4,056 matches
-
volumele Jehovah (1882), Meine Ruh (1883), Balladen und Romanzen (1885), scrisă în germană și tradusă în limba română de poeți ca M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, la fel ca și proza, teatrul, cugetările ei, este vădit influențată de romantismul german. Motivele românești, folclorice i-au stat adesea în atenție, combinate uneori cu mitologia germană. Plecată în anii tinereții din castelul Mon Repos de pe Rin, poeta va resimți adânc această ruptură: „Și-n liniștea asta de templu / Puternic vai, iat
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
lui C., unde „totul” e regressus ad uterum mixat cu subteranele prozelor lui Sábato & Co. Visul (completat și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur romantism și în cel mai profund suprarealism (vecin, din acest unghi, cu Ștefan Agopian). Jucându-și cu încântare ipostazele, C. își trăiește ființa și viziunile cu oscilantul tremur al acului de balanță între Animus și Anima, sorbind extatic din filtrul hipnotic
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
sale, mereu, același procedeu: inventează un tip uman excepțional, pe care îl pune în situații considerate reprezentative pentru o anumită epocă. Indiferent cum se numește acesta, Alexandru Severin, Crișan, Ion Mușat, drumul său e unul singur - în slujba clasei muncitoare. Romantismul sincer și naiv și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea, „Trilogia în alb” și autorul ei, RL, 1976,16; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 136-144; Roxana Sorescu, Permanența romantismului, RL, 1977, 30; Tudor-Anton, Ipostaze, 112-118; Laurențiu Ulici, „Cireșarii”, CNT, 1979, 22; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 93-108; Petru Poantă, Constantin Chiriță-60, ST, 1985, 3; Gh. Tomozei, Starea Cireșarilor, CNT, 1985, 11; Cornel Ungureanu, „Romantica”, O, 1986, 24
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
din și în limba germană. În 1962 devine membru corespondent al Academiei Artelor din Berlin (RDG). Eforturile depuse de C. - care a folosit și pseudonimul Werner Langenthaler - vizează mai buna cunoaștere a literaturii de limbă germană în România: conferințe (despre romantismul german, Novalis, Rainer Maria Rilke), portrete ale unor autori (Thomas Mann, Georg Trakl - comparat cu G. Bacovia, Theodor Däubler), traduceri (din creațiile Elsei Lasker-Schüler, ale lui Th. Däubler și Alfred Döblin; în colaborare cu Ion Pillat, a transpus proză lirică
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
Tehnica exterioară încheie descrierea operei. În Analize, Eminescu în timp și spațiu se efectuează pentru întâia oară o profundă analiză estetică a întregii opere eminesciene, din care nu lipsesc obiecțiile și afirmațiile, uneori, poate prea categorice. E argumentat încă o dată romantismul lui Eminescu într-o largă demonstrație ce culminează cu examinarea Luceafărului. Atenție specială este acordată postumelor, socotite egale și uneori superioare antumelor. Întrucât i s-a părut că descrierea operei e prea extinsă, prea detaliată, că se produc unele repetiții
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
necesitate opera unui singur autor, având o viziune a lui, pregnant personală, care face din opera sa de „sinteză epică” o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii. Alte clarificări teoretice și opțiuni estetice se pot descoperi în studiile Clasicism, romantism, baroc, un fel de introducere la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, și în prelegerea Sensul clasicismului (1946), unde C. își manifestă preferința pentru clasicism, pentru realismul obiectiv, caracterizat prin tipic, indiferență, psihologie caracterologică. Natură structural clasică, așa cum se va dovedi
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, G.
