10,383 matches
-
e della distribuzione. Actes de la VIIe Rancontre franco-italienne sur l’épigraphie du monde romain organisée par l’Université de Rome - La Sapienza et l’École française de Rome sous le patronage de l’Association internationale d’épigraphie grecque et latine, Rome, 5-6 juin 1992, Roma, 1994, p. 769-772 (AÉ, 1994, 671). • G. Alföldy, Noricum, translated by A. Birley, London and Boston, 1974, p. 72, 177-178; A. Mócsy, Pannonia and Upper Moesia. A History of the Middle Danube Provinces of the Roman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de economie romană imperială din ultimul secol au dat întru totul dreptate savantului român; „aucune entrave d’ordre juridique ou administratif - scria, în acest sens, Henriette Pavis d’Escurac - n’intervint jamais sous le HautEmpire, de la part des autorités de Rome et de leurs représentants locaux, les gouverneurs de province, pour surveiller, vérifier ou limiter les déplacements des marchands“80. În vremea Principatului, statul a intervenit doar în cazuri excepționale - de exemplu, în comerțul cu metale, în caz de inopia nummorum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1994, p. 99-113; idem, Production et commerce des métaux dans le monde romain: l’exemple des métaix hispaniques d’après l’épigraphie des lingots, în Epigrafia della produzione e della distribuzione..., p. 61-91. • H. Pavis d’Escurac, op. cit.; P. Veyne, Rome devant la prétendue fuite de l’or: marcantilisme ou politique disciplinaire, în idem, La société romaine, Paris, 1991, p. 163-213; J. Andreau, La cité romaine dans ses rapports à l’échange et au monde de l’échange, în Entretiens d
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 189-193; N. Zugravu, în V. Pârvan, op. cit., p. 191-195, cu numeroase inscripții și bibliografie. • Ibidem, p. 255-256, citatul fiind de la p. 255. • Ibidem, p. 138, 256; mai nou, vezi P. Veyne, Mythe et réalité de l’autarchie à Rome, în idem, La société romaine, p. 131-162. • V. Pârvan, op. cit., p. 256. • C. de Ruyt, Macelum. Marché alimentaire des Romains, Louvain-La-Neuve, 1983 (SEG, XXXIII, 1557); P. Garnsey and R. Saller, op. cit.; J.-M. Carrié, op. cit., p. 175-176; J. Andreau, Patrimoines
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raționează el, Țările Române au contribuit materialicește substanțial, prin danii generoase, la perpetuarea creștinismului în Imperiul Otoman, la înflorirea vieții spirituale ortodoxe la muntele Athos, capitala României putea deveni un nou Bizanț. Așa cum, după căderea Constantinopolului (cea de-a doua Romă) sub stăpânire păgână, Bizanțul s-a mutat în scaunele de domnie ale Țării Românești și Moldovei, succesiunea celei de-a treia Rome, ajunsă în timp metropola diavoliei, revenea, în ordinea spirituală, Bucureștilor. Cu speranța de a vedea realizată cândva o
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
la muntele Athos, capitala României putea deveni un nou Bizanț. Așa cum, după căderea Constantinopolului (cea de-a doua Romă) sub stăpânire păgână, Bizanțul s-a mutat în scaunele de domnie ale Țării Românești și Moldovei, succesiunea celei de-a treia Rome, ajunsă în timp metropola diavoliei, revenea, în ordinea spirituală, Bucureștilor. Cu speranța de a vedea realizată cândva o asemenea utopie, doctrinarul „Gândirii” aprobă cu entuziasm, începând din ultimii ani ai deceniului al treilea, politica regimurilor totalitare de dreapta, ajungând principalul
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Universității din Iași, secția filologie clasică și secția filologie modernă cu specializarea în limba și literatura română. Obține licență în 1931 magna cum laude, fiind angajat la Bibliotecă Centrală Universitară. Primind recomandarea Facultății, devine elev la Accademia di România din Romă, unde, până în 1933, se specializează în studiul latinei populare și redactează o teza de doctorat, La versione latină di Dioscoride. Tradizione manoscritta, critică di testo, cenno linguistico, pe care o va susține la Iași, în 1936. În 1935 și 1936
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
împărații Constantin și Theodosius). Din acest motiv, unii cercetători au presupus că în micul poem al păgânului Rutilius Namazianus, din aceeași perioadă, intitulat Despre întoarcerea sa în patrie (De reditu suo), compus în 416, acesta, atunci când exaltă funcția civilizatoare a Romei păgâne, ar dori să răspundă ideilor lui Augustin - însă e doar o ipoteză. După interpretarea istoriei, se trece la interpretarea filosofiei păgâne de care Augustin era foarte interesat încă din perioada petrecută la Milano. O inteligentă istorie a filosofiei este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
