3,927 matches
-
Alexandru Xenopol au presupus-o majoritară în jurul marilor masive muntoase, unde se putea refugia în caz de primejdie și unde practica păstoritul, aceasta atât în sudul cât și în nordul Dunării de jos. Fenomene similare de supraviețuire a unor populații romanice în jurul unor masive muntoase-refugiu s-au produs în aceeași epocă și în apus (masivele Ardeni și Vosges, munții Alpi), unde populațiile respective au fost denumite de germanici: "valcheren", "wallons", "welschen" (toate aceste etnonime având etimon comun cu termenul „Walh”). Diferențierea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
unor masive muntoase-refugiu s-au produs în aceeași epocă și în apus (masivele Ardeni și Vosges, munții Alpi), unde populațiile respective au fost denumite de germanici: "valcheren", "wallons", "welschen" (toate aceste etnonime având etimon comun cu termenul „Walh”). Diferențierea limbii romanice orientale în mai multe ramuri, socotite de unii lingviști "dialecte" ale limbii române, iar de alții limbi de sine-stătătoare, se explică prin izolarea diferitelor populații romanice, acestea fiind sedentare și nu migratoare : la nord de Dunăre, în valea Timocului și
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
valcheren", "wallons", "welschen" (toate aceste etnonime având etimon comun cu termenul „Walh”). Diferențierea limbii romanice orientale în mai multe ramuri, socotite de unii lingviști "dialecte" ale limbii române, iar de alții limbi de sine-stătătoare, se explică prin izolarea diferitelor populații romanice, acestea fiind sedentare și nu migratoare : la nord de Dunăre, în valea Timocului și în Dobrogea, apare dialectul daco-român, iar la sud de Dunăre : aromâna, meglenoromâna și istroromâna. Procesul de diferențiere, care nu necesită premisa unor migrații neatestate și explică
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
daco-român, iar la sud de Dunăre : aromâna, meglenoromâna și istroromâna. Procesul de diferențiere, care nu necesită premisa unor migrații neatestate și explică diferențele lingvistice și toponimia, este similar cu procesele din aceeași epocă în alte arii de răspândire a limbilor romanice, cum sunt spațiul iberic, spațiul galic și spațiul italic. Până în secolele XVIII-XIX, în teritoriile sud-Dunărene, care în antichitate erau provinciile Moesia, Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, chiar și în Dardania (Kosovo și Bosnia) a existat o populație daco-românească (și nu aromână
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
mediteraneană importantă. Dintre piețele cele mai importante ale orașului se remarcă faimoasa Piața a Domului, cunoscută că Piața Miracolelor, declarată în 1987 patrimoniu mondial al umanității, cu Catedrală construită cu marmură albă și colorată, între 1063 și 1118, în stil romanic pisan, cu ușile din bronz ale "Sfanțului Ranieri", operă a lui Bonanno Pisano și amvonul lui Giovanni Pisano. În piață se înalță Turnul înclinat, clopotnița din secolul XII, înaltă de 56 m, care și-a dobândit inclinarea caracteristică la zece
Pisa () [Corola-website/Science/297315_a_298644]
-
simbol al orașului este Podul Rialto pe care se găsesc magazine. Alte importante monumente venețiene sunt: Arsenalul ("Arsenale di Venezia"), Bazilica Santa Maria della Salute și Bazilica Santa Maria Gloriosa dei Frari. Veneția este bogată în biserici (124) de la stilul romanic (biserică Sân Zaccaria) până la baroc. Simbolul Veneției ca oraș și pe vremuri că republica este Bazilica Sfanțul Marcu ("Basilica di Sân Marco"), care a avut ridicat inițial în stil bizantin altarul pentru moaștele Sfanțului Marcu Evanghelistul, cât și biserica Palatului
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
O parte a carpilor, mai ales din părțile sudice ale Moldovei, au fost strămutați în diferite părți ale Imperiului. Diferitele sisteme de dominație română, în cadrul „hotarelor invizibile ale Imperiului” (Theodor Mommsen), au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice, ca urmare a acestui proces carpii însușindu-și limba latină, favorizând unitatea etnico-lingvistică în întreg spațiul dintre Nistru, Dunăre și Tisa. Retragerea aureliană de la nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. Greco-romanii au numit acești oameni "" sau "Carpiani." Probabil
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