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii despre Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, G. Călinescu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Radu Stanca, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu și Adrian Păunescu. Un prim capitol de repere teoretice
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
se naște - chiar în termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual contemporan s-ar putea traduce prin suma marilor narațiuni legitimante privind modernitatea noastră. Această metanarațiune explicativă acoperă în carte episoade-cheie (Războiul de Independență, momentul Junimea, romantismul, perioada interbelică). În contemporaneitatea imediată, episoadele acestei saga sunt încă active. Atâta timp cât mecanismele lor n-au fost etalate la vedere, ele sunt trăite și azi în mod genuin, sunt vii. Pentru autorul cărții, a privi înapoi înseamnă a revizita modernismul
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld În pregatire: Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile 1 Jean Searle, "Le statut logique du discours de la fiction", în Sens et
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau în general structurile oblice ale limbajului) și reflectarea "nudă" a realității, prin suprimarea mecanismelor de stilizare. De fiecare dată când o epocă vrea să se debaraseze de pasivul unei vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea unui vocabular al lipsei: romantismul care se desparte de modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a formelor de manifestare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezentări în reflecția contemporană asupra unei democrații postnaționale e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod curent, a pleca de la o asemenea conceptualizare înapoi spre ideologia politică a romantismului s-ar numi anacronism sau, mai rău, protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște trăsăturile mitului care l-a consacrat pe Eminescu: "Legendara figură a lui Vasile Cârlova aparține în egală măsură mitului și realității literare. Mort accidental la 22 de ani, în plină ecloziune a romantismului și a propriului său talent, el s-a transformat curând în mit prin coincidența dintre poezia scrisă, spiritul romantic și biografie: existența i s-a pliat perfect mitului das junge Genie"139. E o constatare simplă că toate aceste figuri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Eminescu, București, 1980. Cornis-Pope, Marcel, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
La Littérature roumaine à l'époque des Lumières, Centrul de Studii și Cercetări privitoare la Transilvania, Sibiu, 1945. Popovici, Dumitru, Poezia lui Mihai Eminescu (1947-1948), în Studii literare, V, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1988. Popovici, Dumitru, Romantismul românesc (1951-1952), în Studii literare, II, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Pradeau, Cristophe, "Albert Thibaudet, la dynamique du mémorable", Littérature, 2001, nr. 124, pp. 47-48. Rancière, Jacques, La nuit des prolétaires. Archives du rêve ouvrier (1981
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
manuels scolaires de littérature roumaine, 1859-2009, teză de doctorat prezentată la Facultatea de Litere a Universității din Laval, Québec, 2010. Stoica, Gheorghe, "Începuturile statisticii oficiale românești", Revista de statistică, vol. XVIII (1969), nr. 1, pp. 34-42. Tacciu, Elena, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982. Tadié J.-Y. (dir.), M. Delon, F. Mélonio, B. Marchal, J. Noiray, Antoine Compagnon, La littérature française: dynamique et histoire, II, Gallimard, Paris, 2007. Thiesse, Anne-Marie, La création des identités nationales
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Rodica Rotaru, Minerva, București, 1972, p. 82. 3 Kineret Jaffe, "The Concept of Genius: Its changing Role in 18th Century French Aesthetics", Journal of the History of Ideas, vol. 41 (1980), nr. 4, pp. 579-589. 4 Paul Cornea, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840, Minerva, București, 1972, p. 373. 5 D. Popovici, La Littérature roumaine à l'époque des Lumières, Centrul de Studii și Cercetări privitoare la Transilvania, Sibiu, 1945, pp. 75-76. 6 Gheorghe Peșacov
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56. 16 Walter Benjamin, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006, p. 222. 17
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 300. 99 G. Sion, "Pleiada poeților români" (1861), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à l'époque romantique, Honoré Champion, Paris, 2007. 101 Despre imaginea de boem al lui H. Grandea se poate vedea prefața lui Pavel Țugui la ediția Grigore H. Grandea, Scrieri, ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură, creator al conceptului de sociopoetică, președinte al Societății de Literatură Comparată din Franța. Este autorul a numeroase volume de referință precum: Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoirvivre (Seuil, Paris, 1995, coordonator) Les yeux de la nuit. Essais sur le romantisme allemand (P.U.B.P. Clermont-Ferrand, 2010, autor), La Plume et le ballon (Orizons, Paris, 2014, autor); a coordonat cel mai important volum pe teme de specialitate din ultimele decenii, Le livre de l'hospitalité (Bayard, Paris, 2004, 1600 pagini). La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Alain Montandon nu este însă doar un redutabil specialist în problematica ospitalității. El este și autorul a altor volume de referință precum: Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir-vivre (Seuil, Paris, 1995, coordonator), Les yeux de la nuit. Essais sur le romantisme allemand (P.U.B.P. Clermont- Ferrand, 2010, autor); La Plume et le ballon (Orizons, Paris, 2014, autor). Revenind la cartea pe care Editura Institutul European o oferă astăzi publicului românesc, trebuie să subliniem că autorul asociază, pe tot parcursul ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
inimă!"190, adăugând: "Cum spune Ulise, înainte de a-și lansa săgețile!"191 Aceste cuvinte reluate invariabil atestă identificarea eroului cu eroul Odiseii care simbolisează pentru Quinet răbdarea, fidelitatea nealterată față de patrie și mânia în fața "pretendenților", dușmani politici care nesocotesc Statul. Romantism ale cărui urme le găsim în Itaca lui Botho Strauss în care livada lui Laerte este un paradis regăsit. Imagine a unui Heimat restaurat"192. "Apfel, Feigen, Oliven, der Weinund das Gemuse, die Birnen: alles wie einst!...Alter Mann! Dein
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]