neîntreruptă din Fapte a devenit o înșiruire de episoade (circa patruzeci în total, fiecare având cam cincizeci de versuri). Primul cânt este dedicat istoriei lui Petru iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicând în același timp glorificarea Romei papale care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștelui de Sedulius (p. ???), chiar dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
moment istoric este situat În preajma lui 1970 și este marcat de reformele care au urmat mișcărilor sociale și intelectuale din anii precedenți. Aceste reforme afectează și institutele de excelență artistică, ce păreau prizoniere ale propriei tradiții. Académie de France de la Romă este un exemplu care confirmă o tendință omologa celei din științele sociale «aplicate» pe economie și politică, statul privilegiind cercetarea În detrimentul creației (Verger, 2002, p. 118). După reforma din 1970, Academia din Villa Medicis nu mai era instituția totală dinainte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
discours culturel”, Libra, Groningen. Althusser, Louis (1969), Lénine et la philosophie, Maspero, Paris. Andert, Reinhold (1993), Unsere Besten. Die VlPs der Wendezeit, Elefanten Press, Berlin. Annie Verger, Le devenir professionnel et artistique des pensionnaires de l’Académie de France a Rome (1971-1999), Rapport, Paris, CSE, 2002, p. 118. Anweiler, Oskar (1990), Neue Entwicklungen im Bildungs‑ und Erziehungswesen der DDR (Entwicklung în Deutschland - Manuskripte zur Umgestaltung în der DDR), Jakob‑Kaiser‑Stiftung, Königswinter. Anweiler, Oskar (1991), „Pädagogik und Osteuropaforschung. Aspekte des Wandels
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cooperation: Four Motors for Europe”, Interreg.www.baden-wuerttemberg.de 2. Byatt, A.S., „What Is a European?”, The New York Times Magazine, 31 octobrie 2002. 3. Sciolino, Elaine, „Visions of a Union: Europe Gropes for an Identity”, The New York Times, 15 december 2002. 4. „Treaty of Rome”, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int"www.europa.eu.int, 25 martie 1957. 5. Comisia Comunităților Europene (CEC), Treaties Establishing the European Communities, Publicația oficială a Comunității Europene, Luxembourg, 1983. 6. Shore, Chris, Building Europe: The Cultural Politics of European
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
novembrie 2003. 10. Ibidem. 11. Ruttley, Philip, „The Long Road to Unity”, În Pagden, Anthony, The Idea of Europe: From Antiquity to the European Union, Cambridge University Press, Cambridge, 2002, p. 234. 12. „Treaty Establishing the European Community (Treaty of Rome)”, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int"www.europa.eu.int, partea 1, 25 martie 1957. 13. Ibidem, „The First Treaties”, www. europarl.eu.int, European Parliament Fact Sheets, 9 iunie 2000. 14. „The First Treaties”, European Parliament Fact Sheets. 15
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europa.eu.int, partea 1, 25 martie 1957. 13. Ibidem, „The First Treaties”, www. europarl.eu.int, European Parliament Fact Sheets, 9 iunie 2000. 14. „The First Treaties”, European Parliament Fact Sheets. 15. „Treaty Establishing the European Community (Treaty of Rome)”, 25 martie 1957. Articolele 48-73. 16. Monnet, Jean, citat din speech-ul său ținut la Washington În 30 aprilie 1952. 17. George, Stephen, Politics and Policy in the European Community, Clarendon, Oxford, 1985, p. 20. 18. Smith, Dennis, „Making Europe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iar ulterior de orientalistica, îndeosebi de cultură iraniană. Înființează în 1931, la Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
și a tradițiilor care o guvernează, astfel încât comentariul său cuprinde progresiv elementele de substanță ale tabloului general, nu numai pe cele superficiale, încifrate în manifestări trecătoare sau puțin semnificative”. SCRIERI: Umorismo romeno, Milano, 1939; Damian Stănoiu, Milano, 1940; Mihail Eminescu, Romă, 1943; La Junimea e le correnti antijunimiste, Romă, 1943; Alecsandri, Brescia, 1946; Storia della letteratura romena, Florența, 1955; ed. (La letteratura romena), Milano, 1968; Novecento letterario romeno, Milano, 1966; România antică e modernă, îngr. Luminița Fassel și Rudolf Windisch, Würzburg
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
său cuprinde progresiv elementele de substanță ale tabloului general, nu numai pe cele superficiale, încifrate în manifestări trecătoare sau puțin semnificative”. SCRIERI: Umorismo romeno, Milano, 1939; Damian Stănoiu, Milano, 1940; Mihail Eminescu, Romă, 1943; La Junimea e le correnti antijunimiste, Romă, 1943; Alecsandri, Brescia, 1946; Storia della letteratura romena, Florența, 1955; ed. (La letteratura romena), Milano, 1968; Novecento letterario romeno, Milano, 1966; România antică e modernă, îngr. Luminița Fassel și Rudolf Windisch, Würzburg, 1994. Traduceri: N. Iorga, L’ultima delle dee