De asemenea, în preajma Orheiului sunt 18 movile funerare construite de triburile popoarelor nomade. În secolele VII-VIII aici se găsesc artefacte din cultura Dridu, apoi în secolele IX-XII apar mici formațiuni statale (cnezate denumite "Sklavinii" sau "Vlăsii", în funcție de predominanța slavă sau romanică) dintre care cele mai apropiate de cursul mijlociu al Nistrului intră în zona de infuență a Rusiei Kievene, ulterior a cnezatului Galiției. În 1223 hoardele tătare trec Nistrul, călăresc în sus pe Răut jefuind satele sau stânele întâlnite, și, dînd
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
huni. În perioada migrațiilor, sec. VI-IX e.n., au apărut 3 sate, fapt confirmat de urmele de bordeie, vase de argilă date din anii 500-700 e.n. Ulterior sunt atestați aici Bolohovenii, o populație de obîrșie parțial slavă (Tiverții) și parțial romanică (Bолохи), aliată a cnezatului Galiției-Volîniei. După întemeierea Țării Moldovei, pe locul cetății a existat, în vecinătatea așezării civile, o fortificație inițial din lemn, atestată în sec. XV și menită să apere vadul Nistrului de năvălirile tătarilor. În cursul de mijloc
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”." În comunicarea susținută la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994) Eugen Coșeriu face o prezentare generală a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice și stării actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conține de asemenea o argumentare riguroasă (sub aspect "genealogic", "tipologic" și "al arealului") a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insistă asupra fraudelor științifice
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
și deci un act de genocid etnico-cultural”." În comunicarea susținută la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994) Eugen Coșeriu face o prezentare generală a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice și stării actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conține de asemenea o argumentare riguroasă (sub aspect "genealogic", "tipologic" și "al arealului") a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insistă asupra fraudelor științifice comise de susținătorii teoriilor care neagă unitatea acestuia. Chestiunea
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
totalul populației, cu rezidenții străini; 72,5% din rezidenții cetățeni elvețieni, în 2000) în nordul, estul și centrul țării; franceza (20,4%; 21,0%) în vest; italiana (6,5%; 4,3%) în sud. Retoromana (0,5%; 0,6%), o limbă romanică vorbită local în cantonul trilingv Graubünden din sud-est, este și ea desemnată prin articolul 4 al Constituției Federale ca limbă națională, alături de franceză, germană și italiană, și ca limbă oficială atunci când autoritățile comunică cu persoane de limbă retoromană (articolul 70
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Pseudokynegeticos" - „Fals tratat de vânătoare”). Simulând improvizația (dar de fapt opera este atent elaborată) autorul asociază, într-un savuros sistem de digresiuni, peisaje (printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
Barrett Browning. Cu toate acestea, acesti poeți ignoră de obicei structura logică a sonetului. Poeții englezi folosesc și un alt picior metric, un pentametru iambic care e un echivalent aproximativ al hendecasilabului folosit de obicei pentru sonetele petrarchiene în limbile romanice cum ar fi italiană, franceza, spaniolă sau română. Un alt important reprezentant al sonetului italian este Michelangelo Buonarotti: cu o formă uneori mai puțin reușită, sonetele sale impresionează prin forță trăirilor interioare exprimate. Curand după introducerea sonetului italian poeții englezi
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
secolul al unsprezecelea, cu nașterea din Lille, la frontiera lingvistică a fost deja se întâmplă în partea de vest a ville 6. Astfel, în contrast cu o credință larg răspândită, Lille nu a fost niciodată un oraș flamand de limbă, dar dialecte romanice. Lille se află la intersecția de rute europene importante, rutier, feroviar sau maritim, dar, de asemenea, Est / Vest între Germania, Luxemburg, Belgia și Regatul Unit, Nord / Sud între Țările de Jos, Belgia, Franța și Spania. Pe cale rutieră, Lille este de
Lille () [Corola-website/Science/297715_a_299044]
-
de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datorează liberei circulații în statele din afara granițelor României, dar și ratei natalității destul de scăzute. Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
