) și care permite interpolarea de constituenți între elementul de subordonare și verb, fără ca aceștia să aibă o interpretare periferică. Acest tipar arhaic rezultă, cel mai probabil, din deplasarea joasă a verbului (v. §4 pentru analiza românei vechi). 21 Limbile germanice în care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit o altă analiză sintactică. De exemplu, în analizele asupra limbii idiș datorate lui den Besten și Moed-van Walraven (1985) și Diesing (1990), gramatica V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
I. În aceste condiții este pe deplin explicabilă aplicarea regulii V2 în propoziții subordonate în aceste limbi întrucât domeniul C / proiecția C nu joacă niciun rol în gramatica V2. Mensching (2012) propune o astfel de analiză pentru limbile romanice vechi; româna veche prezintă însă dovezi incontestabile pentru ridicarea verbului în domeniul C (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2 infra), astfel că o analiză de tipul celei propuse de Mensching (2012) e greu de extins la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
însă dovezi incontestabile pentru ridicarea verbului în domeniul C (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2 infra), astfel că o analiză de tipul celei propuse de Mensching (2012) e greu de extins la datele din româna veche. 22Ledgeway (2007: 124-125) arată că în doar 22,8 % dintre propozițiile V2 din napoletana veche poziția preverbală este ocupată de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din §III.1, text și nota 6), însă nu este considerată o formă de gramatică V2. 27 Mulțumesc Adinei Dragomirescu pentru observația că sistemul de auxiliare al slavonei bisericești nu este comparabil sub raportul inventarului cu sistemul de auxiliare al românei vechi. 28 Inversiunea componentelor construcției pasive analitice se pot inversa și ele (i), însă nu prezintă un interes deosebit pentru studiul nostru, întrucât structura cu auxiliar pasiv este de altă natură decât toate celelalte structuri cu auxiliar. (i) a. Atuncea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Zafiu (2016) propune și segmentarea fi-reaș pentru exemple de acest tip (reaș < vreaș); pentru discuția de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de linearizare canonice, caracteristice și românei moderne: apariție între pronumele clitic și verbul lexical (i) sau între auxiliar și verbul lexical (ii), distribuție specifică și altor semiadverbe (iii). (i) a. eu memaiveseliiu de Dumnedzău (PH.1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) 39Cel puțin pentru româna modernă, ipoteza că negația rămâne in situ și nu se deplasează la focus (după cum a fost de multe ori propus în bibliografie, v. Hill și Alboiu 2016 și referințele) este confirmată de interogativele totale la subjonctiv (cu interpretare dubitativă), unde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
problema specificatorilor multipli; această soluție tehnică nu face însă decât să reformuleze problema. Proiectarea de grupuri sintactice (funcționale) fără corelație la nivelele de interfață este, de altfel, descurajată în gramatica minimalistă (v. discuția în §III.2.3). 48Cel puțin pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le mulțumesc Ralucăi Brăescu și Adinei Dragomirescu pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate pentru româna contemporană. 50De altfel, o serie de alte fenomene lingvistice se derivă prin relații nonlocale, tratate explicit prin relația de ACORD la distanță (v. Boeckx 2009; Alexiadou, Anagnostopolou, Iordăchioaia și Marchiș 2012 i.a.). 51Alte fenomene care pot fi analizate tot
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lingvistice se derivă prin relații nonlocale, tratate explicit prin relația de ACORD la distanță (v. Boeckx 2009; Alexiadou, Anagnostopolou, Iordăchioaia și Marchiș 2012 i.a.). 51Alte fenomene care pot fi analizate tot sub incidența procesului de ACORD la distanță în româna modernă sunt verificarea trăsăturii de polaritate pentru interogativele totale (v. Giurgea și Remberger 2012), verificarea trăsăturii [+directiv] la imperative negative etc. 52Vezi, de exemplu, următorul comentariu din Oniga (2014): "The inflection of Latin verbs is particularly rich. This is because
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri 4 Introducere 36 Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 164 165 224 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 253 232 Concluzii 236 Corpus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care trăiau în interiorul granițelor sale, dar care aparțineau altor etnii decât cea românească. Dincolo de explicațiile binecunoscute publicului larg, axate cele mai multe dintre ele pe numărul mare de etnici evrei aflați în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe teritoriul Românei 597, faptul că lideri politici aparținând diferitelor familii ideologice intră, după 1859, într-o adevărată competiție a declarațiilor îndreptate împotriva acordării de drepturi pentru cei menționați deja reprezintă o realitate greu de ocolit și care merită cu siguranță o analiză
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai asteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte !" strigă toți. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Și oarba neunire la Milcov și Carpați ! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viată-n libertate ori moarte !" strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte ! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
România. ... Articolul 38 Institutul își va organiza controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune, potrivit legii. Capitolul VII Reglementarea litigiilor Articolul 39 Litigiile institutului cu persoane fizice sau juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Capitolul VIII Dispoziții finale Articolul 40 (1) Prezentul regulament de organizare și funcționare se completează cu celelalte reglementări legale care se referă la activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare. ... (2) Modificările și completările regulamentului de organizare
HOTĂRÂRE nr. 1.234 din 20 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116351_a_117680]
-
România. ... Articolul 37 Institutul își va organiza controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune, potrivit legii. Capitolul 7 Reglementarea litigiilor Articolul 38 Litigiile institutului cu persoanele fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente în conformitate cu prevederile legale. Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 39 (1) Prezentul regulament de organizare și funcționare se completează cu celelalte reglementări legale care se referă la activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare. ... (2) Modificările și completările regulamentului de organizare și funcționare
HOTĂRÂRE nr. 1.302 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei şi teledetecţiei - I.G.R. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116416_a_117745]
-
România. ... Articolul 38 Institutul își va organiza controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune, potrivit legii. Capitolul 7 Reglementarea litigiilor Articolul 39 Litigiile institutului cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente, în conformitate cu prevederile legale. Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 40 (1) Prezentul regulament de organizare și funcționare se completează cu celelalte reglementări legale care se referă la activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare. ... (2) Modificările și completările regulamentului de organizare și funcționare
HOTĂRÂRE nr. 1.304 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie - INCDTP Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116418_a_117747]