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
discuției sînt împărații Constantin și Theodosius). Din acest motiv, unii cercetători au presupus că în micul poem al păgînului Rutilius Namazianus intitulat Despre întoarcerea sa în patrie (De reditu suo), compus în 416, autorul, atunci cînd exaltă funcția civilizatoare a Romei păgîne, ar dori să răspundă ideilor lui Augustin - însă e doar o ipoteză. După interpretarea istoriei, se trece la interpretarea filozofiei păgîne, de care Augustin era foarte interesat încă din perioada petrecută la Milano. O inteligentă istorie a filozofiei este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
neîntreruptă din Fapte a devenit o înșiruire de episoade (circa patruzeci în total, fiecare avînd cam cincizeci de versuri). Primul cînt este dedicat faptelor lui Petru, iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicînd în același timp glorificarea Romei papale, care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștilui de Sedulius (p. 000
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
kleinere exegetische und homiletische Schriften [Die griechischen christlichen Schriftsteller 1.2. Leipzig, 1897] ; éd. E. Norelli, Ippolito, L’Anticristo, Florence, 1987. Hipolit, De benedictionibus Isaaci et Jacobi, p. 90 : éd. M. Brière, L. Maries and B.-C. Mercier, Hippolyte de Rome. Sur les benedictions d’Isaac, de Jacob et de Moise, [Patrologia Orientalis 27, 1954]. (Pseudo-) Hipolit, De consummatione mundi 4 ; 10 ; 16 ; 17 ; 18 ; 19 ; 20 ; 21 ; 25 ; 35 : éd. H. Achelis, Hippolyt’s kleinere exegetische und homiletische Schriften [Die
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
250), Paris, 2000, sous la direction de A. Vauchez et M. Venard ; t. II, Naissance d’une chrétienté 250-430, sous la responsabilité de Ch. et L. Pietri, Paris, 1995. Jossa, J., Il cristianesimo antico dalle origini al concilio di Nicea, Rome, 1998. Monaci Castagno, A. (éd.), Origene. Dizionario. La cultura, il pensiero, le opere, Rome, 2000. Moreschini, C.; Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, Brescia, 1995-1996, 2 vol. Patrologiae cursus completus, éd. J.-P. Migne, Series Graeca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Naissance d’une chrétienté 250-430, sous la responsabilité de Ch. et L. Pietri, Paris, 1995. Jossa, J., Il cristianesimo antico dalle origini al concilio di Nicea, Rome, 1998. Monaci Castagno, A. (éd.), Origene. Dizionario. La cultura, il pensiero, le opere, Rome, 2000. Moreschini, C.; Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, Brescia, 1995-1996, 2 vol. Patrologiae cursus completus, éd. J.-P. Migne, Series Graeca, Paris, 1857-1866. Patrologiae cursus completus, éd. J.-P. Migne, Series Latina, Paris, 1841-1864. Saulnier
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
SC 293-294 ; liber III = SC 210-211 ; liber IV = SC 100 ; liber V = SC 152-153. Ippolito, L’Anticristo, intr., éd., trad. italienne et commentaire par E. Norelli, Florence, 1987. Ippolito, Les benedizioni di Giacobbe, intr., édit., trad. italienne par M. Simonetti, Rome, 1982. Hippolyte, Commentaire sur Daniel, éd. M. Lefèvre, SC 14, Paris, 1947. Origène, Contre Celse, éd., trad. et notes par M. Borret, Paris, 1967-1976, SC 132, 136, 147, 150, 227. Origen, Commentariorum series in evangelium Matthaei Mt. 22.34-27.63
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
secolo), Congresso Nazionale CISSR, Bertinoro, 30 septembre-2 octobre 2002, Annali di storia dell’esegesi, 20, 2003. Andrei, O., „Dal De Antichristo di Ippolito al De Consummatione Mundi dello Ps. Ippolito : «riscrivere» un testo e «comunicare storia»”, în Studia Ephemeridis «Augustinianum», Rome, 2004. Antihristica. Des signes de la venue de l’Antichrist et de la fin du monde, à partir des Écritures et des écrits des Pères, intr. et notes par Arhim. V. Micle, Mânăstirea Bistrița, Eparhia Râmnicului, 1994. Antihristul, textes de V. Soloviov
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Becker, J., Messianic Expectation in the Old Testament, Édimbourg, 1980. Beckwith, R.R., „Daniel 9 and the Date of Messiah’s Coming in Essene, Hellenistic, Pharisaic, Zealot and Early Christian Computation”, Revue de Qumrân, 40, 1981, pp. 521-542. Benko, S., Pagan Rome and the Early Christians, Londres, 1985. Benoît, A., Saint Irénée. Introduction à l’étude de sa théologie, Paris, 1960. Benson, R.H., Lord of the World, 1907, réimpr., South Band, Indiana, 1999. Berdiaev, N., Royaume de l’esprit et royaume de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]