monetară europeană (codice 2), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație înlocuind în cele din urmă monedele naționale din Zona euro. Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi romanice, sau leptó ("λεπτό") în Grecia. La sfârșitul anului 2010, proporția euro în cazul rezervelor valutare globale era de 26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua monedă de rezervă a lumii după dolar
Euro () [Corola-website/Science/296613_a_297942]
-
Portugheza (, de asemenea "língua portuguesa") este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi). Este unica limbă oficială în Angola, Brazilia, Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia și Săo Tomé și Príncipe, iar în Macao și Timorul de Est este co-oficială cu chineza și, respectiv, tetum. Portugheza
Limba portugheză () [Corola-website/Science/296615_a_297944]
-
Asturian este recunoscut ca limbă oficială. Minoritățile, inclusiv cele formate din imigranții africani din fostele colonii, numără mai puțin de 100.000 de oameni. Majoritatea populației portugheze este de confesiune romano-catolică. Portugheza ( "português", de asemenea "língua portuguesa") este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi). Este unica limbă oficială în Angola, Brazilia,Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia și Săo Tomé și Príncipe, iar în Macao și Timorul de Est este co-oficială cu chineza și, respectiv, tetum. Portugheza
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
prin trecătoarea Turnu Roșu. Principalele orașe ale provinciei erau Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa (astăzi Sarmizegetusa, județul Hunedoara), Apulum (azi Alba-Iulia, județul Alba), Napoca (azi Cluj-Napoca, județul Cluj) și Potaissa (azi Turda, județul Cluj) Limba română modernă este considerată o limbă romanică. De asemenea, chiar dacă a fost ocupată pentru o perioadă scurtă (107 - 271/276), Dacia a fost poate provincia cu cea mai intensă colonizare, cu oameni din toate provinciile imperiului, iar latina s-a impus ca o lingua franca, procesul fiind
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
pare să fie în curs de dispariție, dar încă este întâlnită în adresări structurale oficiale. Verbele se conjugă după timp, mod, persoană, număr și diateză. Există trei diateze: activă, pasivă și medie. Se pot defini zece timpuri, dar spre deosebire de limbile romanice și, similar cu celelalte limbi germanice, se folosesc verbe auxiliare. Ordinea de bază a cuvintelor în propoziție este subiect-verb-obiect.
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
culte: cultul musulman în Albania și neoprotestantismul (baptiștii, adventiștii, evangheliștii, martorii lui Iehova). Se preconizează că până în 2030, numărul musulmanilor în Europa se va dubla. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul Roman); limbile germanice (dezvoltate din limba pregermanică vorbită în partea de sud a Scandinaviei); limbile slave (dezvoltate din limba slavă veche vorbită în Ucraina actuală). În afară de cele trei familii amintite sunt vorbite și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
populația latinofonă și apoi românofonă au fost provinciile Moesia Inferior, Thracia și Scythia (Dobrogea de astăzi împreună cu teritoriul Cadrilaterului). Se argumentează că în aceste regiuni s-au păstrat mai bine toponimia, hidronimia și oronimia atât din substrat, cât și cea romanică, precum și unele străromânești. Dintre acestea din urmă, spre exemplu, toponime și oronime (masivi și culmi) Durmitor, Pârlitor, "Visător"/Visitor, Palator ("spălător"); "Surdulița, Piskulje (piscul)), Negrișor" și altele, menționate de istoricul Silviu Dragomir într-un studiu aflați în zona Muntenegru. Sau
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Sătmar a avut o istorie tumultoasă. În jurul anului 1000 regina Ghizela de Bavaria, soția regelui Ștefan I al Ungariei, a așezat la Sătmar coloniști germani. Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi biserica romanică de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de regii ungari (titlu posedat de principii austrieci
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
la intersecția unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, județul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăți ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Tămășeni, Carei, etc., biserici romanice (Acâș, secolul al XIII-lea), biserici gotice (Ardud, Enu-Sâncrai, Beltiug). Personalități: episcopul Grigore Maior, fondator de școli, Ferenc Kölcsey, luptător pentru libertate și justiție socială, preotul Vasile Lucaciu, memorandist, poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul al XX-lea a
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]